Page 2 - Bunul_Econom_1900_42

Pag, 2 B U N U L ECONOM _______________________________ Nr. 42

de astăzi nici 1 4° „ de Evrei (adecă al puţin obicinuite, sunt de un folos mai trebuincioasă, ear’ pământul nesipos nu
400 unul!) Dar’ în vremea aceasta po­ pe sus de ori ce îndoială; de aceea în e expus înăspririi prin aburirea grab­
porul englez s’a întărit în toate direc­ timpul din urmă ele au devenit regulă nică, ce adesea urmează după aratul din
ţiunile şi astfel Evreul n’a mai putut
la compatrioţii noştri Saşi şi Ia alţi plu­ primăvară.
sâ prindă teren în aceeaşi măsură ca
gari de samă, ear’ în alte ţeri cu eco- Se ne facem deci obiceiu a ara
mai înainte, deşi toate uşile îi sunt
azi deschise. ■ nomia înaintată, se practică, cu mare fo­ acum în ajunul iernii ogoarele noastre,
Dacă dar’, cum am spus, mesura los, de zeci de ani. atât cele în cari au fost spicoase (mi­
dintre numărul Evreilor în Anglia şi riştile), cât şi acele unde au fost cucu­
îndată după secerat este a se
în România ar fi aceeaşi astăzi, totuşi ruz, napi, grumpene ş. a.
învăţăturile istoriei nu îndreptăţesc sfa­ face întâia arătura de cel puţin 10 cen­
tul, că fiindcă în Anglia Evreii pot fi timetri; prin această arătură pământul Pământul astfel lucrat de cu toamnă,
proprietari de pământ de un veac şi se scapă de buruenile stricăcioase roa- se direge foarte mult şi devine mult
jumătate, şi de vre-o 50 ani siţnt în dei viitoare, şi se stîrpesc multe gân- mai potrivit pentru cultură în primăvară.
' A
toate privinţele cetăţeni cu aceleaşi gănii primejdioase sămănâturilor. In aju­
drepturi, de aceea s’ar putea sfătui în miriştile arate acum, cucuruzul,
nul iernii ar trebui sâ se dec pămân­
acest lucru şi României! Numai un napii, grumpenele ş a. vor isbuti nea-
neştiutor poate trage astfel de învăţă­ tului o a doua arătură cât mai în faţă. sămănat mai bine ca în caşul că le
turi. Căci istoria — ale cărei învăţă­ Fiindcă însă aratul miriştilor în vom ara numai la primăvară în ajunul
turi sunt greu de descifrat, însă prin prea puţine locuri se va fi sevîrşit, este sămănatului; ear’ cucuruziştele vor de­
aceasta nu de despreţuit — pare că
arată mai mult contrarul! Dacă Româ­ de dorit, ca el se se facă, cât mai veni potrivite pentru a sămăna in ele
nia ar voi să ia ca pildă înfloritorul adânc, acum în ajunul iernii, chiar trifoaie, măzăriche ş. a.
stat al Angliei, ar trebui fă r ă în târ­ şi după-ce a început să îngheţe; această Cu chipul acesta ne vom îndruma
ziere s i alunge pe toţi E vreii, şi se-i arătură prinde nespus de bine plante­ în privinţa plugăriei pe căi mai bune
prim ească din nou abia după trei sau lor ce se vor sămăna în primăvara şi vom înmulţi roada câmpurilor noastre.
patru veacuri, după-ce naţiunea se va
viitoare.
fi întărit în afară şi în lăuntru, şi-şi va
fi înţepenit într’un mod trainic pro­ Pentru cucuruz, napi, cartofi (grum-
prietatea! (Va urma.) pene) şi alte plante primăvăratice, noi Rigolarea olandeză.
de obiceiu nu facem decât o singură Şi în alte teri, dar’ cu deosebire
arătură, primăvara. Mai mult folos am în Olanda, unde pământul se lucră ne-
A g r i c u l t u r a
dobândi însă dela numitele plante fă­ âsămănat mai bine decât la noi, se face
Arăturile de toamna. când, în loc de una, două arături: şi un fel de rigolare, care e aproape tot
Aratul este o lucrare de foarte anume una acum în ajunul iernii, şi aşa de bună, ca şi cea de care am
mare însemnătate în economie; şi dela alta primăvara înaintea sămănatului. vorbit în nr. trecut, de care înse se
timpul când el se sevîrşeşte, atîrnă în Arătura de toamna ajută mai mult de­ deosebeşte prin cruţarea de cheltueli şi
mare măsură buna sau neîndestulitoa- cât cea de primăvara; pentru-că prin de osteneală.
rea roadă a câmpurilor noastre. îndeo­ această arătură pământul lutos îşi do­ Cei-ce fac întrebuinţare de rigola­
sebi arăturile de toamnă, la noi foarte bândeşte în timpul iernii frăgezimea rea olandeză, sapă şanţuri numai de câte

F O I T A De-a ’n-călare mi se uită la grămezi, aşa de Unde săruta flăcăul răsăriau bujori pe loc...
9 - [par’că Ear’ când dijma e la e&păt, ea, cu obră-
Le măsoară cu căutarea, — şi în Care le [jori’n foc.
L A D I J M Ă
[încarcă..
* Printre degete ’l priveşte si’l întreabă: Dijma-i
Pe de marginea pădutei care bate ’n ruginiu.
Lângă trei grămezi, o fată îşi aşteaptă şi ea [dată,
Stă porumbul, ici şi colo, în grămezi, porto- Dar* * mai sărutaşi, ia Spune, pân’ acuma, altă
[rîndul,
[caliu. [tată ?
Să se vază dijmuită: multe ’şi deapănă cu
Poleită e pădurea de lumina dela soare; [gândul! NIGER.
Poleit, vederei mândru, e porumbul pe ogoare.
Uite carul pentru dijmă se opreşte — şi, din el,
Carul, strângătorul casei, stă şi-aşteaptă lângă Sare vesel, mândru, sprinten, diavolul de l i n i i i i i f
[boi, [Codinel.
Să mi-f tragă la grămadă, să încarce roade
—- Dumneta venişi Ia dijmă î ruşinosă îi ros­
[nuoi... — Iacă ce-i, dragă... Ştii că chiar azi
teşte.
dimineaţă a picat dela Iaşi cumnatul Necu-
Boii rumegă a lene, pe când fire sburătoare Câte-o mândră roşioară pe obrazi îi înfloreşte.
lai. Ştii. îi spusesem să se abată şi pe la
Li se prind uşor de coarne lâltâind, străluci­
— Eu, surată fă, şi dijmă o să ’ţi iau, — să Ionel, să vadă ce mai fşce... Nu ne-a scris
toare..
[n’ai habar,— de mult, bietul băiat...
Copilaşii, goi aproape, sgrebuliţi sub car, Baniţa şi sărutarea: — nu de geaba sunt
Cuconul Gheorghieş se posomori.
[dau zor [pândarl
— Dar’, halal băiat I să nu ne scrie el
Să îmbuce; cânii casei lacom cată’n ochii lor...
— Uite-al naibii zice fata bucuroasă de ispită... de-o lună de zile... Par’că-i un cap de ţară
Iar cât poţi vedea cu ochii, snopi de hlujuri, El dă fuga s’o sărute, — ea se face-un pic o mărcuţă de cincisprezece banii Şi dacă
[în picioare [ferită. nu i-aş trimite parale... Dar’ aşa — slavă
Strânşi încinşi cu brâu la mijloc, par o oaste Domnului.
— De? începi întâi cu dijma 1—Păi 1 la ce să
[luptătoare..
[mai măsor? — Cine ştie! Nu fii şi dumneata aşa
Şi, călări, pe ici, pe colo, harnicii isprăvnicei, Anu-i bun, grămada-’i mare... o să te sărut de iute. Multe are şi el pe capul lui. Ce
De ’ţi închipui că sunt grade, se arată printre ei. [să mori vreai ? Tot carte şi ear’ carte...