Page 4 - Bunul_Econom_1900_13

Pag. 4 B U N U L E C ON O M Nr. 13

ce s’ar face, sămănând în acelaşi loc j 6. Cercul de activitate al adu­ Prin asta am ajunge la mari încurcă­
deapururea grâu sau deapururea cu- ] nării generale şi al comitetului. turi când de-pildă un preot sau învă­
curuz. 7. Autenticarea (întărirea) proto­ ţător nou n’ar voi să primească slujba
:■ . ■ .■ de president sau de notar. .
coalelor luate în adunări.
La toate acestea trebue se fim cu
Î nsoţiri , ' T ovărăşii 8. Cine şi pe câtă vreme aleg
slujbaşii tovărăşiei? mare băgare de seamă.
Magazine de bucate. Ordinaţiunea ministerială din anul Când avem deja gătite statutele
- - (Urmare). ■ după toată rcnduiala, conducătorul sau
Alcătuirea. 1875 Nr 1508 porunceşte apoi, că în
conducătorii din sat pot se coneheme
toate statutele trebue pusă clausula, că
După-cum am spus, lucrul de că- | adunarea generală de alcătuire sau adu­
tovărăşia recunoaşte dreptul de supra-
petenie la înfiinţarea magazinelor de narea gen. constituantă.
veghiere al statului şi că se supune ace­
bucate este, se avem (lela început sta­
luia. Clausula aceasta ar suna . cam. V . C . O s VADĂ
tutele magazinului, Şi ăsta e cam ane- i
astfel: ,
voios lucru, pentru-că cei dela minis- !
ter sunt foarte băgători de seamă la | «in caşul când tovăreşia, nu ar ţinea S t u p ă r i t
seamă de scopul şi inviaţiile statonte ţo sta­
întărirea statutelor. Numai ceva dacă j
tute, astfel încât prin lucrarea sa ar primej­ Cercetarea stupilor.
lipseşte, ori nu e bine spus în statute, |
dia interesele materiale ale .statului .sau ale
numai decât le resping şi. nu le întă­ membrilor ei, guvernul terii , are drept se o. In. coşniţele de nuele cercetarea
stupilor, care se face pe vremea asta,
resc. De aceea totdeauna e mai bine suspendeze şi după cercetarea ordinată în
dacă la compunerea statutelor se iade | regulă; eventual se o disoalve sau sub re- se face în chipul următor:
mustră nescai statute întărite deja. Noi I Serva de a o disolva, se o îndrume se se Cpşniţa se aşează culcată, dar’ ast­
ţină strict de disposiţiile din statute.» fel,( ca tablele, de faguri- se stee din sus
vom da mai la vale un astfel de for- [
mular de statute, dar’ când cineva ari Mai departe aceeaşi ordinaţiune în jos şi nu unele peşte altele, . Acum
dori se-’şi formuleze singur statute, îi I ministerială spune că: . ■ ■ dăm fum, ca albinele să se tragă în­
spunem că treime se ţină seamă de «Cetăţenii " 'unui stat strein numai cu spre fundul coşniţei; apoi îndepărtăm
următoarele puncte: permisiunea ministerială pot fi membri ai , cu grije tot câte doi faguri, ca se pu­
f ovăreşiilor.» tem vedea cât mai afund înspre vîrf.
1. Se spună numele, sediul şi \
Pentru încunjurarea neplăcerilor e Dacă vedem miere • astupată, e semn
scopul tovărăşiei (magazinului.) . |
bine dacă' şi. asta se ia în un §. din că stupul , are cu ce se o mai ducă, şi
2. Cine pot . f i tovareşi (membri), j
statute. . . ■ ; dacă vedem pui • astupaţi, putem fi si­
Cât are se dee fiecare tovareş ? j
Nu e bine apoi se se spună apriat guri, că este şi matcă; deci stupul e
3. Cum- se va chivernisi (admi- 1
în statute, că unde şi în care casă vor în regulă... '
riistra) averea şi ce respundere au chi-j
fi aşezate cancelariile tovărăşiei, pentru- Nevăzen.d pui astupaţi, trebue să
vernisitorii ? : ■ i
că cu asta putem ajunge Ia neplăceri. încercam altfel. Anume: tăiem din fa-
4. Condiţiile şi felul cum se pri- ; Tot aşa de nepotrivit este se punem gurul din mijloc, ceva mai sus de ju­
mese şi cum se exchid tovarăşii? j în statute d. e. cum pun unii, că : »pre- mătate, o. bucăţică cam de un deget;
5. Drepturile si datorinteie mem- l sidentul sau notarul tovărăşiei totdeauna dacă în căsuliile acestei bucăţele se află
brilor ? este preotul sau învăţătorul din sat«. pui sau în fiecare câte un ou, dar’ , nu-

-■V.,:. '■ ' ’
F O I T A Răsăritul -era roşu şi pe zări tivit în aur.

Codrul tiner, plin de visuri, legănat de-o boare lină,
Crăiasa Codrului. Ochii roată-’şl. primblă-qdată pest.e luncă şi colină.
De Şi'când vede-atâta floare peste-a sa împărăţie,;
Ochii ’n lacremi i-se scaldă şi lucesc de bucurie.
M a ria C ioban
Şi cu pieptul plin de viaţă, .pleacă vesel pe cărare
(Urmare şi fine).
Şi cum merge, simte-odată, inima că-’i bate tare.
IV. ■ ■ Faţă ’n faţă e acuma cu Zeiţa cea frumoasă, .
Se făcuse noapte bine, când Zeiţa cea sglob:e Care cu mânuţa albă-’şi freacă ochii, somnoroasă.
Atinsese cu piciorul în codreanca ’mperâţie. Haina ei trandafirie, cu mărgele presărată,
Toţi durmeau; numai isvorul suspina de fericire Sin şi umere rotunde, mai frumoase le arată,
Şi spunea zinelor toate, dulci cuvinte de iubire. ' Şi ce dulce ea zîmbeşte răzimând capul pe mână
Ear’ în jocuri tăinuite, zinele cu ochi de stele Ştiind -bine* că ori-unde ea-i menită de stăpână.
Imbrăcau dealuri şi luncă, în vestmânt de floricele; Codru! dornic o priveşte, de departe i-se ’nchină,
Ear’ stăpânei la picioare lung covor i-au aşternut Cum se cade unei doamne, boieresc sau regină,
Tot cu fir de tămăiţă şi cu ederă cusut. Şi cu glas plin de iubire, e! grăeşte maiestos:
Şi prin cea verdeaţă vie, presărâte-’s floricele : «Să trăiţi, doamnă frumoasă, eu sunt codrul răcoros
Ghiocei, bujor de munte, sânziene, viorele. «Şi de nu-i cu supărare, dorim zile ’ndelungate,
Trandafirii făceau umbra aşternutului de crin «Şi Mâriei-Tale, Doamnă, ne Închinăm cu sănătate!
Eară căpătâiul moale e ’mpietit din rosmarin. «Peste-aceste văi şi dealuri stăm Noi singur din; vecie
Tot e gata. Obosită merge doamna Ia culcare. «Şi cât vezi cu ochii zarea e a Noastră ’mpărăţie.
Face cruce şi s6 roagă, lăudând pe Domnul mare. «Dar’ dacă Măriei-Tale, Ţi-ar plăcea pădurea deasă,
Ş’apoi dacă mulţămeşte, pentru buna sănetate, «Ne-am ruga cu plecăciune, se Ne fiţi de-acutn crăiasă*.
Se desbracâ şi se culcă, uitând patul din cetate. Astfel Codru cuvintează şi când el din graiu grăeşte,