Page 3 - Bunul_Econom_1900_14
P. 3

Nr.  14                                            BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  3


         măritul  raţional  a  ajuns  într’o  stare  în­  Privitor  la  dreptul  de  adunare,  de  să  aşteptăm  mai  departe,  ci  să  ţinem
         floritoare.  Locul  prim  îl  ocupă Săliştea  întrunire,  dătătoare  de  măsură  sunt  2  adunarea,  în  toată-srenduiala.
        •cu  satele  din  prejur,  de  unde  aproape  ordinaţiuni  ministeriale,  şi  anume  una.    După-ce  odată  avem  tovărăşia  în­
         în  fiecare  an  se  face  mare  negoţ  ro­  dela  anul  1848  sub  Nr.  216  şi  alta  fiinţată  şi  statutele  aprobate  de  minis­
         mânesc  cu  poame.  Poamele  lor  în  dela  1868  sub  Nr.  128.  Aceste  ordi­        tru,  apoi  când  mai  ţinem  adunări  ge­
         preponderanţă  sunt  merele  pătulcy  cu­  naţiuni  prescriu  următoarele:             nerale  ordinare  (cari  să  ţin  an  de  an
         noscute  până  astăzi  de  cele  mai  bune       1.  Pentru  ori-ce  scop,  neoprit  pentru  a  da  samă  membrilor  despre
         şi  mai  preţioase  poame  de iarnă.  Peste  de  lege  sau  de  ordinaţiuni  care  supli­  mersul  însoţirii  în  anul  încheiat),  ori
        tot  Românii  din  comitatul  Sibiiului  şi  nesc  legea,  să  pot    ţinea  adunări  adunări  extraordinare,  dacă  aceste
        Făgăraşului  au  cam  înţeles  folosul,  po­ publice.                                   adunări  le ţinem  in localul  tovă-
                                                                                                              9
        milor,  că  la  mulţi  economi găseşti  stra­  •  2.  Să  cere  ca  conchemătorii  sau  răsiei,  nu  mai  trebue  înştiinţate
        turi  anume  cu  pomişori  altoiţi,  aşa  ca  arangiatorii  adunărilor  publice  să  în­ oficiolatului.  Dacă  însă  ţinem  adu­
        o  şcoală  mică  de  pomi,  unde  îi  cresc  ştiinţeze  ţinerea  adunării  cu  cel  puţin  nările  în  alt  loc  (nu  în  localul  tovără­
        ca  să  aibe  de  sădit  în  grădinile  cele  24  ore  mai  înainte,  pe  s^te  la  pre­  şiei)  atunci  trebuesc  totdeauna  în­
        mari.                                       torul  (fisolgăbirău),  în  oraşe  lâ  căpi­  ştiinţate.
             Mai  rău  stăm  cu  pomăritul  în  co­  tanul  oraşului.                                                  V.  C.  Os VADĂ
        mitatul  Hunedoarei,  prin Munţii-Apuseni        3.  înştiinţarea  se  poate  face  cu
        şi  pe  Câmpia  Ardealului,  Aş  putea în­  graiul  viu,  dar’  oficiolatul  are  drept  să
                                                                                                      E c o n o m i a  V i t e l o r
        şira  sute  de  sate  unde  nici  la  şcoală  o  ceară  şi  în  scris,  subscrisă  cu  mâna
        vre-o  grădină  de  ceva  treabă  nu  afli  proprie  de  conchemători.                    C alen dar
        deşi  sunt  rînduite  prin  lege  şi  sunt  vi-
                                                         4.  Adunări  neînştiinţate  pot  fi      Nu  trece  vitele  d ntr’odată  dela
        sitate  de  2-ori  pe  an  de  anumiţi  »in-                                            mâncarea  de  fen,  la  iarbă,  căci  uşor
                                                    împrăştiate  şi  cu  puterea  armată  de
        spectori  de grădini«,  asemenea  puşi prin                                             se  pot  îmbolnăvi!
                                                    oficiolatele  locale.                         Dacă  începi a  nutri vitele cu  trifoiu,
        lege.  Ar  fi  chemarea  primăriilor  co­                                               dâ-h-’l  la  început  amestecat  cu  pac.
                                                         5.  Pentru  adunări  publice nu tre­
        munale  şi  a  comitetelor  parochiale  ca                                                Când  lucii  cu  vitele, cel  mai  mult
                                                    ime  îngăduinţă,  oficiul  competent  are   nutreţ  li-’l  dă  sara,  căci  atunci  au
        senate  şcolate,  se  iee  în  mână  causa
                                                    să  iee  numai  la  cunoştinţă  ţinerea     timp  mai  mult  ca  se  mănânce  şi  să
        grădinilor  comunale  şi  şcolare  de pomi,                                             rumege.
                                                    adunării.
        şi  jertfind  ceva  pentru  ele,  se  forţeze                                             Când  lucri  mult  cu  ele,  dă  vitelor
                                                         6.  In  multe  locuri  să  cere  ca  la  şi  grăunţe,  ca  se  nu  slăbească
        niţel lucrul,  şi  ar  vedea  că  Ia  frumoase                                            La  ameazi  când  nu  lucri,  lasă  vi­
                                                    înştiinţare  să  se  alăture  şi  programa
        urmări  s’ar  ajunge  în’câţiva  ani!                                                   tele  să  odichnească câte  două ore.
                                                    adunării.  Ca  să  se  încunjure  neplăce­
              Până-ce  asta  nu  se  face, de o îna­
                                                    rile,  e  bine  să  se  alăture  dar’  şi  pro­
        intare  în  ale  pomâritului  abia  poate  fi
                                                    grama  adunării.                                    Despre  alegerea  vitelor.
        vorbă,  şi  sfaturile  date  în  „Bunul  Eco-
                                                         7.  Oficiolatul  numai  atunci  are         De  ce  n’am  avut oare noi Românii
        nom“  vor  fi  mai mult mazăre  în  părete !
                                                    dreptul  să  oprească  ţinerea  adunării,  pân’acum  mari câştiguri  nici  din  ţinerea
        -Şi  aci  ar  avea  şi  foile  noastre  româ­
                                                    dacă  aceea  „primejdueşte  ordinea  sau  vitelor?  Pentru-că  la  noi  de  o  cultură
        neşti  o  datorinţă!  Să  ceară cărturarilor
                                                    siguranţa  publicâ“.  In  contra  opreliştei   raţională  (după  ştiinţă)  în  economia de
        de  prin  sate  samă  despre  starea  gră­
                                                    să  poate  recura  chiar  şi  telegrafic  la  vite,  nu  putem  vorbi.
        dinilor  de  pomi  dela  ei,  şi  se  deschidă
                                                    ministrul  de  interne.                          Tot  ce  am  făcut,  e  vre-o  îmbună­
        o  interesantă  discuţiune  în  acest  ram
                                                         8.  La  fiecare  adunare,  oficiolatu-  tăţire  mai  mult  după  auzite,  văzute  şi
        de  economie,  în  care  pe  cei  harnici
                                                    lui  îi stă  în  drept  se  trimită  pe  răspun­ nimerite,  şi  nu după o chibzuire  fundată
        se-’i  laude  după  merit,  ear’  pe  slabi
                                                    derea  proprie,  un. comisar  oficial.  Acest  pe  o  păţanie  proprie  îndelungată.  Pen­
        să-’i  desmorţim,  doar’  o  pornesc  spre
                                                    comisar  însă  direct  nu  se  poate  ames­  tru  a  putea  ajunge  şi  noi  la  o  cultură
        mai  bine!
                                                    teca  în  desbaterile  adunării.  Dacă  are  adevărată  a  vitelor  ne  mai  trebueşte
                              I o a n   M u n t e a n
                                                    ceva  de  spus,  are  să  o  facă  aceasta  carte  şi  mai  multă  rîvnă.  Despre multe
                                   înv.  dir.
                                                    prin  mijlocirea  conchemătorului  adu­    ar  fi  de  vorbit  aci,  dar’  deocamdată ne
                                                    nării.                                     vom  mărgini  la îndreptările mai de lipsă,
                                                         Ţinend  seamă  de  toate  aceste,  cari  bine  pricepute,  pot  aduce  mare fo­
                 Î n s o ţ ir i,  T o v ă r ăşii
                                                    avem  să  purcedem  în  chipul  următor:   los  poporului  econom.
              Magazine  de  bucate.                      Intâiu  de  toate  înştiinţăm  ţinerea      încercările  folosite până  azi  pentru
                                          tUrmare).  adunării  la  oficiul  competent.  In  scripta  îmbunătăţirea  şi  cultura  vitelor  sunt:
             Adunarea  generală  de  alcătuire.     de  înştiinţare  avem  să  spunem  scurt  alegerea,  împărecherea,  încrucişarea, îm­
             La  noi  în  ţară  până  azi  stăm  reu   scopttl  întrunirii,  timpul  şi  locul  unde  prospătarea  sângelui,  nutriţiunea  şi  al­
        cu  dreptul  de  întrunire,  întocmai  ca  şi   să  va  ţinea.  Şi apoi  programa  adunării,  tele.  Şi  mulţumită  acestor încercări, po­
        cu  dreptul  de  întovărăşire  (înţelegem,   însoţirea  aceasta  să  subscrie  cu  mâna  poarele  culte  au  ajuns  să  aibă  azi  vite
        nu  ca  însoţire  de  câştig  —  comer­    proprie  de cătră  conchemătorii  adunării.  anume  pentru  lapte,  anume  pentru
        cială),  ,căci  nici  unul  nici  altul  nu  e   Dacă  oficiolatul  nu  ne  dă  răspuns  carne,  anume  pentru  muncă,  şi  altele.
       hotărît  prin  lege.  Până  azi  numai  ordi-  la  înştiinţare,  cu  toate-că  noi  am  tă­  Ca  întâie  cerinţă pentru  îmbunătă­
        naţiuni  ministeriale  se  ocupă  cu  aceste  cut-o  la  timpul  cuvenit,  cu  cel  puţin  ţirea  soiului  vitelor  este  socotită  alege­
       drepturi  de  căpetenie.                    24  ore  înainte,  atunci  noi  nu  trebue  rea  vitelor  de prăsilă.
   1   2   3   4   5   6   7   8