Page 4 - Bunul_Econom_1900_14
P. 4
Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 14
Pentru înmulţire totdeauna vom In sara a doua să poate da nutremânt cas aşezăm un fagur doi, în locul altor
lua dm acele vite, atât mascul (bar- din nou. Deodată să poată da până faguri goli, _ fără a mai avea altceva
bătuş) cât şi femelă, dar’ mai cu samă la 1 kgr. de lucru.
mascul, cari sunt cunoscute de mai bune. Neavend la îndemână miere în U. S.
Aceasta la tot felul de animale. Dar’ faguri, .să dă stupilor miere fluidă (cur-
Reuniunea Română agricolă din
dacă de acestea n’avem se ne câştigăm, găcioasă), care mai întâiu să ferbe cu
o femelă tot economul îşi poate cum puţină apă, înlăturându-să spuma, ce comitatul Sibiiului.
păra, dacă voeşte o îmbunătăţire între să ridică la suprafaţă cu prilegiul fer- Simţim deosebită bucurie putând înre
gistra tot mereu, mai una mai alta din fru
vitele sale. De masculi apoi, comunele berii. Mierea aceasta încă să dă de
moasele lucrări puse la cale înspre binele po
sunt datoare a se îngriji. De nu ştim eu seară într.’un tăier, şi ca albinele să
porului nostru .agricultor; de câtră harnica
alege sau ne scumpim la alegerea asta, nu se înece, deasupra ei să pun aş-
Reuniune română agricolă dela Sibiiu.
perderea va fi de 10, 100 şi chiar chiţe sau bucăţele de paie sau de tres
I. Sâmbăta trecută un' trimis al acestei
1000 de ori mai mare decât că nune tie, despicate în mai multe părţi.- Mie Reuniuni, dl I. de Preda;, adv. si „membru
scumpeam! Mai-cu samă la masculi. rea fluidă trebue să aibă căldura lap al reuniunii, a. eşit şi a»Ţinut o nouă prele
Că ce preţ pun popoarele culte pe telui când se mulge. Dacă până dimi gere de mult folos poporului, în comuna
Setişte, de astfl-dătă despre testamente şi do-
alegerea animalelor de prăsită, se vede neaţa nu s’ar fi cărat toată mierea din
naţinni (dăruiri). A arătat pe larg cum tre-
din preţul de mii şi zeci de mii de co tăier, rămăşiţa trebue înlăturată. De
buesc pregătite documentele ce au se fie
roane ce plătesc pentru câte un singur sine să pricepe, că în coşniţele, în
martore voinţei testatorului ori dăruitorului,
armăsar, unde se îndeletnicesc cu creş cari fagurii ajung până pe poliţă, aceş-' dacă e ca se nu fie nimicite, cum prea uşor
terea cailor. A bună-sama că ne pu tia trebue retezaţi cam de o palmă, se întâmplă, prin judecătorii'. Numai ceva
tem slobozi la preţuri aşa mari, numai i pentru a putea aşeza hrana. formă de nu să ţine, e dat cuiul de stricare.
Cari sunt aceste forme: depline, a arătat dl
dacă suntem siguri în priceperea noastră j Neavend nici miere în faguri, nici
Ia îngrijirea şi nutrirea astorfel de vite. de cca fluidă, ne folosim cu zăhar gal- prelegetor. A fost răspiăt t eu aplause de
nuinăroşii ascultători ce umpleau sala maro a
(Va urna). N . MlHĂILĂ bin sau şi cu de cel alb. Să iau adecă şcpalei celei mari din Selişte.
5 părţi zăhar şi 3 apă, se ferb îm II. Pe mâne, Duminecă în 2/15 April,
preună, până se îngroaşe ca mierea, şi preşedintele Reuniunii rom. agricole dela
S t u p ă r i t Sibiiu dl Demetriu Comşa şi secretarul ace
spuma să înlătură. Acest nutrement să
leia Victor Tordăşianu, es în Sebeşul de sus,
Nutrirea stupilor. dă întocmai ca mierea. şi ducând cu sine atâtea altoi de meri pă
In coşniţele de nuiele nutrirea se Când . fagurii ajung numai până la ţiţii, câţi membri au- în acea comună, pun în
face astfel: dacă avem Ia îndemână fa jumătatea coşniţei, tăierul cu miere să grădina fiecăruia câte o altoaie. Să vor aduna
guri cu miere astupată, descoperim că-, aşează pe o bucată de cărămidă puţin i oamenii toţi să vadă cum să purcede :1a aşe
suliile fagurului şi pe un tăier îl aşe încălzită, ca nutremenlul să fie mai zarea unei altoi dacă e să se prindă bine si
zăm de cu seară sub coşniţă. Albinele aproape de’ faguri. ' se nu fie nimicită uşor de firea pământului'
sau de greşelile sădirii.
cară peste noapte mierea; car ce ră In coşniţele de scândură se dă Cei-ce vor vedea vor învăţa şi vor pur
mâne, trebue dimineaţa depărtată din nutrementul ca şi în cele de nuiele; cede apoi şi ei mai departe cu aceeaşi acu
coşniţă, ca se nu dăm prilej albinelor dar’ e mare înlesnire dacă avem rame rateţa la punerea de pomi, spre propriul bine.
din alte coşniţe de a deveni răpitoare. cu faguri de miere astupată. In acest
carte ne dâ 'un belşug de adevăruri şi de din şcoli, trebue se căutăm o altă cale pen
I- O I Ţ Ă
5 învăţături;. încât cu drept cuvânt îi putem tru a o cunoaşte. Vom ceti adecă cărţi bune
zice »Bibiia noastră naţională*. şi uşor de cuprins.
Hrana noastră sufletească. Şi cu durere trebue se mărturisim, că Fireşte ca nu se poate cere ţăranului,
nici ţăranul, dar’ nici cărturarul nostru nu-’şi ca să lase coarnele plugului şi să se apuce a
11. ;
cunosc îndeajuns Biblia naţională. învăţa de-a rostul şi cu de-amănuntul toată
I s t o r i a . Cunoştinţele de istorie ale ţeranului se istoria neamului nostru. Ceea-ce se cere în se
Datoria de oameni, de creştini, mai în mărginesc Ia Câteva fapte povestite cu graiu îndeosebi dela pătura cea tineră şi ştiutoare
tâi! Eată pentru-ce ziceam se stea Biblia în viu de mai bătrânii satului. Le' poţi număra de carte, este, ca se iasă odată din umilitoa
fruntea mijloacelor desvoltării ■ noastre sufle pe degete aceste fapte, coborîte prin scara rea stare de neştiinţă şi să poată da ori-şi-
teşti. Este aceea o datorie ce o avem deo amintirii dela moş la tată, dela tată la fiiu când răspuns la următoarele întrebări: Cine
potrivă cu toate popoarele, a căror puternică şi.dela fiin la nepot.'. Şi cum, vremea de suntem noi ? Cum se face de ne numim Ro
temelie de vieaţă. şi de propăşire este cre astăzi este de-aşa, încât abate minţile dela mâni? Cum atn străbătut prin cele 18 vea
dinţa sfânlă. trecut şi le îndeamnă a privi numai la tim curi fără a ne surpa , sub greutatea loviturilor
După datoria de creştini, trecem la rîri pul de faţă, trecutul se perde în ceaţa nemiloase? Cari au fost zilele mai luminoase
dul datoriilor osebite ale noastre, la acele uitării şi cu el se îngroapă pentru popor o şi cari cele mai negre în trecutul nostru?...
de Români, prin cari ne deosebim de toate comoară mare de simţiri şi de învăţături. Răspunsurile Ia aceste întrebări ar trebui se
celelalte neamuri. Şi aci trebue se punem Ţăranul român însă trebue se ştie, că le cunoască poporul ca şi rugăciunile sale.
în frunte ceea-ce numim Istorie. poporul de astăzi nu este decât o urmare a Spre acest scop ajung două-trei cărţi
Istoria noastră este şi ea o carte mare poporului de ieri, fiindcă nu trăeşte decât bune, cari pot să ne dea hrană deplină, Eată
şi sfântă, căci e scrisă cu sânge şi cu lacrimi mulţumită faptelor strămoşilor soi. El tre cam ce ar fi bine să cunoască fiecare Român,
de suferinţă, arătând câte a îndurat mândrul bue deci se cunoască acele fapte, acel lung ţăranul ca şi cărturarul .
surcel al seminţiei latine, sădit pe aceste lanţ la care însuşi are. să adaugă cea m ai înainte de toate istoria descălecării noa
dalbe plaiuri, până-ce a putut ajunge să fie nouă zală. - Şi fiindcă în sărmana noastră stre. In privinţa asta avem o carte însem
pomul de astăzi. Fiecare faţă din aceaştă ţară istoria naţională este aproape isgonită nata, care uşor poate fi înţeleasă de toată
