Page 7 - Bunul_Econom_1900_22
P. 7
Nr. 22 BUNU L ECONOM Pag- 7
Jidovimea e preţuită în Viena, împără într’un părău mare, ce trece prin sat. Focul 2. Parochiei Geoagiu-joseni, care încă
teasca cetate, tot mai mult după măsuri noue. însă mînat de vânt a pătruns şi acolo. Şepte- la anul 1891, când biserica şi şcoala noastră
Pân’acum în sfatul comunal al puternicei ce zeci de familii au rămas sub cerul liber -şi au fost prefăcute in scrum, ne-a împrumutat
tăţi din 154' locuri, creştinii lui Lueger aveau numai cu ce aveau pe ele. Asigurat nu a un potir, ear’ acum prin documentul dela 5
Martie a. c. ni-l’a dăruit ca proprietate bise
96 locuri, Jidanii şi prietenii lor 58. Acum fost nimenea! Eată de ce-am zis-o şi o repetăm: ricii noastre.
că s’au tăcut alegeri noue de membri în acel Asiguraţi-vă! 3. Doamnelor văduve Domnica Şuteu
sfat, creştinii au eşit aşa biruitori, că au 132 şi Ana Haneş I. Nicolae din Orăştie, care
scaune în sfat şi Jidanii cu ai lor abia mai au suprins plăcut pe creştini în ziua înălţării
au 22. Preţul bucatelor. intrând în biserică cu 2 feşnice de lemn
mari şi foarte, frumoase pentru 6 lumini,
apoi o icoană frumoasă şi 8 lumini, aceste
Bine ar fi! Congregaţia comitatului P iaţa d in Ilia toate în preţ de 12 fi.
f
— la 5 Maiu st. n. 1900. —
Cianad a adresat ministrului de comerciu o Pentru toate aceste frumoase fapte
rugare în care, pentru a se pune stavilă Grâu frumos, ferdeia de 30 1. cu . —1‘60 cr. creştineşti cu care ne-a ajutorat sfânta bi
lăţirii beuturei, care ia întinderi tot mai Cucuruz, ferdela cu . . . . . . —1’40 cr. serică în marea ei lipsă materială, expri
mari, cere se se oprească de a se mai da Fasolea, ferdela cu . . . . . . —120 cr mând călduroasa mulţumită, rugăm pe bu
în cârclme beuturi pe credit. Se zice că mi Caren de vită, 1 klgram cu . . . —44 cr. nul Dumnezeu să le răsplătească din destul.
nistrul ar fi aplecat să ia măsuri în privinţa » » porc. » » cu . . . —44 cr. Binţinţ, la 20 Maiu 1900.
aceasta. Slănină svântată 1 kl. cu . . . . —60 cr. La însărcinarea comitetului parochial:
Ouă, 7 cu , ..................... . . . . 10 cr. D u m itru Vlaicu.
Reuniunea meseriaşilor români din Se Pui de găină părechea cu . . . 30—-60 cr.
beş, „Andreiana“ invită la producţiunea tea
s’s&.ir&rsss.
trală ce va arangea a doua zi de Rusalii în
pavilonul d e' vară hotel la »Leul de aur«. F e l u r i t e P o v e ţ e
Venitul curat este destinat fondului pentru
0 bibliotecă de cărămizi în Creta.
ajutorarea văduvelor şi orfanilor de me
Pentru durerea de ochi. Arthur Evars, conservatorul museului din
seriaşi.
Un om a aflat, că mustul merelor putrede Oxford, care face acuma săpături la Knossos,
Noroc în nenorocire. O mare nenorocire ar fi un minunat mijloc contra aprinderilor de în Creta, a scris Academiei de inscripţii şi
s’a întâmplat la zidirea bisericii din Tîrgovişte ochi. Ochii roşii de slăbire, (nu de beuturâ) se arte frumoase din Paris, că a desgropat un
(corn. Aradului, protopopiatul Belinţului). Pe se spele dimineaţa şi sara cu must de acesta palat din timpurile străvechi, din epoca
când era mai gata, s’a prăbuişt turnul şi o parte şi ei se vor însănătoşa. De se întâmplă, că mykenianâ, în care se afllă o sală împodobită
din biserică. Turnul încă neisprăvit, s’a prăbuşit văruind sau umbând cu var, îţi cad în ochi foarte luxos şi care servia pentru băi, în alte
el întâi şi acesta a pricinuit şi dărîmarea al stropi de var, spală-i cu apă zăhăroasă. Cum sale a găsit ferestri cu figuri de mărime
tor părţi ale clădirii. Din ruine au fost scoşi întră apa zăhăroasă în ochi, înceată usturimea, naturală, dar’ mai ales o bibliotecă întreagă
doi morţi şi mai mulţi greu răniţi. (fierbinţeală), şi trece durerea. Zidarii, cari de cărămizi, scrisă cu semne (slove) myke-
au mult de lucrat cu var, ţîn pururea la în niene. Astea seamănă cu cele din Cypru
Cu prilegiul nenorocirii, în vîrful turnu
demână bucăţele de zâhhr. De li-a căzut sau şi Lycia, dar’ sunt cu totul deosebite de he-
lui, la înălţime de 18 metri, se afla un fecior
stropit var în ochi, numai decât punem o bu roglifele egiptene şi de scrisoarea cuneiformă
de ţeran român, care simţind că turnul se
cată de zăhar în apă şi-şi spală ochii cu ea. a Babilonienilor, etc.
clătină, ’şi-a dat avânt şi a sărit, înainte de
După-ce se ştie cât de neplăcute sunt durerile Deci se vede, că scrisoarea se cunoş
prăbuşire, ajungând jos la o distanţă de 6
de ochi, aceste mijloace eftine şi nevinovate, tea cu cinci sute de ani cel puţin înainte de
metri dela basa clădirii. A căzut însă aşa
vor fi binevenite ori-cui spre a le folosi. vremea, când trandiţia pune răsboiul contra
de norocos, că afară de-o mică ameţeală
nu i-s’a întâmplat nimic. Flăcăul eraîn opinci Troiei. Ori-cine pricepe ce însemnate lumini
şi a sărit strîngendu-'şi mânile la olaltă Mulsul repede al vacilor. vor eşi din cetirea acelei biblioteci.
înaintea peptului, ear’ picioareleţinându-le con S’a făcut încercare cu 6 vaci şi s’a dovedit,
trase sub pântece. Astfel a căzut pe tălpi şi că cu cât mai repede se mulge o vacă, cu
în urmă pe coate, fiind cel mai norocos în toată atât dă lapte mai mult şi mai bun. Astfel în TERGURILE
nenorocirea. loc de 31,7 cl>lgr., prin mulsul repede s’au d i n T r a n s i l v a n i a şi U n g a r i a ,
După cum li-se anunţă foilor maghiare, căpătat 111,7 chilogr., altâ-dată în loc de
dela 27 Maiu până la 4 Iuniu st. v.
întreprinzătorul clădirii, Lazar Tomici a fost 37,5 chilogr. prin mulsul repede s’au căpătat
arestat Vineri în Lugoj. 137 chilograme. Va se zică, pe puţin că Fiind-că, precum am mai scris, tergurile în
calendarele noastre sunt estan greşite cu o zi, {şi la tergul
pătăm dela o vacă de tr.ei-ori mai mult lapte de Luni al Orăştiei au venit unii Marţi în loc de Luni),
publicăm în toată slpţemâna tergurile la data lor cea ade-
dacă o mulgem repede, decât dacă am mul-
Reuniunea socialilor români din Sibiiu verată, după calendarul vechiu
arangiază în întâia zi a sfintelor Rusalii o ge-o încet şi tăndâlind. Ce-i mai mult, laptele In septemâna următoare avem:
muls repede este şi mai bun ca celalalt. Nici In 27 Maiu: Hadad; în 30: Gia-
convenire socială cu cântări şi joc, în favorul
odată laptele muls dela o vacă nu este nu lacuta; 31: Cluj, Almakerek, Proştea-
fondului văduvelor şi orfanilor meseriaşi.
mai atât, cât se vede a fi în uger, ci în cea mare. In 1 Iunie: Felso-Szivâgy, Selişte,
mai mare parte el este stors din sângele va Şomcuta-mare; 2: Baţonul-mare, Ghier-
Manevrele în Ardeal să vor ţinea în
cii prin faptul iritant al mulgerii. Vaca tre- ghio-Sân-Miclâuş, Vârhely; 2—9: Bra
vara asta în jurul Murăş-Oşorheiului. In 3—8 brebue mulsă bine, aşa ca să nu mai rămână
Septemvrie vor fi manevrele de Corp, cu care şov; 3: Câmpeni; 4: Bagin (Bâgyon),
nici o picătură de lapte, deoare-ce este do Petelea.
se vor încheia deprinderile.
vedit, că tocmai acel lapte e mai bun si mai
untos, care se mulge mai pe urmă.
Poc grozav. Joi în săptămâna trecută Com itetul de redacţie:
după ameazi, pe la 2 ore, în coasta satului
Preşedinte: D r. lo a n JSIÎTvu.
Lepindea s’a aprins o jireadă de paie, dela Mulţumită publică.
care în scurt timp aproape întreg satul a luat M e m b r i i : Dr. St. Erdelyi, loan, M ihaiu
Comitetul paiochial gr.-or. din Binţinţ Daniil David .fi Constantin Baicu.
foc. Şeptezeci de case împreună cti toate
exprimă călduroasa sa mulţumită:
clădirile economice şi cu toate ce se afla în 1. Institutului de credit „Ardeleana Proprietar - editor: I oan M ihaiu
ele au ars scrum. Nenorociţii scoţând ce biet care ne-a votat un ajutor de 100 coroane
puteau, îşi puseseră la adăpost haine şi bucate cu care se va ajutura biserica şi şcoala. Redactor respons.: I oan M oţa
