Page 7 - Bunul_Econom_1900_30

Nr. 30 B U N U L ECONOM ■' ■" fag. ? _

Pentru nimicirea viermuşilor albi, un soare până se scot sămânţele şi si spală, formaţie materială, înviind şi că vor fi folo­
păhăruţ de lichior de petrol îti 100 grame apoi întinse pe o scândură le lăsăm să se sitoare mortului în ceruri.
apă, stropindu-se, îi stîrpim; pentru coro- uşte şi aşa le punem spre păstrare. Clopotul din Peking e în adevăr cel
pişniţe îndoim măsura, vărsând lichidul în Sămânţa de crastaveţi stă nestricată mai mare şi mai frumos şi lucrul cel mai
gaură cu ajutorul unei pâlnii. Pentru distru­ 6—8 ani artistic al Chinei, produs al îndemânătăciei
gerea gândacilor de ori-ce natură, stropim Pentru sămânaţ e cea mai bună să­ natale, care nu poate fi întrecut aproape nici
un .amestec de 50 grame petrol într’un litru mânţă păstrată de 3—5 ani, care e mai ro­ prin produsele abilităţii artei vestice. El
de apă, şi scăpăm casa de aceste urîte ditoare ca cea proaspătă. cântăreşte 600.000 chilograme, e înalt de 5
insecte. metri şi are o lărgime la gură de 11 metri
Dacă întrebuinţăm benzină sau uleu şi jum., ear’ grosimea păretelui e de 30 cm.
de petrol nepurificat, obţinem aceleaşi re- £ perfecţiunea artei turnătoriei, nu are nici
sultate. o suflură şi este în întregime scris în relief
*
Credinţe şi obiceiuri ohineze. intrând sau eşind, cu milioane de litere chine­
Păstrarea poamelor.
Fiind azi Chinezii tare la ordinea zilei, zeşti în mărime de 2 centimetri. Acestea
Nu toate poamele se pot păstra mult să scriu multe de toate despre ei, şi oamenii formează miezul rugâciunei clasice budiste.
timp: aşa cireşele, caisele, prunele, merele şi cetesc bucuros, căci sunt doritori a cunoaşte Ei cred, că atunci când marginele
perele de vară. Aceste poame, ca să se poată mai deaproape acest popor uriaş, care face puternicului şi elocuentului clopot sunt lo­
păstra, se opăresc, se usucă sau se afumă, cum azi atâtea fiori şi atâtea eheltueli statelor vite de limbă,, el vorbeşte dm inimă, dulce
sunt prunele. Merele şi perele se taie felii) europene. şi lung, cu teribila voce vibratoare, care se
se opăresc şi se usucă. Cu chipul acesta se
Aci vom lăsa să urmeze câteva spi­ roagă pentru Buda şi chiamă cu atâta înduio­
pot păstra în locuri uscate fără ca să se
cuiri în credinţele şi obiceiurile chineze, cre­ şare pe credincioşi la rugăciune.
strice.
dinţe şi obiceiuri adesea interesante şi nu
Poamele cărnoase tomnatice şi iernatice *
rar pline de poesie. .
cum sunt: perele, merele, şi gutuiele, nu este Un dar împărţit. Un boier de peste
Intre altele Chinezii cred că D-zeu a
destul se se culeagă numai cu mâna *de pe Olt, veni într’o zi în Bucureşti şi ceru se
făcut cele 7 sunete muzicale din pământ, şi între la Vodă,* la Matei Basarateul. Ţara pe
pomi, ci trebue se li se dea o altă îngrijire,
după credinţa religioasă ele sunt ascunse în acele vremuri gemea de Greci, cari jefuiau
păstrându-se la un loc uscat şi aerat, şi să
pietre, mătase, arbori de diferite specii, do­ fără de milă poporul. însuşi marele Domn
aibă căldură dela 5—10° şi să nu mai fie
vleac, pelea animalelor, în ori-ce pământ şi în nu se putea scutura de ei.
alte legume, cum este varza, căci poamele se La uşa eatacuîui domnesc sta de pază
aer. Ascultând orchestra (muzica) chineză, îţi
strică; de-asemenea nu trebue să fie nici un căpitan grec,
aduce aminte, că instrumentele muzicale sunt
şoareci. — Vrei să intri la Vodă?
făcute din toate aceste materiale, în afară
In odaia unde se păstrează poamele să fie ■—- Vreau.
de aer, şi că din combinaţia atât de bine
mai multe lăviţi de scânduri pe cari se aşează —- Bine. Dar’ nu mai aşa te las să
poamele cu codiţele în sus, depărtate puţin calculată a celor 7 dintâiu să scot sunete intri, dacă împărţi pe din două cu mine
fermecătoare, care este ţinta tuturor muzi­
unele de altele. Pe laviţă se pune un strat darurile ce vei primi dela Vodă.
canţilor chinezi. Chiar în palatul domnesc să jefuea
mic de paie sau muşchi. Poamele cu coajă
groasă şe pot aşeza la iernat după 2 zile Când o bandă de" muzică cântă, toată lumea. Nimeni nu întră şi rtu eşia dela Vodă,
dela cules; ear’ cele cu coajă subţire se ţin lumea Ia ei crede, că în sunetul muzicei fără ca să nu-’şi împartă punga cu aceşti hoţi.
Vodă ştia, dar’ n’âvea ce să facă.
câte-va săptămâni la aer sub un şopron, şi aude tonul sunetului etern al naturei, care Boierul întră la Vodă. Când era se
după aceea se aşează. Poamele se mai pot este întrupat în diferite lucruri însufleţite iasă, eî se rugă de Domn să-’i dea două
păstra şi în dulapuri cu mai multe laviţe. şi neînsufleţite de înţeleptul Părinte al o- palme. Domnul sta mirat; stăruind însă
După ce s'au aşezat toate pomele, se acoper menirei. boierul, ’i-se făcu pe voe.
pe d’asupra cu hârtie ca se ţie umezeală. Lucrul cel mai impuntăor din China e Afară Ia Uşă, Grecul îl prinse de haină.
Soiurile de poame cu coaja groasă se pot o îmarmentare pompoasă. In capul convoiului -— Ei, ce-i ? Impărţim ?
pune mai multe straturi unele peste altele, merge muzica, apoi vin însemnele de dem­ — Impărţim.
însă Ia fiecare rînd să se pue un strat de nitate, dacă mortul a avut. După acestea vin Atunci boierul trase o pâlmă Grecului,
paie groscioară. mai mulţi oameni cari dup: chipuri de animale, de se duse învîrtindu-se şi se isbi de un
părete. S’a făcut sgomot mare, s’adunară
Odaia trebue Să se ţie închisă şi să fie idoli, umbrele şi panglice albe şi albastre,
soldaţii. In urmă eşi şi Vodă.
întunecoasă. Aerul şi lumina strică poamele. coşuri cu miresme: ear' înaintea cosciugului
— Ce-i aici ?
Poamele trebue căutate de 2 ori pe săptă­ sunt bonzii — preoţi chinezi. Pe cosciug să
— Măria-ta, boierul ăsta mi-a dat o
mână ca să' nu se strice. Când s’a stricat află un baldachin. Cosciugul este purtat de palmă aşa de senin, mie, care păzesc vieaţa
vre-o poamă, trebue aruncată numai de cât 4 sau mai mulţi oameni. Măriei-Tale.
ca să nu se strice şi celelalte bune. Numai cât după cosciug vin copiii — Aşa e Maria-Tai Ne-a fost vorba
Prunele se mai pot păstra şi în bolo- mortului, cel mai mare înainte. El e îmbrăcat să împărţim darul Măriei-Tale, căci altfel nu
boace. Se pune pe fundul bolobocului un în zăbranic negru şi cu tristeţă se sprijină mă lăsa înlăuntru. Maria-Ta mi-a dat două
palme, şi eu, după bună dreptate, am daţ
strat de năsip gros şi uscat, după aceea se într’un băţ gros. Prin aceasta se arată că e una căpitanului.
pune un rînd de prune învelite în hârtie, zdrobit de mâhnire şi că rt’ar putea urma Vodă încreţi fruntea.
după aceea să pune un alt strat de năsip mortul fără a se sprijini. ----Dacă e vorba de împărţeală, eu nu
umplăndu-se golurile toate între ele, şi un mă amestec. Vodă se retrase, Olteanul plecă,
Ceialalţi copii îmbrăcaţi în alb urmează
alt strat de prune, şi aşa se face până ce se ear’ Grecul rămase cu palma.
pe cel dintâiu. Femeile duse în scaune cu
umple bolobocul. După aceea şe astupă bine
răzimatori, se bocesc şi plâng aproape la
şi se pune în pivniţă sau să îngroapă în
fel cum jelesc pe la noi femeile pe mort.
pământ de câte-va palme. Comitetul de redacţie:
Ajunşi la groapă, preoţii cântă veşnica pome­
Perşecile să pot păstra în tărîţe de grâu nire şi îl îngroapă. înaintea groapei pun o Preşedinte: J)r. Io a n JHihn.
sau in năsip Uscat.
peatră mare de marmoră albă. In mijloc se
* M em brii: D r. St. ISrdeli/i, Ioan M ihaiu
află săpat un locaş în care se pune o can­ D a n iil D a m ă fi Constantin B aicu.
Crastaveţii de sămânţă. delă cu două focuri. După acestea aprind o
Pentru sămânţă lăsăm câţiva crastaveţi hârtie, pe care sunt desemnaţi: oameni, cai
Proprietar - editor: Ioan M ihaiu
din cei mai frumoşi. Când sunt copţi bine- îmbrăcăminte şi zeci de alte lucruri. Ei îşi
bine, îi rupem şi îi punem apoi să stee la închipuesc că aceste chipuri iau o trans- R edactor respons.: Ioan M o ţa