Page 2 - Bunul_Econom_1900_22
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM '' . ' ■■ '■ Nr. 22
câ între nici un fel de împregiurări şi beutură, ear’ unde putem, de reţinere La secerat faceţi snopi nticL ca
nici un fel de beutură nu vor gusta! cu totul dela ea! începutul facâ-’l 5— 10 să se uşte ingrabă, şi se. puteţi um
. Cuminte început fac cei-ce îl fac, inşi, după care le place din chipurile bla cu ei. Seceraţi holdele în pîrgă..
Pe unde pământul s'ar fi înămoht
fie raacar după unul din aceste chipuri. arătate, şi ţină-să de ce s’au legâtuit, prin eşirea apelor, sămănaţi floare
Cuminte lucru încep şi aceia, cari se fie ei pildă vie în satul lor, şi vor ve de fân, seminţe de ierburi, mezări-
leagă deocamdată numai Ia atâta, că în dea că vor fi urmaţi de mulţi. Şi, o! che, trifoiu; fasole ş.- a, ■
crâşmă pentru a bea să nu mai între! câte rele, câte îmbătrâniri fără vreme,
Căci acasă, în sinul familiei, tot nu te câtă hăbăucire, câtă sărăcie, câte spar
poţi aşa uşor «scăpa» la beut fără mă geri de case (vezi de pildă numai urîta După comasare.
sură, ca în crâşmă, unde se acaţă de întâmplare ce o povestim la ştiri, des
' - ţUrmare.^
tine cutare «prieten», — şi după paşul pre minunile unui ţeran de aici), câte
dintâi făcut azi, de a nu mai sta în umpleri de temniţi şi altele, cari azi se C. Plantele de săpat.
crâşmă la beute, ajuta-le-va D-zeu se întâmplă din pricina beuturii, mai ales
facă mâne pe al doilea, poimâne pe al a beuturii de vinars, —- atunci vor trece Plugăria nouă nu vrea se mai cu
treilea! Şi bunul lor nume va creşte şi dela noi, vom creşte în vază şi în cin noască ogorul negru (ogorul sterp, de
tot de mai mult bine aducătoare le va ste şi şi în avere! un an de zile) şi nu ţine seamă de el.
fi această hotărîre. Leghion e azi numărul relelor ce Sfîrşitul ce se credea odinioară că se
Ştim că e greu începutul, dar’ nu vin jucând horă în jurul mamonului lor, poate ajunge numai prin ogor, adecă
e aşa de greu ca să nu poată fi învins a beuturii, în mijlocul poporului, ele vin îmbunătăţirea pământului prin lăsarea
de cei cu bărbătească hotărîre. nor şi ne întunecă: începeţi stempera-
întâi şi ’ntâi vor zice oamenii, că rea dela beutură ori reţinerea chiar de lui în răpaus şi stîrpirea buruenilor prin
nu se pot lăsa de ori:ce beutură, că tot dela ea, şi veţi vedea în scurţi ani câteva arături de vară, acelaşi sfîrşit
deprinşi fiind li-’i peste putinţă să se străbătând prin norul de azi razele soa se ajunge astăzi prin ogorul de vară
desveţe dintr’una de ea, ear’ trebuin- relui aducător de bine. Altfel vor în (ogorul de o jumătate de an, sămănând
du-le o beutură, deşi ar lăpăda vinar flori şi spori în toate familiile singura primăvara plante de nutreţ), şi prin
sul, nu pot eşi la cale cu vinul, că tice, satele noastre şi neamul peste tot. cultura plantelor de săpat, sau cum se
le vine mult mai scump, fiindcă se bea Pentru uşurarea celor-ce ar dori
mai mult. să facă ici-colea bunul început, spre mai zice, de prăşit.
Aci avem un euvent: treaba cu lauda lor şi spre pildă viuâ altora, — Plantele de săpat ne dau un bo
înlocuirea vinarsului prin vin, nu e chiar noi vom publica în »Bunul Econom« gat material de nutremânt noue şi vi
aşa de »pcsle~poate!« cum o zic oamenii statutele unei atari însoţiri, în care pot telor noastre. La rîndul lor însă aceste
noştri a fi. Şi asta mai ales nu la un afla cei-ce doresc, îndreptar.
plante cer o puternică gunoire a pămân
popor agricol ea al nostru, cu grădini Io an M oţa
întinse, în care ar putea aşeza zeci şi tului şi multe braţe de muncă. Le vom
cultivă deci numai întrucât acestea ne
sute de pomi, din a căror poame nu
mai să vree, s’ar învăţa repede a pro stau la îndemână.
duce un minunat vin de poame, tot aşa A g r i c u l t u r ă De altmintrelea cultura acestor plan
de sănătos ca cel de struguri, dar’ te ni-s’a înlesnit foarte prin introducerea
mult mai ieftin, şi în care ar avea ori Calendar.
maşinilor de sămănat şi a sapelor me
care om o beutură răcoritoare şi re Acăsă. Curăţă de murdărie şoproa-
creatoare bună, şi nici pe departe stri- nele menite pentru păstrarea nutre canice.
căcioasă sănătăţii ca vinarsurile rele şi ţului. Asiguraţi clădirile econonree şi i. Cucuruzul
nutreţul contra focului.
vinurile mincinoase, de praftiri, ce se Nu uita se scalzi vitele din când Cucuruzul sau porumbul, mânca
trimit din oraşe prin crâşmele celor sate! în când, unde se poate în fîu, ear’ rea zilnică a plugarului român, se cul
Despre această pregătire a vinului în lipsa acestuia cu apă de fântână. tivă în ţerile noastre pe mari întinderi.
din poame, vom scrie la timpul seu, Spălatul ce-1 sevîrşeşte ploaia nu e
îndestulitor, dacă nu pune şi omul Cucuruzul se face, unde clima nu
mai în vară şi înspre toamnă, mai mult, mâna. De câte doue-ori pe sâpte-
stăruind deosebit asupra e i! Foitim apoi inână unge vitele cu zamă gătită e prea rece, aproape pe toate pămân
şi Când eşti ostenit şi doreşti ceva beu- din oţet în care ai fort foi de nuc, turile, afară de cele prea apătaose, nu
turâ, gustă un păhar din acest vin, ce drept leac împotriva muştelor de ori mai • cât se-i dăm gunoiu din greu. Cu
nu te costă cât vinarsul sau vinul cum ce soiu. deosibire bine isbuteşte în pământuri
Daţi deocamdată viţelor ţinute în
părat din crâşmă, şi bea in locul vi grajd numai câte puţin nutreţ verde; mijlocii, proaspăt gunoi te şi arate adânc
narsului azi şi bea mâne beutură asta cu acest fel de nutreţ de obiceiu se
nouă, şi te vei deprinde cu ea,' fi te face mai multă risipă decât cu nu ' de Cu toamnă. Primăvara, o săptămână
vei simţi cu mult mai bine ca după treţul uscat. două înainte de Sân-Georgiu, pregătim
acela! Iar tu cutare mai înaintat în vîr- îmbiaţi viţele cu apă îna nte de-a locul pentru sămănat, dându-i o arătură
le scoate la păşune; ear’ la amiazi
stă şi tu moşule, deprinşi aşa de mult uşoară, mai bine cu rariţa, şi merunţîn-
lăsaţi să odichnească şi rumege timp
cu rachia câ nu vă mai puteţi desbăra de 3 ciasuri vitele puse la lucruri du-1 bine cu grapa. Apoi sămănăm cu
de ea, ci ccl mult vă puteţi stempăra, grele. curuzul în amestec potrivit cu fasole şi
bând mai puţintică, dacă vinul nu var Feriţi oile de locuri umede, şi în-
mulţumi, — deprindeţi cel puţin pe fiii tr'ameazi adăpostiţi-Ie la umbră. simburi de bostan, cu maşina de sămă
Nici porcilor se nu le lipsească nat, în rînduri de 60—-70 cm. lărgime.
voştri altfel, se bee sucul sănătos al umbra şi răcoarea în căldurile cele
poamelor, şi veţi fi binecuvântaţi de ei mari. Pentru stîrpirea buruenilor, mărun
pentru îmbunătăţirea moravurilor lor! In agrii Şt fenaţe. Isprăviţi ogorul. ţi rea pământului şi rărirea potrivită a
Azi n’avem încă pomi de-ajuns ? Săpaţi napii, cucuruzul şi grumpenele. firelor, îl săpăm la vremea sa cel puţin
Cine ne opreşte să ne punem ? Să-’i Răriţi cât mai bine cele două dintâiu.
punem, şi ce n’avem azi vom avea în De este să prăsiţi nutreţ fraged, de 2-ori, sapa de mână. şi sapa meca
2— 3 ani. frunzos, mult şi uşor de mistuit, co nică. La prăşiia din urmă adunăm ţărînă
siţi tocmai pe când ierburile, trifoiul,
Dar’ şi până atunci, să începem măzărichea, lucerna, ş. c. 1. sunt în în jurul firelor, moşoroim.
înfiinţarea de însoţiri de stemperare de la plină floare. f Puii ce dau dela pământ să-i cu
