Page 4 - Bunul_Econom_1900_14
P. 4

Pag.  4                                             B U N U L  E C O N O M                                             Nr.  14

             Pentru  înmulţire  totdeauna  vom  In  sara  a  doua  să  poate  da  nutremânt  cas  aşezăm  un  fagur  doi,  în  locul  altor
        lua  dm  acele  vite,  atât  mascul  (bar-  din  nou.  Deodată  să  poată  da  până  faguri  goli,  _  fără  a  mai  avea  altceva
        bătuş)  cât  şi  femelă,  dar’  mai  cu  samă  la  1  kgr.                              de  lucru.
        mascul,  cari sunt cunoscute de  mai bune.       Neavend  la  îndemână  miere  în                                        U.  S.
        Aceasta  la  tot felul  de  animale.  Dar’  faguri, .să  dă  stupilor  miere  fluidă  (cur-
                                                                                                Reuniunea  Română  agricolă  din
        dacă  de  acestea n’avem  se ne  câştigăm,   găcioasă),  care  mai  întâiu  să  ferbe  cu
        o  femelă  tot  economul  îşi  poate  cum­  puţină  apă,  înlăturându-să  spuma,  ce            comitatul  Sibiiului.
        păra,  dacă  voeşte  o  îmbunătăţire  între  să  ridică  la  suprafaţă  cu  prilegiul  fer-   Simţim  deosebită  bucurie  putând  înre­
                                                                                                gistra  tot  mereu,  mai  una  mai  alta  din  fru­
        vitele  sale.  De  masculi  apoi,  comunele  berii.  Mierea  aceasta  încă  să  dă  de
                                                                                                moasele  lucrări  puse la cale  înspre  binele  po­
        sunt  datoare  a  se  îngriji.  De  nu  ştim  eu  seară  într.’un  tăier,  şi  ca  albinele  să
                                                                                                porului  nostru  .agricultor;  de  câtră  harnica
        alege  sau  ne  scumpim  la alegerea  asta,  nu  se  înece,  deasupra  ei  să  pun  aş-
                                                                                                Reuniune  română  agricolă  dela  Sibiiu.
        perderea  va  fi  de  10,  100  şi  chiar  chiţe  sau  bucăţele  de  paie  sau de  tres­
                                                                                                     I.  Sâmbăta  trecută  un'  trimis al  acestei
        1000  de  ori  mai  mare  decât  că  nune   tie,  despicate  în  mai  multe  părţi.-  Mie­  Reuniuni,  dl  I.  de  Preda;,  adv.  si  „membru
        scumpeam!  Mai-cu  samă  la  masculi.       rea  fluidă  trebue  să  aibă  căldura  lap­  al  reuniunii,  a.  eşit  şi  a»Ţinut  o  nouă  prele­
             Că  ce  preţ pun  popoarele  culte pe  telui  când  se  mulge.  Dacă  până  dimi­  gere  de  mult  folos  poporului,  în  comuna
                                                                                                Setişte,  de  astfl-dătă  despre  testamente  şi  do-
        alegerea  animalelor  de  prăsită,  se  vede  neaţa  nu  s’ar  fi  cărat  toată  mierea  din
                                                                                               naţinni  (dăruiri).  A  arătat  pe  larg  cum  tre-
        din  preţul  de  mii  şi  zeci  de  mii  de co­  tăier,  rămăşiţa  trebue  înlăturată.  De
                                                                                               buesc  pregătite  documentele  ce  au  se  fie
        roane  ce  plătesc  pentru  câte  un  singur  sine  să  pricepe,  că  în  coşniţele,  în
                                                                                               martore  voinţei  testatorului  ori  dăruitorului,
        armăsar,  unde  se îndeletnicesc  cu  creş­  cari  fagurii  ajung  până  pe  poliţă,  aceş-'  dacă  e  ca  se  nu  fie  nimicite,  cum  prea  uşor
        terea  cailor.  A  bună-sama  că  ne  pu­   tia  trebue  retezaţi  cam  de  o  palmă,  se  întâmplă,  prin  judecătorii'.  Numai  ceva
        tem  slobozi  la  preţuri  aşa  mari,  numai  i  pentru  a  putea  aşeza  hrana.       formă  de  nu  să  ţine,  e  dat  cuiul  de  stricare.
                                                                                               Cari  sunt  aceste  forme:  depline,  a  arătat  dl
        dacă suntem siguri în  priceperea  noastră  j    Neavend  nici  miere  în  faguri,  nici
        Ia  îngrijirea  şi  nutrirea  astorfel  de  vite.  de  cca  fluidă,  ne  folosim  cu  zăhar  gal-   prelegetor.  A  fost  răspiăt t  eu  aplause  de
                                                                                               nuinăroşii  ascultători  ce  umpleau  sala  maro a
           (Va  urna).            N .  MlHĂILĂ      bin  sau  şi  cu  de  cel  alb.  Să  iau  adecă  şcpalei  celei  mari  din  Selişte.
                                                    5  părţi  zăhar  şi  3  apă,  se  ferb  îm­      II.  Pe  mâne,  Duminecă  în  2/15  April,
                                                    preună,  până  se  îngroaşe  ca  mierea,  şi   preşedintele  Reuniunii  rom.  agricole  dela
                      S t u p ă r i t                                                          Sibiiu  dl  Demetriu  Comşa  şi  secretarul  ace­
                                                    spuma  să  înlătură.  Acest  nutrement  să
                                                                                               leia  Victor  Tordăşianu,  es  în  Sebeşul  de  sus,
                    Nutrirea  stupilor.             dă  întocmai  ca  mierea.                  şi  ducând  cu  sine  atâtea  altoi  de  meri  pă­
             In  coşniţele  de  nuiele  nutrirea  se     Când . fagurii  ajung  numai  până  la   ţiţii,  câţi membri  au-  în  acea  comună,  pun  în
        face  astfel:  dacă  avem  Ia  îndemână  fa­  jumătatea  coşniţei,  tăierul  cu  miere  să  grădina  fiecăruia  câte o  altoaie.  Să vor aduna
        guri  cu  miere  astupată,  descoperim  că-,   aşează  pe  o  bucată  de  cărămidă  puţin  i  oamenii  toţi  să  vadă  cum  să  purcede  :1a  aşe­
        suliile  fagurului  şi  pe  un  tăier  îl  aşe­  încălzită,  ca  nutremenlul  să  fie  mai   zarea  unei  altoi  dacă  e  să  se  prindă  bine  si
        zăm  de  cu  seară  sub  coşniţă.  Albinele   aproape  de’ faguri.  '                  se  nu  fie  nimicită  uşor  de  firea  pământului'
                                                                                               sau  de greşelile  sădirii.
        cară  peste  noapte  mierea;  car  ce  ră­       In  coşniţele  de  scândură  se  dă        Cei-ce  vor  vedea  vor  învăţa  şi vor  pur­
        mâne,  trebue  dimineaţa  depărtată  din  nutrementul  ca  şi  în  cele  de  nuiele;   cede  apoi  şi  ei  mai  departe  cu  aceeaşi  acu­
        coşniţă,  ca  se  nu  dăm  prilej  albinelor  dar’  e  mare  înlesnire  dacă  avem  rame   rateţa  la punerea  de pomi,  spre  propriul  bine.
        din  alte  coşniţe  de  a  deveni  răpitoare.  cu  faguri  de  miere  astupată.  In  acest

                                                   carte  ne  dâ  'un  belşug  de  adevăruri  şi  de   din  şcoli,  trebue  se  căutăm  o  altă  cale  pen­
                    I-  O I Ţ Ă
                               5                   învăţături;.  încât  cu  drept  cuvânt  îi  putem   tru  a  o  cunoaşte.  Vom  ceti  adecă  cărţi bune
                                                   zice  »Bibiia  noastră  naţională*.         şi  uşor  de  cuprins.
               Hrana noastră sufletească.                Şi  cu  durere  trebue  se  mărturisim,  că   Fireşte  ca  nu  se  poate  cere  ţăranului,
                                                   nici  ţăranul,  dar’  nici  cărturarul  nostru nu-’şi   ca  să  lase  coarnele  plugului  şi  să  se  apuce a
                           11.  ;
                                                   cunosc  îndeajuns  Biblia  naţională.       învăţa  de-a  rostul  şi  cu  de-amănuntul  toată
                       I s t o r i a .                   Cunoştinţele  de  istorie  ale  ţeranului  se   istoria  neamului  nostru.  Ceea-ce  se  cere în se
             Datoria  de  oameni,  de  creştini,  mai  în­  mărginesc  Ia  Câteva  fapte  povestite  cu  graiu   îndeosebi  dela  pătura  cea  tineră  şi  ştiutoare
       tâi!  Eată  pentru-ce  ziceam  se  stea  Biblia  în   viu  de  mai  bătrânii  satului.  Le'  poţi  număra   de  carte,  este,  ca  se  iasă  odată  din umilitoa­
        fruntea  mijloacelor  desvoltării ■  noastre  sufle­  pe  degete  aceste  fapte,  coborîte  prin  scara   rea  stare  de  neştiinţă  şi  să  poată  da  ori-şi-
        teşti.  Este  aceea  o  datorie  ce  o  avem  deo­  amintirii  dela  moş  la  tată,  dela  tată  la  fiiu   când  răspuns  la  următoarele  întrebări:  Cine
        potrivă  cu  toate  popoarele,  a  căror  puternică   şi.dela  fiin  la  nepot.'.  Şi  cum,  vremea  de   suntem  noi ?  Cum  se  face de  ne  numim  Ro­
        temelie  de  vieaţă. şi  de  propăşire  este  cre­  astăzi  este  de-aşa,  încât  abate  minţile  dela   mâni?  Cum  atn  străbătut  prin  cele  18  vea­
       dinţa  sfânlă.                              trecut  şi  le  îndeamnă  a  privi  numai  la  tim­  curi  fără  a  ne  surpa , sub  greutatea loviturilor
             După  datoria  de creştini,  trecem  la  rîri­  pul  de  faţă,   trecutul  se  perde  în  ceaţa   nemiloase?  Cari  au  fost  zilele  mai  luminoase
       dul  datoriilor  osebite  ale  noastre,  la  acele   uitării  şi  cu  el  se  îngroapă  pentru  popor  o   şi  cari  cele  mai  negre  în  trecutul  nostru?...
       de  Români,  prin  cari  ne  deosebim  de  toate   comoară  mare  de  simţiri  şi  de  învăţături.  Răspunsurile  Ia  aceste  întrebări  ar  trebui  se
        celelalte  neamuri.  Şi  aci  trebue  se  punem   Ţăranul  român  însă  trebue  se  ştie,  că   le  cunoască  poporul  ca  şi  rugăciunile  sale.
       în  frunte  ceea-ce  numim  Istorie.        poporul  de  astăzi  nu  este  decât  o  urmare  a   Spre  acest  scop  ajung  două-trei  cărţi
             Istoria  noastră  este  şi  ea  o  carte  mare   poporului  de  ieri,  fiindcă  nu  trăeşte  decât   bune,  cari  pot  să  ne  dea hrană  deplină,  Eată
        şi  sfântă,  căci  e  scrisă  cu  sânge şi  cu lacrimi   mulţumită  faptelor  strămoşilor  soi.  El  tre­  cam  ce  ar  fi  bine  să cunoască fiecare Român,
       de  suferinţă,  arătând  câte  a  îndurat  mândrul   bue  deci  se  cunoască  acele  fapte,  acel  lung   ţăranul  ca  şi  cărturarul   .
        surcel  al  seminţiei  latine,  sădit  pe  aceste   lanţ  la  care  însuşi  are. să  adaugă  cea  m ai   înainte  de  toate  istoria descălecării noa­
        dalbe  plaiuri,  până-ce  a  putut  ajunge  să  fie   nouă  zală. -  Şi  fiindcă  în  sărmana  noastră   stre.  In  privinţa  asta  avem  o  carte  însem­
       pomul  de  astăzi.  Fiecare  faţă  din  aceaştă  ţară  istoria  naţională  este  aproape  isgonită  nata,  care  uşor  poate  fi  înţeleasă  de  toată
   1   2   3   4   5   6   7   8