Page 7 - Bunul_Econom_1900_17
P. 7

Nr.  16                                              B U N U L  E C O N O M            -  . .               ...  ■    Pag.  7

        Bucureşti.  O  recomandăm  damelor  române,   mute  a  fi  stricate,  şi  se  formează  o  negură   ţări  mări.  Nimic  mai  simplu,  aşa  crede  En­
        putând  găsi  în  ea  multe  lucruri  de  folos  şi   (amoniac),  atuncia  carnea  e  stricată.  glezul  nostru,  decât  să-'i  atîrni  o  scrisoare
        putând  învăţa  româneşte mult din  lunţea dom-                                        microfotografiată  şi  apoi  s’o  laşi  să  sboare
        niei-lor  de  modă-                                   Muşchiul  de  pe  fenaţe,        spre  casă.
                                                         Se  poate  depărta  prin  sulfat  de  fer   Biuroul  technic  de patentă a lui Richard
                                                    (vitriol  de  fer)  pisat  mărunt.  Sulfatul  de  fer   Ltiders  din  Gblitz observă în  privinţa  aceasta:
                  Preţul  bucatelor.                să  pisează  mărunt  şi  apoi  se  presară  cu  o   Cea  mai  sigură  va  fi  postă  aceasta,  cu  cât
                      9
                                                    lopăţică  locurile  unde  creşte  muşchiul,  porumbeii  călători  în  drumul  lor  pot  foarte
                   Piaţa ' din  JŞăiţa.                  Fireşte  pe  stratul  de  muşchiu  mai  gros   iute  ajunge  în  mânile  duşmanilor  sau  se  fie
                   — la  27  Aprilie 1900. —        se  pune  mai  mult  prav.                 prinşi  de  pasări  răpitoare,  în  timp ce  mititica
                                                       Timpul  cel  mai  bun  pentru  a  face.  acest   albină  ajunge  la o ţintă  îndepărtată,  nevăzută
        Grâu  frumos,  fer.  de  30  lit.  .  fl.  1-80—90
                                                   lucru,  e   luna   Martie,  pentru-că  atunci   şi  neîmpedecată.   .
        Oves,  ferdela  de  30  litre  .  . .  fl. —■75—80                                                         *
                                                   îndată  după  prăpădirea  muşchiului  poate  să
        Cucuruz,  ferdela de  30 litre  . .  fl.  1-50—55                                           Ingrijat.  Suboficerul  (cetind  în  cartea
                                                   crească  iarba  cea  tinără,  —  dar’  se  poate
        Fasolea,  ferdela  »   »  »   . . fl.  1-50—60                                         de  instrucţiune:  Punctul  acesta se  află  la  100
                                                   face  şi  altcând.
        Cartofi  (grumpile) fer. de 30 1. .  fl. —•50—70                                       de  metri  înălţime  peste  Adria):  Ştergeţi  cu­
        Mere,  ferdela  de  30 litre  .  . .  fl.                                              vântul  acesta  şi  scrieţi  în  loc  de  el:  peste
                                                               Curăţirea  oglinzilor,
        Nuci,  ferdela  de  30  litre  .  . .  fl.                                             marea  Adiiatică,  altcum  cugetă  oarecare din­
                                                         1.  Udaţi  uşor  un  burete  moale  foarte
        Carne  de  vită  1  kl.  .  .  .  . .  fl. —•38—40                                     tre  voi  că e  bucătăreasă  oare-cărui  Domn.
                                                    curat  şi  fără  asprime,  muiaţi-’l  apoi  în  spirt.
          »    »  porc  1  kl...............  .  fl. —•56—58                                   -  .                *
                                                    Frecaţi  oglinda;  2. Respândiţi  peste  oglindă
        Oue,  7  şi  8  bucăţi  . . . .  .  fl.  —.10                                               Sa  înţelege.  Cel  D.-Ta  porţi  urechile
                                                    praf  de  alb  de  Spania,  cernut  printr’un  tul­
        Pui  de  găină,  părechea  .  .  . .  fl. —•30—40                                      astupate  cu  bumbac  acasă,  şi  nu  la  aerul  li--
                                                    pan;  ştergeţi  praful  frecând  uşor  dar’  repede
                                                                                               ber, ea să-’ţi aperi de vânturi urechile? Aceaştâ
                                                    cu  o  cârpă,  frecaţi  apoi  cu  o  altă  cârpă,  şi
                                                                                               mi-să  pare  lucru  întors!
                        î n   Blaş.                 în  sfîrşit  o  a  treia  frecare  tare  cu  o  cârpă
                                                                                                    Da,  domnule,  trebue  să  ştii  că am  şasă
                 —  La  26  Aprilie  n.  1900  —    de  mătasă.                                fete,  cari  tot  cântă...
                                                         Dacă  oglinda  e  mare,  curăţaţi  întâi  ju­
        Grâu  frumos  ferd.  de 20  1.  . . fl.  1T0—20
                                                   mătate;  căci  altfel  spirtul  s’ar  usca  înainte
        Orz  ferd.  cu  . . . . . .  . .  fl. —■75—90
                                                   de  a  sfîrşi  lucrarea.                            Mulţumită  publică.
        Ovăs,  ferdela cu".  .  .  .  .  .• . fl. —•45—55
                                                         înlăturaţi  pe  cât  se  poate  atingerea  ra­
        Cucuruz,  ferdela  cu  .  .  .  . .  fl. —82—90                                             Cu  ocasiunea  Representaţiunii  teatrale
        Fasolea,  ferdela cu  .  .  .  .  , .  fl.  1-15—25  mei  cu  buretele,  căci  s’ar  strica  poleiala.  a „Reuniunii  meseriaşilor  români din Orăştie",
        Cartofi  (grumgene),  ferdela  cu .  fl. —•45—55                                       care  a  avut  loc  la  23  Aprilie  n.  a.  c.  au  in-
        Mere,  ferdela  cu  .  .  .  .  . .  fl.  1-20—50                                      curs  peste tot  245  COT.  60  fii.,  din care  sumă
        Nuci  ferd.  c u ......................... .  fl.  1-20—50                             subtrăgându-şe  spesele  de  150  cor.,  a  rămas
        Carne  de  vită,  1  klgram  cu  . .  fl. —•36—40                                      un  venit  curat  curat  de  93  cor.  60 fii.
          »   »  porc,  1   '»  '  cu  i .  fl. —•46—48  Cel  mai  betran  copac  din  lume.  Prin   .   Cu  suprasolviri  au  binevoit  a  contribui
                                                   împrejurimile  Ierusalimului se arată  călătorilor
        Slănină  proaspetă  1  kl.  cu  .  fl.  - 5 2                                          următorii  p.  t.  dni:  Dr.  Aurel  Munteanu  15
                                                   măslini,  cari  ar  fi,  zice-se,  de  pe  vremea  lui
        Slănină  svântatâ  1  klgrm  cu  fl.  —•64                                             cor.,  Ioan I.  Vulcu  7 cor.  20  fii.,  Dr.  I.  Mihu
                                                   Isus  Christos.  Dar’  aceştia  sunt  încă  tineri
        Brânza  nouă  1  kl.  .  .  .  .  .  fl. —•66—70                                       5  cor.  20  fii.,  Dr.  S.  Moldo van  4  cor.,  Ni'co-
                                                   şi  verzi  în  asămănare  cu  stejarul  din  insula
           »   în  burduf  1  kl.   .  . .  fl. —■60—66                                        lau  Părău  3  cor.  60  fii.,  Dr.  Ioan  Pop 3  cor.
                                                   Cos  (Asia-mică),  care,  —  după  spusele  unui;
        Oue,  7  şi  8 cu  .  .  .  .  .  .  fl.  —TO                                          20  fii.,  V.  N.  Bidu 2  cor.  20 fii.,  Dr.  Colbasi
                                                   grădinar  german,  a  cărui  părere  e  ţinută  de
        Pui  de  găină  părechea  cu  .  fl. —•35—60                                           2  cor.,  Sini.  Corviii  jun.  2  cor.,  Sim  Corvin
                                                   întemeiată  în  asemenea  materie,  ar  fi  bătrân
                                                                                               sen.  2  cor.,  Simion  Vlad  2  cor.,  V.  Domşa
                                                   de  2p  de  veacuri.
                  Piaţa  din  Ilondol                                                          2  cor.,  P.  Belei  1  cor.  40  fii.,  G.  Cusuta  1
                                                        Cel  puţin  două  mii  nouă  sute  de  ani!
                  —  la  15  Aprilie  n.  1900.  —      Autorul,  pe  care-’l  cităm,  a  studiat  el   cor.,  Ioan  Trifon  1  cor.,  Ferencz  David  1
                                                                                               cor.,  Dr,  Iuliu  Raţiu,  protopop  80  fii.,  G.
        Grâu  frumos  ferd.  de  30  lit. cu fl.  T7Q—  însuşi,  Ia  faţa  locului,  scoarţa  şi  straturile   Bălosu  80  fii.,  I.  Prudner  60  fii.,  Pattenie
        Secată  ferdeta  cu  .   . .  .  .  .  fl.  1'50—  adânci  ale  copacului  despre  care  e  vorba,  şi
                                                                                               Crişan  40  fii-,  I,  Lazaroiu  40  fii.,  Harthwich
        Orz  ferdela  cu  .  .   . .  ,  .  . fl.  —.•—  a  dovedit  ştiinţificeşte  că  stejarul  din  Cos
                                                                                               40  fii.,  N.  N.  40  fii.,  Ioan  Lazaroiu  40  fii.,
        Oves  ferdela cu  .  .   . .  .  .  .•  fl. —-75—  trebue  se  existe  de  9—10  veacuri  înaintea
                                                                                               Traian  Miliaiu 40 fi!.,  N. N. 20 fii.,  N. N. 20 fii.
        Cucuruz  ferdela  cu   . .  .  .  .  fl.  1‘30—  lui  Christos.
                                                                                                    Primească  toţi aceşti  binevoitori şi  spri-
        Cartofi  ferdela  cu' .  .  . . .   .  fl.  —"60—   Ţradiţiunea  ţării  spune  că  vechiul  Hi-
                                                                                               ginitori  ai  Reuniunii  noastre,  precum  şi  toţi
        Vin  nou  litrul  cu  .  . . .   .  .  fl.  —'30—40  pocrat,  ’şi-a  adunat  de  multe-ori  şcolarii  sub
                                                                                               cari  ne-au  onorat  cu  presenţa  şi  pe  calea
        Mere  ferdela  cu   .....................fl.  —'80—  ramurile  acestui  copac.         aceasta  cele  mai  călduroase, mulţumite.
        Nuci  ferdela  cu  .  '.   . .'  .  .  .  fl.   —•—  La  piciorul  copacului  se  află  o  fântână
        Carne  de  vită  1  kl,  cu  .  .  .  .  fl.  —'40—  cu  inscripţiuni  foarte  vechi  şi  reamintind  în­  Orăştie,  28  Aprilie  n.  1900.
          »   »  porc  1  »  cu  . . . .   fl.  —'50—  văţămintele  măestrului.  Dar’  Hipocrat*  trăea      Comitetul  arangiator.
        Slăinâ  proaspetă  1  kl.  cu  .  .  .  fl, —'96 —  prin  veacul  al  V-lea  înainte  de  Christos.
        Brânză  nouă  1  kl,  cu  .  .  .  .  fl.   —'—  Trunchiul  stejarului  are  o  grosime  de   P f *   Numeri  singuratici  din
        Ouă  6  cu  .  .  .   . . .   .  .  .  fl.   10—  9  metri  jos  şi  mai  are  3 ramuri  groase,  care  „Bunul  Econom**  sS  află  de  vân­
                                                   trebue  să  fie  tăiate.                    zare  în  librăria  dlui  H.  G r a e f   din
                                                                       *                      loc.        i  exemplar  5  cr.
                                                        Albine purtătoare  de  scrisori.  De  câtva
             F e l u r i t e   P o v e ţ e
                                                   timp  un  Englez  crescător  de  albine,  se  în­
                                                                                                       Com itetul  de  redacţie:
                                                   cearcă a-’şi deprinde albinele  cu  dusul  scriso­
                     Carnea  stricată.             rilor;  el vrea se înlocuiască  porumbeii  călători   Preşedinte:  D r.  Ioan  M ihu.
             Se  cunoaşte  prin  »Reagentul  Eber«,   prin  albine  călătoare.  De  fapt  albinele au  în­  M em brii:  Dr. St. Erdelyi, Ioan  Mihaiu
       care  constă  din  1  parte  ac.  hydrochloric,  3   ţelegerea  de-a se şti  îndrepta  în  drum,  într’un   Daniil  David şi  Constantin  Baicu.
       părţi  alcohol  şi  1  p.  eter.            grad  înalt,  înţelegere  prin  care  se  disting po­
                                                                                                  Proprietar - editor:  Ioan  M ihaiu
             Dacă  apropiem  un  băţ  de  sticlă  întins   rumbeii  călători.  Precum  e  ştiut,  albinele  pot
       în  această  fluiditate,  de  suprafaţa  cărnii  te-  să-’şi  găsească  drumul  spre  stup  după  depăr-  Redactor  respons.:  Ioan  M oţa
   2   3   4   5   6   7   8