Page 5 - Bunul_Econom_1900_35
P. 5
Nr. 35 BUNUL ECONOM ___________________ ' _________ Pag- 5
(cu 142 mai puţini, decât în anul cela pune el pe lucru, cât jumătate de sat, ful Tananarivei ei sunt foarte număroşi şi
lalt, Ceea-ce se explică prin împrejurarea, uneori mai mult ca satul întreg, ca ora de-acolo sunt aduşi de femeile madagasca-
şul, ca provinţa... Dl Tordăşan e un riene în coşulefe anume făcute, la şcoala pro-
că în a. 1899 s’a înfiinţat şi o şcoală
preşedinte vrednic al unei Reuniuni . fesională.
industrială de stat).
de meseriaşi, care face cât întreagă Si eată cum se umblă cu ei: Paian- ••
»
Din cei 604 elevi înscrişi au fost Reuniunea. genii se pun în nişte rame de lemn, care
după confesiune-. 101 rom.-cat., 98 sunt împărţite în vre-o 30 de celule (căsulii)
Mai nou: Reuniunea a dat un „Anuar"
gr.-or., 40 gr.-cat., 328 ev.-lut., 27 ev.- în care e cuprinsă istoria Reuniunii dela în din care se umplu de obiceiu 12—24 de
ref., 1 unitar şi 9 evrei. După naţio ceput până azi. Vom reveni! odată cu paiangeni, după-cum trebue se fie
grosimea firului.
nalitate-. 411 Germani, 106 Români şi
Paiangenii se înjugă, cu un anume apa
27 Maghiari. Ş t ir i d e t o t f e l u l
De remarcat e, spune „Tel. Rom“. rat, în celulele lor în aşa chip, ca negelele
prin care ei dau firul, să fie libere în aer.
vorbind despre această şcoală a ora Ciuma în Anglia. In Glasgow autorită Rama se aşează apoi pe o răsucitoare, şi fe
şului Sibiiu pentru învăţăceii de me ţile au constatat mai multe caşuri de ciumă. tele lucrătoare ating uşor cu vârful degetelor
serii, că deşi elevii români au cercetat Acum se află 11 oameni sub îngrijire medicală. negelele paiangenilor, îndemnându-’i printr’o
institutul într’un număr atât de mare, Mare târg de viţe în Ilia. Co- uşoară apăsare să dea drumul firului; cu chi
pul acesta paiangenii slobod ear’ ele prind şt -
limba română nu li-s’a propus, nici misiunea agronomică comitatensâ a co
conduc de-odată 12—24 de fire la un cârlig,
barem ca studiu facultativ !.. mitatului nostru, a arangeat şi vesteşte care se află la mijlocul maşinăriei, unde se
Anul şcolar 1900/901 se începe pe ziua de 12 Octomvrie n. 1900, împreună toate firele formând unul singur.
mare terg de vite cornute la Ilia.
la 15 Septemvrie c. înscrierile se fac Se trage firul mai departe până-ce ajunge la
din 3—-13 Septemvrie în edificiul gim- dăpănătoare. Şi să dapănă până să gată fi
I. P. S. Metropolitul Ioan Meţianu a
nasiului evang. dela 6 ore p. m. întâr fost invitat ia sfinţirea bisericilor renoite rul. După-ce s’au golit, se pun alţii în loc.
zierile nejustificate se pedepsesc. Di- din Sebeşul-săsec şi din Lancrăm, sfinţire • Cei goliţi se duc înapoi în parc unde se
hrănesc şi peste câteva zile pot fi întrebuin
dactrul e de 4 coroane şi are să se ce va urma îndată după Stă-Măria-mică.
ţaţi din nou. Aceasta se poate întâmpla de
solveascâ la înscriere sau cel mult
In Deva şcoalele elementare sunt închi patru până la cinci ori pe lună.
până la 15 Octomvrie, după începerea
se din poruncă mai înaltă, din pricina tu Fiecare paiangen ’ dă un fir de vre-d
prelegerilor. sei măgăreşti ce să tot lăţeşte între copii. 4000 metri lungime. Firele sunt de cinci ori
mai uşoare de cât cele de mătasă ordinară,
„Kronstadt" Cetim în ziarele săseşti, că
O viuă şi frumoasă activitate des- sunt foarte elastice şi tari, aşa că în ori-ce
voaltă Reuniunea sodalilor şi maeştri representanţa oraşului Braşov, recercată fiind privinţă întrec cu mult mătasa gândacilor şi
a se pronunţa, care nume unic oficios doreşte
lor români din Sibiiu, de când stă sub se pot ţese fără nici o greutate. Toate ţesă
laudabila conducere a d-lui Victor să aibă oraşul, a horărît -f unanim ca să se turile produse din aceste fire, sunt de o co-
Tordâşianu. Arangează petreceri, aran- menţină vechiul nume Kronstadt. loara aurie uimitoare. Până acum însă nu s’a
gează serate literare, întreprinde colecte încercat încă a le spăla, de teamă ca să nu
Dl Adam Basarabă, cleric abs. ales ca
cu toate prilegiurile binevenite, tot cu se strice luciul lor auriu.
scopul de a mări fondurile create, şi pelan în Romos, a fost întărit de ven. Con-
anume create întru spriginirea clasei şistor la postul pentru care a fost ales. Breşei, ucigaşul Regelui Umberto al
meseriaşilor români de acolo. „Reuniune de îmnormentare" după Italiei, a fost osândit la 29 Augus. de tri
Nu e mult de când s’a înfiinţat chipul celei a noastre din Orăştie şi din bunalul din Milano, la muncă silnică pe
vFondul pentru ajutorarea văduvelor şi vieaţâ, — după-ce întâi u va trece peste anii
Sibiiu, să înfiinţează acum şi în Braşov. '
orfanilor meseriaşilor", şi azi un ban, de singurătate şi asprimea începutului pe
Mai mulţi fruntaşi ai bisericii gr.-or. de acolo
mâne altul, azi fondul e deja de 595 cunoscând multul folos ce poporul îl are depsei.
Cor. 81 baniy mic încă, dar’ destul din o atare întovărăşire, au luat lucrul în
de mare socotind timpul scurt în care mână şi în curând Reuniunea va fi înfiinţată. Bieţii Români bucovineni au şi ei de
s’a stăruit pentru el, mai ales de îndurat multe dela a lor stăpânire. Mai ales
preşedintele Reuniunii. E mic încă, P a ia n g e n u l de m ă tu şă d in M a prigonite Ie sunt foile naţionale. „Patria11 cea
dar’ e mai mare decât nimicul ce era dagascar. De mai mult timp Francezii din aprigă le-a încetat în urma prigonirii redac
până acum, şi D-zeu va ajuta să fie Madagascar au început a folosi ţesătura unui torului său ardelean, —- acum ce' de inimă
cu timpul mare şi să reverse alinare paiangen, numit „Halaba", şi cu întrebuinţa s’au adunat pe lângă foaia poporală Deştep
celor pentru cari e menit şi atunci rea căruia s’au ajuns sfîrşituri de mirat. tarea” pe care o scot de 2 ori pe săptămână
mulţi vor binecuvânta pe cei-ce azi Din firele acestui paiangen s’au făcut (pân’acum apărea numaf de 2 ori pe lună şi
aleargă şi cerşesc pentru acest tond. garnituri întregi de perdele şi alte stofe care mai nou odată pe săptămână). Dar’ şi aceasta
Ear’ ca urmărind o ţintă şi mai au produs o mare sensaţie la exposiţia din le e mereu conficată. Ori-ce şir scris mai ini
înaltă, mai strălucită, e „Fondul pentru Paris. Ele sunt de o minunată coloare aurie, mos, mai cu g ura deschisă, le e şters de cei
câştigarea unei case proprii şi cu o strălucitoare. dela putere şi nu e îngăduit să fie tipărit.
hală de vânzare", fond azi încă mic, Cum să folosesc aceşti paiangeni, se Aşa foaia iese cu o mulţime de locuri albe,
dar’ bine că e înfiinţat, căci ajunge-va poate vedea la pavilonul de Madagascar din din care i-au fost scoşi articli ori părţi de
el şi mare, şi când ţinta i-ar fi ajunsă Paris, unde s’a si adus un număr mare de articli ce n’au plăcut celor dela „censură“
într’un viitor mai apropiat ori mai înde atari paiangeni de mătasă. Se instruesc fete ♦
(cancelaria de supraveghiare a foilor).
părtat, acea casă românească şi acea tinere în şcoala profesională din Tananarivo, __
hală de vânzare românească, vor ridica. făcută în acest scop de cătră generalul Gal Mulţămitâ. Subscrisul aduc cea mai recu-
foarte mult posiţia măestrilor români beni în fostul palat regal, şi ele prind firele nosctăoare mulţumită vrednicului credincios al
din acest mare oraş, şl preţul lor în şi conduc lucrarea. biserici noastre gr.-or. române din Măgură,
mijlocul mării de puternici Saşi şi Acest soiu de paiaftgeni se găseşte nu Ioan Zalin, care apreţiind lipsa poporului
Străini. mai acolo unde au nutremânt din prisos, nostru din această comună de a-’şi avea
Şi earăşi ce am zis în numărul căci altfel ei se mâncă unul pe altul. Mai preotul său, a binevoit a mă ajuta cu o su
trecut: Un om vrednic face, unde să cu seamă în parcurile regale şi în împreju- mă potrivită de bani pe mine, ca să mă
