Page 1 - Bunul_Econom_1900_35
P. 1

Anul  I                                  Orăştie,  26  Aug.  v.  (8  Sept.  n.)  1900                               Nr.  35















                   A B O N A M E N T E :                          O R G A N U L                             I N S E R Ţ I U N I :
                                                     .R euniunii  econom ice  în  O răştie"   se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)
                Pentru  R o m â n i a   ,15  franci.       Apare în fiecare  Sâmbătă             -  Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.

                                                  tea  foştilor  -iobagi  laolaltă,  sunt  părţi  ci  îşi  capătă  napoi  o  parte  frumoasă
          Neştiinţa
                                                  întregitoare  a  averilor  foştilor  iobagi  din  banii  ce  au  dat,  sau  li-se  şterge
               —  este scump plătită!             din  comună,  şi  nu  a  «satului«  întreg,  restanţa  de  dare  cu  care  e  strigată co­

                                                  sat  în  care  azi  poate  s’au  aşezat  mulţi  muna.
            De  este  învăţătura  sau  ştiinţa  mai  oameni  noi,  străini  de  foştii  iobagi.    Mai  trist  e,  că  cele  mai  multe  co­
      înaltă,  bine  răsplătitoare  pentru  cel-ce                                            mune  n’au  nici  un  venit  după  aceste
                                                       Averile  comune  de  acest  fel,  nu
      s’a  ostenit  a  şi-o  agonisi,  apoi  neştiinţa                                        averi,  căci  ele  sunt  folosite  de  oameni
                                                  cad  sub  mesura  de  contribuţie  şi
      este  curat  pârjol  de  multe-ori  pentru                                              fără  nici  o  taxă,  şi  apoi  ca  se  aibă  de
                                                  aruncuri  sub  care ■ ar  cădea  de  n'ar  fi ,
      cel-ce  a  rămas  în  neştiinţă,  şi-’i jăfueşte                                        unde  plăti  darea  după  ele,  pun  arunc
                                                  avere  a  foştilor  iobagi.
      punga  ca  cel  mai  păgân  duşman.                                                     comunal  pe capul  oamenilor,  încât  ade­
                                                       Ear’  între  cele  424  comune  ale
            Ni-o  dovedeşte  aceasta  viaţa  de                                               sea  aruncul  e  mai  mare  ca  darea  di­
                                                  comitatului  Hunedoarei,  foarte  puţine
      toate  zilele într’una.  Din  pricina neştiin-                                          rectă  cătră  stat.
                                                  sunt  acelea,  a  căror  averi  «comunale«,
      ţei,  vedem  pe  oameni  alergând  şi  plă­                                                  Sfatul  nostru  e :  Treaba  asta  fiind
                                                  mai  ales  păşuni  şi  păduri,  să  nu  fie
      tind  scump  notarilor  sau  advocaţilor                                                mai  încurcată,  dacă  notarul  cercual  nu
                                                  de  acest fel,  adecă  de  natură  urbarială
      dela  oraş,  ca  să  le  facă  până  şi  cutare                                         se  leagă  s’o  descurce,  mergeţi  la  un
                                                  (iobăgească).  Şi  de  aceea  toată  contri­
      rugare  mică  cătră  judecătorie,  cătră                                                advocat  de  încredere,  şi  rugaţi-’l  se
                                                  buţia  şi  aruncurile  ce  să  plătesc  după
      solgâbirăime,  cătră  vicişpan,  în  câte-o                                             cerceteze  câtă  din  averea  »comunală«
                                                  aceste  proprietăţi,  sunt  bani  aruncaţi
      pricină  neînsămnată,  sau  cătră  oficiile                                             e  de  aceasta  urbarială  (dată  foştilor  io­
                                                  pe  fereastră,  contribuţie  a neştiinţei  ce-
      de  dare  în  vre-o  pricină  de  dare,  —                                              bagi),  şi  aflându-se,  să  ve  facă  recurs
                                                  lor-ce  conduc  comunele:  datori  a  le
      pe  când  de  şi-ar  cunoaşte  dreptul  şi                                              contra  aruncului  de  dare  ce-’l  plăteşte
                                                  plăti  nu  sunt!  Nu  numai  că  nu  sunt
      ar  avea  macar  ştiinţa  puţină  ce  aci  se                                           satul  după  acea  avere  a  sa, spunendu-’i
                                                  datori a le  plăti,  ci de  şi-ar  căuta drep­
      recere, şi-ar face fiecare  rugarea însuşi,                                             că  recursul  seu  să  şi-’l  întemeeze  pe
                                                  tul  lor,  li-s'ar  întoarce  înapoi, cel puţin
      căci  are  drept  să  o  facă  şi  fără  advo­                                         hotârîrea  judecătoriei  administrative  fi­
                                                  pe câte trei ani,  banii plătiţi pe nedrept.
      cat,  sau  ar  ruga  numai  pe  învăţătorul                                            nanciare  r.  u.  Nr.  218  din  1890,  cu
      sau  preotul  seu  să  i-o  facă,  căci  nu      Dl  notar  Popovici  a  băgat  de     provocare  la  consemnarea  contribuţiilor
      i-ar  lua  atâta  plată  cât  străinii  cutări.  samă  că  de  pildă  pe  una  din  comu­  posiţia 95,  punctul  D.,  nota  1.  punct c).
           Dar’  neştiinţa  o  plătesc  scump  nu   nele  cercului d-sale  notarial,  pe  Petreni,
      numai  oameni  singuratici,  ci  şi  sate  în­  e  scrisă  o  avere  nemişcătoare  de  na­
      tregi, ţinuturi întregi,  precum dovedeşte   tură  urbarială,  după  care  comuna  e         Câte  bucate  sunt  estan?
      foarte curat  dl  notar  Dionisiu  Popovici   pusă  la  contribuţie  de 59  fl.  80  cr.  pe
                                                                                                  După  o  socoteală  oficială,  tăcută  pe
      din  Băcia,  în  un  articol  publicat  de   an.  D-sa  a  făcut  recurs  contra  acestei   temeiul  ştirilor  din  toate  ţerile,  lipsa  de  bu­
      d-sa  anul  trecut  asupra  feluritelor  con­  aruncări  de  dare  pe  comună,  şi  ce  a   cate  va  fi  estan  în  cele mai  multe  state,  mai
      tribuţii  şi  aruncuri  ce  plătesc  satele   dobândit?  Aceea,  că  comunei  i-s’au  în­  mare  ca  în  anul  trecut.
      noastre.                                    tors  înapoi  peste  300  fl.  ca  bani  luaţi   Câmpurile  au  dat  roadă  mai puţină  ca
           Luând  în  mână  raportul  vicişpa-    dela  ea  pe  nedrept  pentru  acea  avere   anul  trecut  şi  aşa  trebuinţa  de  a  importa
      nului  pe  anul  1898  despre  starea  ad­  iobăgească,  şi  azi comuna  numită e pusă  j   (de-a  aduce  din  afară),  e  mai  mare  ca  în
      ministrativă  a  comitatului  Hunedoarei,   la  contribuţie  după  averea  sa,  în  loc   acel  an:  In  Anglia,  în  Francia,  Germania,
                                                                                             Austria,  Italia,  Belgia,  Elveţia,  Şvedia  şi  Nor­
      şi  privind  contribuţiile  singuraticelor co­  de  aproape  60  fl.  cu  cât  era  pân’aci,   vegia,  Portugalia  şi  Grecia,  -—  şi  anume  în
      mune,  d-sa  a  dat  cu  socoteala,  ear’   cu  abia  —  14  cruceri!                  şirul  în  care  sunt  înşirate  aci.  De  tot  le  tre-
      cercetând  mai  de-aproape  a  aflat  hotă-      Oamenii  de  prin  comunele  noas­    buesc  tuturor  laolaltă,  pentru  a-’şi  coperi
      rît,  că  cele  mai  multe  comune,  aruncă  tre  să-’şi  deschidă  ochii.  Căci  de  pildă   trebuinţele  popoarelor:
                                                                                                     453  milioane  hectolitri  grâu
      în  vent  an  de  an  sume  uriaşe  de  bani,  în  »averea«  cea  de  aproape  6000  fl.
                                                                                                     236                  sScară
      crezend  că  plătesc  o  dare  la  care  sunt  a  comunei  Chitid,  de  7000  a  comunei       201    „             orz
      obligate,  de  fapt  plătind  neştiinţa  pro­  Batiz,  de  9000  a  Runcului-mare,  de         437                  oves
                                                                                                     149            - >>  cucuruz,
      prie,  căci  plătesc  ce  nu  s’ar  cădea  să  5000  a  Brănicicăi,  de  15.000  a  Săla­
                                                                                             pentru-că  peste  tot  :  s’a  făcut estan  în
      plătească.                                 şului- de-sus,  şi  aproape a  tuturor  celor­  ţeri  laolaltă:
           Comunele  anume  au  păşune şi  pă­   lalte,  foarte  multă,  dacă  nu  toată  ave­  grâu  mai puţin  ca anul  trec.  C U 149 mii.
      duri  comunale  de  natură  urbarială,  rea,  e avere de aceasta  iobăgească,  după  sâcarâ  „   „   ,,   »   »       4  „
                                                                                             orz  ^ „   „   „              67  „
     care  sunt  scrise  pe  ele  ca  avere  «co­  care  nu-s  datori  a  plăti  dare,  şi  de-’şi              *>   11  11
                                                                                                       „
                                                                                             oves  „
                                                                                                               f l    I I  >1  46  „
      munală»,  dar’  de  fapt  sunt  prioprieta-  umblă  în  rend,  nu  numai  scapă  de  ea,  cucuruz   „   „  V    f*  1)  93  „
   1   2   3   4   5   6