Page 2 - Bunul_Econom_1900_35
P. 2
Pag- 2 BUNU L ECONOM Nr. 35
Roadă mai mare decât e trebuinţa ţerii, care pe alocurea a răsărit deja. Pe ic! pe Curăţă pivniţa şi înlocuieşte năsipul
au avut: colo locuitorii mai treeră grâu; am observat din ea,cu altul proaspet, mărunt şi avântat.
Rusia, cu vre-o 85 mii. hect. bucate cu bucurie la ţărani, că treeră cu maşina Pregăteşte uneltele şi vasele de. cules stru
(laolaltă socotite grâu, cucuruz etc). Decât mişcată prin manej cu cai; gurii si poamele.
anul 1899 însă roada a dat mai slab. In ţara; de sus s’a început de asemenea Cailor de ham dă-le adese-ori ovăs; nu
Ungaria, cu vre-o 30—32 mii. hectl., facerea ogoarelor- de toamnă. Aci se vorbeşte însă tocmai proaspet; nici trifoiul tocmai
ca anul trecut, mai slab. încă de recolta grâului de estimp, care a fost proaspet nu le face bine. Scoateţi vitele ne
România, având roadă mai bună ca foarte bogată, obţinândti-se 20 şi 30 hectol. întrerupt la păşune, dar’ nu le îngăduiţi să
anul trecut, are 30—34 mii. hectl. mai mult la hectar şi de o calitate excelentă. roadă curpeni de cartofi. Puneţi porcii la
decât îi trebue. * îngrăşat. Mai potriviţi sunt spre acest sfîrşit
Bulgaria cu 3—4 mii. hectl. Recolta porumbului promite a fi deose porcii de doi ani, cari se îngraşe mai bine.
Sirbia cu 4—5 mii. bit de bună anul acesta în judeţele de câmp; Daţi ovăs berbecilor.
Turcia cu 7— 8 mii. în ţara de sus prin ţinutul Botoşanilor se In grădină. Culege poamele cu mâna,
Statele-Unite Americane au mai mult anunţă o recoltă mijlocie, în cel al Dorohoiu- şi pe timp uscat, apoi pune-le să asude la
decât le trebue, cu iţo mii. hectl. lui chiar slabă. In schimb la câmp, în Te întunerec într’un loc cât mai aeros. Din
Canada cu 2—3 mii. leorman mai cu samă, pe lunci porumbul va poamele mai de rînd pregăteşte oţet, com
Argentinia cu 34 mii. da 4—5 kile la pogon; am auzit vorbindu se pot, miere (lictar) şi vin. Amână culesul
Australia, Cili, Uruguay, Algeria, Egi- chiar şi de mai mult. poamelor iernatice până în ajunul iernii.
petnl, Tunis şi Tir polis, au avut cam atâta Culturile de sfeclă de zăhar sunt foarte Săpaţi locul pentru sămănarea sîmburilor
cât Ie trebueşte pentru trebuinţa proprie. frumoase anul acesta, cu excepţiune de cele de poame, adunaţi sîmburii trebuincioşi şi
puse pe locuri slabe şi sleite, şi cari n’au pe la sfîrşitul lunei îi sămănaţi. Sîmburii
fost împuternicite sau îmbunătăţite prin în- petroşi, ce răsar cu greu, la toată întâmpla
în România.
grăşeminte chemice, fără de cari astăzi nu se rea să-’i sămănaţi de cu toamnă.
poate face cultura sfeclelor zaharine cu folos.
>Amicul Agricultorului* mai nou scrie: Samănă fragi de grădină, sâlată ier
Fapt de înregistrat în întâia . decadă a natică şi pătrângei. Scoate ceapa şi usturoiul,
acestei luni, este furtuna deslănţuită aproape culege pătlăgelele înroşite şi fă din ele sirup,
pe tot teritorul ţerii, care pe lângă stricăciu A g r ic u l t u r a sau taie-Ie în bucăţi şi le uscă pentru iarnă.
nile causate sămănăturilor de porumb (cucu Uscă păstăile tinere de fasoale sau pune-le.
Calendar (Septemvrie).
ruz) de prin judeţele: Iaşi, Roman, Neamţ, la înăcrit. Amână scoaterea morcovilor,
Suceava şi Muscel, a spulberat snopii, îm Acasă. Alege de prăsilă grăunţe înde- pătrângeilor, celerului şi sfeclelor până du-
prăştiat clăi şi şuri, făcând pagube peste plin desvoltate: fruntea boabelor. Reparează ,pă~ce le-a ajuns brumă din greu. De aseme
ioo.ooo lei. Ca urmare a furtunei am avut uneltele de sămănat. Curăţă grăunţele cu nea aşteaptă tăiatul curechiului până-ce l’a
vr’o 4—5 zile vânturi aspre cari au causat tiiorul şi stîrpeşte tăciunele cu peatră vânătă. bătut bruma de două—trei ori; căpăţinele
stricăciuni arborilor roditori. Isprăveşte treeratul bucatelor şi premeneşte lasă-le la întunerec timp de vre-o 2 săptămâni,
Alt fapt de înregistrat atribuit lunei grăunţele de ierna,C Direge coşerul. Unge şi apoi pune-le la înăcreală. Culege şi pune
lui August este apariţiunea vermilor (larve osiile adese-ori. Cu prilejul culesului, alege la uscat sămenţele coapte de legumi şi flori.
de insecte) în mare parte din porumburile de prăsilă tulei de cucuruz cât mai lungi şi Adunaţi fără preget şi nimiciţi omidele şi
din judeţul Iaşi, pricinuind însemnate pagube. groşi, înzestraţi peste tot cu boabe mari, păpuşile acestora, cari în acest an s’au ară
* grele, răscoapte. tat în mod aproape ne mai pomenit, şi în
Situaţiunea agricolă la câmp se carac- Dacă n’aţi avea paie de ajuns pentru deosebi cele de varză.
terisează acum prin facerea ogoarelor de ră aşternut, strîngeţi frunziş uscat sau cetină In agri, fenaţe şi vii. Samănă cât mai
pită şi grâu. S’a sămănat deja multă rapiţă, de brad. de timpuriu bucatele de toamnă; holdele
F O I T A una ca aceea, sâ n’ascult porunca ta, Doamne! le prinză pe toate, i-a fost peste putinţă,
■ 9
Şi cum roşii ea cuvintele acestea, eşi din căci gângăniile nu erau aşa proaste ca să stea
pomet afară, căci D-zeu, când îi dete sacul, •locului!....
Legenda ciocănitoarei (ghionoaiei). se afla într’o grădină foarte mare şi frumoasă, Dumnezeu, văzând că femeea, căreia i-a
împodobită cu flori mirositoare. dat sacul cu gângăniile ca să-l ducă şi să-l
Dar’ ţi-ai aflat omul, care sâ-'şi ţie cu arunce în mare, nu l’a ascultat, s’a mâniat
Ciocănitoarea din început n’a fost pa
vântul!.... Năsata, cum eşi din pomet afară, pe dînsa, şi spre pedeapsă a prefăcut-o într’o
sere ca acuma, ci a fost o femee năsată,
nu apucă a face vre-o sută de paşi, şi cu Ciocănitoare, zicându-i:
adecă una de acelea, căreia îi plăcea să-’şi
prinsă de un dor nespus, ca se vază ce duce — Până-ce nu vei prinde toate gângă
bage nasul în tot locul, chiar şi acolo unde
în spate, deslegă sacul. Nu deslegă bine înse niile, câte le-ai slobozit din sac, pân’atunci
nu-’i ferbea oala, şi pe fiecare să-’l vorbească
sacul şi gângăniile, vezându-se earăşi slobode, nici să nu mai tragi nădejde, că te vei pu
de rău, şi să-’i anine câte o codiţă.
începură a se răspândi în toate părţile şi a tea face femee, cum ai fost din început.
Intr’o zi prinzând Dumnezeu toate gân-
se ascunde, unele prin crepăturile şi pe sub
găniile de pe faţa pământului, precum: vespi, De atunci apoi, de când Dumnezeu a
scoarţa copacilor, ear’ altele prin iarbă şi pe
gărgăuni, ţînţari, furnici, cari, şi altele ase prefăcut-o în pasăre, Ciocănitoarea' nu mai
sub ţârînă, mai pe scurt, care pe unde apuca
menea acestora, şi legându-Ie bine într’un are stâmpăr, ci aleargă prin păduri, şi prin
mai de grabă. grădini prinzând la gângănii, cugetând, că
sac, chemă pe femeea cea năsată la sine şi
dându-i sacul, îi zise: Năsata de frică ca să n'o pedepsească dacă le va prinde pe toate, se va face earăşi
— Ia sacul acesta şi du-’l de-’l aruncă Dumnezeu, pentru-că nu s’a ţinut de cuvânt, femee, cum a fost la început.
aşa, cum îl vezi în mare! Dar’ caută.... nu ci i-a călcat porunca, începu a alerga ca o Ear’ ciocul ei cel lung şi ascuţit, cu
cumva sS te pue păcatele, ca după-ce vei scoasă din minte în toate părţile după gân care prinde ea gângăniile, e nasul ei de odi
ieşi de aici la largul tău, sfi-’l deslegi, ca să gănii, voind să le bage earăşi în sac. nioară, căci ca femee avea un nas lung, care
vezi ce este într’însul, că apoi va fi vai şi Dar’ cine era în stare să prinză atâta şi-l băga în tot locul, şi nimic nu rămânea
amar de capul tău!.... atunci ai să păţeşti ce amar de gângănii, câte vîrîse Dumnezeu în necăutat, nevăzut şi nevorbit de dînsa, pre
n’ai mai păţiţi... M’ai înţeles? sacul acela?.... şi cine, mă rog, putea să ştie cum şi de atunci încoace, de când e pasăre
— Ferească Cerul! — răspunde năsata, încotro au apucat şi s'au ascuns acestea?... nu rămâne nici un pomişor, mai ales de cei
luând sacul în spate,— unde aşi face eu Nu-i vorbă, prinse ea ce prinse, dar’ ca să scorburoşi şi putregăioşi, ca să nu fie cerce-
