Page 1 - Bunul_Econom_1900_42
P. 1
Anul I Orăştie, 14/27 Octomvrie 1900
O R G A N U L I N S E R T I U N I :
' A B O N A M E N T E :
,Reuniunii econom ice în O răştie" || se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
l’enti u R o m â n i a 15 franci. A p a re în fiecare Sâm bătă j| Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
~ .. 1 j Italieni Austriaci, etc. rugarea se bine- amândouă statele ar fi aceeaşi, îndem
(_e b in e n d u c Jid o v ii j voiască a-’i da în scris răspuns la nul ar fi cu totul nelogic.
— acolo unde se încuiba. trebarea, că ar sfătui ei ori nu pe Abia în anul 1723, adecă m ai
mult ca cinci sute de an i după înte
_ | Români se dee Jidanilor drepturile m eierea regatului englez, şi abia după
pe care ei şi-le cer? A primit multe o întărire durabilă a proprietăţii rurale,
Mulţimea de Jidani ce au datj
I răspunsuri, câte pentrut câte contra, u- poporul englez a dat E vreilor dreptul
năvală din Rusia si din alte teri a
^ . . . » ^ . . . . . I nele mai aprinse (de dragostea pentru de a cumpăra p rop rietăţi! Cine ştie,
supra României. începe a n neliniştita. T. , . . . . . T dacă Anglia de astăzi —- una din pu
„ , . îdani). altele mai stâmperate. Intre
ca legile terii nu le deschid uşile larg I » , terile lumii — s’ar fi format în alte
„ . ’ ' » I ele aflam in numerul din urma al nu-
se intre cu toata puterea m toate ra- . . . . . . . . . . v . împrejurări? Nu cred; că la începutul
„ .. T •. t-, I mitei toi unul, vrednic de toata luarea
munle economice ale terii. . Legile Ko* i * . ... , . . „ . _. evului mediu Evreii erau în Anglia
. . . , , T. , .. , A I aminte, fund scris cu multa gândire foarte număroşi şi aceşti Evrei, cărora
mâniei nu le dau Jidanilor streini (neim- |
I şi cu puternice razimuri pe păţania până la anul 1290 le era deschis ori
pământeniţi) drepturi de cetăţeni, d. e.
[ vieţii. E răspunsul învăţatului englez ce negoţ şi ori-ce meşteşug, şi contra
de alegători de deputaţi, nici dreptul de cărora nu domnea încă nici o pornire
crâşmărit ori boltăşit prin sate (la oraş 1 | Huston Stew art Cham berlain, de-aproape potrivnică, se dedau numai cu cămă
( înrudit cu marele ministru al coloniilor
în se da), pentru-că conducătorii Româ tăria şi eu alte afaceri necurate. Repe-
Angliei, Chamberlain. D-sa după o prea
niei prea sunt din păţănii acolo în ţară ţitele încercări ale guvernului, de a
frumoasă introducere, în care să dove îndrepta pe Evrei la îmbrăţişarea me
încredinţaţi, că e vai de satul asupra
deşte de foarte bun şi adânc cunos seriilor mai cinstite, nu isbutiră. Şi
căruia s’a aşezat un Jidan ca birtaş,
cător al stărilor din România, căci în astfel ajunse Cunnigham să scrie, că
altul ca boltaş; ori şi mai mulţi de-odată. colonia evreiască de atunci era: „un bu
şiră în cuvinte repezi dar’ clare istoria
Şi de aceea Jidanii sunt nemulţumiţi rete, care suge toată bogăţia naţiunii
mai nouă a luptelor de înălţare a Ro
şi au pornit şi in vara asta o mare în form aţiune"'.
mâniei, lupte în jurul răsboiului neatîr-
mişcare de demonstrare contra României, Tot aşa s’a întâmplat atunci cu
nării, în care bărbaţii de stat români nobilimea franceză; toate proprietăţile
plecând în cete de sute spre ţări
s’au dovedit adevărat înţelepţi, căci a- sale erau în sec. XIII. zălogite Evrei
streine, de fapt întorcendu-se aproape
tunci când pismuitorii şi răuvoitorii lor. Şi ce a apărat pe aceste naţiuni
toţi înapoi, căci nici o ţară nu voia de o nimicire încă în acest început al
acestui neam, îi încărcau cu greutăţi
se-’i primească. Nici gândul lor nu era vieţii lor ca state? Numai faptul, că
înălţarea, ei s’au ştiut smulge de sub
doar’ aşa serios de ducă, dar’ bogata au oprit pe Evrei dela proprietatea ru
acelea, încât dl Chamberlain ajunge a
lor „Societate Izraelită", a voit se-’i rală (averea de moşii în ţară!) Fără
zice că : „dacă statul rom ân va merge această măsură ar fi fost încă din se
plimbe puţin sub ochii lumii, ca să
m ai departe pe acelaşi drum. ca pân ă colul XIII. tot pământul Angliei şi Fran-
vorbească lumea de ei, să se mişte
acum, atunci îl aşteaptă un viitor mare, ciei în stăpânirea Evreilor, şi familiile,
inimile de „mila" lor, cari nu mai pot cari au făcut istoria noastră, ar fi tre
fo a rte m are 1“
trăi în prigonitoarea de Românie, şi buit să-şi câştige pânea ca iobagi la
doar’ întrevin alte state la guvernul ţerii Trecând apoi la răspunsul însuşi cămătarii originari din Palestina! Acea
Româneşti ca să le dee drepturile cari la întrebarea dlui Rădulescu Motru, măsură însă nu fu de ajuns pentru a
pune stavilă înrîuririi distrugătoare a
azi nu le au, şi pe cari după-ce le vor luminatul Englez scrie:
marei colonii evree din Anglia, şi ast
avea, nu va fi mai bine de nime în
»...E chiar copilăresc lucru a de fel Englezii, practici ca totdeauna, să
lume ca de ei, căci vor şti ei cum să duce că, deoare-ce o măsură politică hotărîră să ia nişte m ăsuri radicale:
stoarcă satele, de să nu le mai ră cum este cea â dării drepturilor la E- isgonirâ pe toţi E vreii din ţea ră !
mână nici măduvă în oase. vrei, nu aduce nici un rău mai adânc Dela anul 1290 până la anul 1657
S’au ridicat multe voci în, foile într’o ţeară ca Anglia, a cărei familie n’au existat Evrei în Anglia; cu alte
regală stă pe tron de nouă sute de cuvinte în tot timpul desvoltării, întă
mari străine, (conduse mai toL. de Ji
ani, a cărei legiuire îşi are rădăcina ririi naţiunii, dela Eduard I. cel mare
dani), cari „sfătuesq", altele „poruncesc"
într’un trecut tot aşa de depărtat şi (primul adevărat rege naţional şi înte
ca România să dee şi Jidanilor toate care s’a desvoltat neîntrerupt în această meietor al adevăratului parlament) până
drepturile pe care Ie au Românii! lungă vreme, într’o ţeară în care tra- după moartea marelui şir de domni
Un scriitor român, dl C Rădulescu diţiunea e aşa de puternică, încât lu tori. Acest fapt are o înrîurire trainică
crurile. noue trebue să se potrivească până în ziua de astăzi, căci pe când
M otru, directorul foii „Noua Revistă
cu vechile forme spre a fi primite, este, în vremea isgonirii erau în Anglia 16
Română" a adresat cătră mulţime de
zic, ridicol a ţinea, că aceeaşi măsură mii de Evrei, ceea-ce însemna cel pu
oameni luminaţi şi învăţaţi de toate. trebue îndemnat se o dee şi statul ro- ţin 1 % , dar’ probabil 2% (doi la sută)
neamurile: Francezi, Englezi, ţlemţi, I mân! Chiar dacă măsura Evreilor în din populaţia totală, n'avem în Anglia
