Page 3 - Bunul_Econom_1900_13
P. 3

N;r.  13                                           BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  3

           cenuşe,  funingine, pe csle  pleşugite floare            P   O  M Ă  R  IT           I  Iui.   Implantarea  se  face  în  mijlocul
           de  fen,  şi  vom  grăpa  bine  toamna  şi                                             groapei,  aşa  ca  parul  să  între  prin  pă­
           primăvara  eu  grapa  de  ier,  la  trebuinţă   Depărtarea  pomilor  unii  de  alţii.  mântul  nesăpat  din  tund,  şi  din  capul
           cu  grapa  de  muşcbiu,  ca  să  dobândim        Una  din  cerinţele  de  căpetenie  ce   locului  să  fie  bine  înţepenit.  Cu  chipul
           fân  mai  mult  şi  mai  bun.  Şi  peste  toate  trebue  se  se  aibă  în  vedere  la  planta­  acesta  parul  se  poate  pune  cu  înlesnire,
           se  fim  cu  luare  aminte  la  cosit.  Poate  I  rea  pomilor,  este  depărtarea.   Pentru  i  la  locul  cuvenit  şi  după  el  se  poate
           fi  iarba  cât  de  bună  şi  multă,  dacă  n’om   meri,  peri  şi  .cireşi,.:cari - de  regulă  au  i  întocmi  apoi  şi  pomişorul,  ale  cărui  ră­
           cosi  la  timp,  dobândim  un  fen  prost.   coroana  mare,  este  neapărat  de  lipsă   dăcini  nu  mai  sunt  ameninţate  de  stri­
           Timpul  cel  mai  potrivit  pentru  cosit   o  depărtare  de  6-^—8  metri;  pentru    vire,  ca  atunci  când  parul  se  pune  după
           este,  când  iarba  a  ajuns  în  floare.  Cu   nuci,  cari  au  vieaţă  îndelungată  şi  de­  plantarea  lui.
           cât  vom  întârzia  cositul,  cu  atât  vom   vin  mai  mari  decât  pomii  numiţi,  se
                                                                                                              Plantarea  pomilor.
          produce nutreţ mai prost  şi mai  fără preţ.  cere  o  depărtare  şi  mai  mare,  ear’  vi­
                6.      Neasemănat  mai  mult  de  gândit i  şi  prunii  se  îndestulesc  cu  4  metri   Plantarea  sau  punerea  pomilor  este
                                                      şini
          ne  dă  tabla  de  arătură.                 depărtare  în  locurile  mai  slabe  şi  cu  5   o  lucrare,  dela  a  cărei  bună  îndeplinire
               Dacă  e  vorba  se  o  cultivăm  cu    m.  în  cele  mai  bune.   Tufele  de  gră­  .  atîrnă  p.rosperarea  (binele)  şi  rodirea.
          folos,  vom  trebui  se  ţinem  seamă  de   dină :  agrişeii,  strugureii,  smeurii  şi  pomii   Puţini  oameni  sunt  meşteri  de  plantat
          schimbările  aerului  după  gradul  de  căl­  pitici,  se  pot  planta  şi  în  grădina  de   pomi;  de  aceea  numai  rar vedem  pomi
          dură  şi  umezeală  (climă),  despre  aceea   legume  pe  marginea  rabaturilor.  Pomii   deplin  sănătoşi,  şi  tocmai  de  aceea
          cum  zace  pământul  şi  de  însuşirile  şi   mari  nu  se  potrivesc-  împreună  cu  le­  meşteşugul  plantării  trebue  învăţat.
          grosimea  lui  în  stratul  deasupra  (ară­  gumele,  pentru-că  le  ţin  umbră  şi  îm-     Rădăcinile  reu  strivite  şi  belite  de
          turii)  şi  în  cel  de  mai.,  jos.  Mai  ales   pedecă  ajungerea  rouei  la  ele;  până   coaje  trebue  tăiate;  celelalte  se  taie  la
          cunoştinţa  aceasta  are  se  ne  fie  de  mare   sunt  tineri  însă,  pot fi cultivate,  ba e chiar   vîrf  cu  un  cuţit  ager.  Acum  se  aruncă  y
          folos,  şi  ni-o  putem  câştiga  săpând  ici-   bine  se  se  cultive  legume  printre  ei.   pământul  bun  în  mijlocul  groapei  până
          colea  gropi  la  o  adâncime  potrivită.   Pomii  se  plantează  în  linie  dreaptă.   la  locul  unde  vine  aşezat  pomişorul;
          Pe  cunoştinţa  aceasta  apoi  vom  putea   După  câţiva  ani,  când  încep  a  ţinea   pământul  se  îndeasă  bine,  apoi  se  pune
                                                                                                  pomul,  întocmind  rădăcinile  cu  mâna,
          face  la  vremea  sa  îmbunătăţirea  pă­    umbră,  trebue  să  încetăm  a  cultiva  le­
          mântului.  Dacă,  de  pildă,  vom  găsi  că   gume  printre  pomi.                      deasemenea  şi  pământul'  ce  vine  prin­
          stratul,  deasupra  nu  e  tocmai  gros,  că                                            tre  rădăcini  şi  deasupra  lor.  Pământul
                                                             Când  se  se  planteze  pomii?       deasupra  rădăcinilor  nu  se  îndeasă  cu
          e  alcătuit  din  pământ  greu,  rece  şi
                                                           Intr’o  climă  aspră  şi  nepriincioasă,   picioarele,  ci  se  toarnă  apă,  ca  ea  să-’l
          cleios,  ear’  mai  la  vale  dăm  de  un  strat
                                                      şi-în  pământ  umed,  plantarea  pomilor   apese  şi  aşeze  cât  mai  potrivit  în  giu-
          de  năsip,  sau  dimpotrivă  dacă  stratul
                                                      se  tace  primăvara  de .timpuriu^  în  cele­  rul  rădăcinilor.-  Spre  acest  sfîrşit,  după-
          deasupra  e  nesipos,  ear’  ceva  mai  în
                                                      lalte  caşuri  însă  se  face  toamna,  după   ce  groapa  a  fost  umplută  eu  pământ,
          jos  dăm  de  pământ  cleios,  vom  face
                                                      căderea  frunzelor,  adecă  atunci,  când  a   aceasta  are  să  rămână  deasupra  în
          arături  adânci,  arături  de  desfundare,
                                                      încetat  creşterea.  Peste  tot  se  pot planta   forma  unui blid  mare,  adecă  lângă  pom
          producând  astfel  un  amestec  de  pământ
                                                      pomi  de  toamna  până  primăvara,  adecă   mai  jos  şi  pe  de  laturi  mai  ridicat,  ca
          mănos  şi  foarte  prielnic  pentru  cele  mai
                                                      si  în  de*cursul  iernii,  dacă  pământul  nu   apa  ce  se  dă  înadins  pomului  şi  cea
          multe  plante  agricole.
                                                      e  îngheţat.   Cu  cât  plantarea  se  poate   de  ploaie  să  nu  se  scurgă  în  laturi,  ci
               In  ce  priveşte  pe  urmă  cultura
                                                      face  mai  de  timpuriu,  cu  atât  mai  bine.  să se sbee înspre  rădăcini.  Udarea  e  bine
          plantelor  îndeosebi,  felul  şi  întinderea
          lor,  şi  rândul  în  care  se  le  punem  unele   Cum  trebue  se  fie  pomii  de  plantat?  se  se  facă  numai  la  săditul  de  primă­
          după  altele,  toate  acestea  le  vom  spune    Ei  trebue  se  aibă  trunchiu  drept   vara.  Nu  trebue  uitat,  că  pomul  nu  are
          la  locul  seu.  Aici mai pomenim numai  că:                                           se  vină  în  pământ  mai  afund,  ca  în  lo­
                                                      şi  puternic,  coaja  lucie,  coroană  bine
               Deoare-ce  în  zilele  noastre  preţul                                            cul  de  unde  s’a  scos.   Şi  când  e  la
                                                      făcută  şi  o  mulţime  de  rădăcini  fi roase.
          bucatelor  a  scăzut  simţitor  şi  nu  au                                             adecă,  mai  bine  să  se  planteze  pomul
                                                      Astfel  de  pomi  se  află  numai  în  scoale
          mare  trecere,  e  lucru  mai  cuminte,  ca                                            ceva  mai  sus,  decât  mai  afund.   In  ca­
                                                      de  pomi  bine  întreţinute  şi  conduse  cu
          pe  o  atare • moşioară  să  ne  mărginim   pricepere.  Pentru  altoi  se  cere,  ca  rana   şul  din  urmă  pomilor  le  umblă  rău  şi
          a  cultiva  bucate  numai  cât  ne  trebue   pricinuită  prin  altoire  se  fie  deplin  vin­  de  obiceiu  nu  rodesc.        ,
         pentru  casa  noastră.  Cu  atât  mai  mult   decată.  Pomişorii  cu  trunchiul  strîmb,      Dacă  groapa  este  largă,  dupâ-cum
         însă  se  cultivăm  plante  de  nutreţ,  pentru   plin  de  muşchi,  cu  rădăcini  puţine  şi   s’a  arătat,  se  poate  îndesa  cu  picioa­
          a  putea  ţinea  acasă  cât se poate  de  multe   groase,  dovedesc  nesănătate  şi  lipsă  de   rele  numai  pământul  de  pe  de  margini,
          vite,  căci  aşa  vom  ajunge  mult  ma1    trăinicie.   Astfel  de  pomişori,  dacă  au   nu  însă  şi  cel  deasupra  rădăcinilor.
          repede  la  bani,  şi  la  mai  mulţi  bani,   fost  altoiţi,  sunt  încă  nevindecaţi  şi  de   In  locul  unui  pom  bătrân  nu  e
          de  cum  am  putea  ajunge  din  bucate.    obicei u  aplecaţi  spre  scorburoşire  şi   bine  să  se  pună  alt  pom,  şi  nu  mai
          Vitele  sunt  şi  vor  fi  şi  mai  departe                                            cu  seamă  unul  de  acelaşi  soiu,  adecă
                                                     periciune.
          marfă  căutată,  şi  ele  ne  dau  totodată                                            măr  în  locul  mărului,  păr  în  locul  pă­
                                                         Ce  e  de  făcut  înainte  de  plantare?
         gunoiul  neapărat  trebuitor  la  cultura                                               rului;  pentru-că  pământul  care  a  nu­
                                                           Despre   facerea  gropilor   pentru   trit  zeci de  ani  un  pom,  nu  are  destulă
         câmpului!  Gospodarul  cuminte  nu  va
                                                     pomi  am  scris  cu  alt  prilej.   Groapa   putere  pentru  a  nutri  earăşi  zeci  de
         perde  din  vedere  acest  lucru  în  eco­
                                                     gata,  mai  întâiu  '  se  împlântă  parul,   ani  un  pom  de  acelaşi  soiu.   O  astfel
         nomia  sa!
                                                     care  are  se  servească  de  razim  pomu-  de  plantare  ar  fi  deopotrivă  cu  aceea
           (Va  urma.)                T  B l a g a
   1   2   3   4   5   6   7   8