Page 6 - Bunul_Econom_1900_42
P. 6

Pag-  6                                            BUNUL-    ECONOM                                                   Nr.  42

       economice,  în care  fetele  eleve se  înveţe  cele   Gendarmeria  a isbutit  în  curând a  pune   în  Gceanul-pacific  nordic,  căpitanul  vaporu­
       mai  noue  şi  după  ştiinţă  chipuri  a  prăsirii   mâna  pe  ucigaş,  aflând  la  el  şi  suma  de   lui  Nero,  din  nriarina  Statelor-Unîte  a  aflat
       şi  îngrijirii  pomilor,  a  prăsirii  şi  cultivării  le­  1200  cor.                  o  adâncime  de  9.635  de  metri.
       gumelor  şi  a  florilor,  apoi  îngrijirea  vacilor                                         Se  ştie  că  muntele  cel  mai  înalt  nu
       şi  pregătirea  de  unt  şi  brânze,  —  etc.  Şi   Cercetarea  şcoalei  în  America.  După   trece  de  8.500,:  deci  tot  adâncimea  oceanu­
                                                   date  statistice  dovedite,  în  Statele-Unite  a-
       toate  fetele  eşite  din •  aceste  şcoli,  vor  fi                                    lui  e  mai  mare  de  cât  înălţimile  munţilor!
                                                   mericane  cercetarea  Şcoalei   e  astăzi  aşa,
       căutate  şi  vor  avea  o  pâne  în  viaţa  lor,  cu                                         Adâncimea  aceasta  s’a  aflat  lângă  in­
                                                   că  1l4-—1/6-  din  numărul  locuitorilor  să  află
       care  să  vor  putea  susţinea  ele  de  ele  bine.                                     sula  Gum.
                                                   în  şcoli  (adecă  din  toată  suta  de  oameni,
            Tinăra  regină  a  Holandei,  Wilhclmina,   20—25  sunt  la  şcoală).                   Zestrea  principeselor  regale   engleze.
       în  fine  totuşi  şi-a  găsit  alesul  inimii:  în  per­                                Dieta  Angliei  e  singură  în  lume,  care  vo­
       soana  principelui  Henrich  de  Mecklenburg-    Exposiţie  de  femei.  In  Londra  e  des­  tează  dela  stat  zestre  principeselor  sale  re­
                                                                                              gale,  când  se  mărită,  ba  şi  până  atunci.  Mai
       Schwerin,  cu  care  s’a  logodit.          chisă  o  exposiţie  de  femei.  Sunt  femei  din   demult  regii  englezi  aveau  averi  uriaşe,  ca
                                                   toate  neamurile  şi  colorile  din  lume.  Dar’
                                                                                              nimeni  alţii  în  lume,  dar’  regina  de  acum
            Atentat  în  contra  vieţii  Ţarului.  Din  între  toate  se  spune  că  mai  frumoase  sunt   Victoria,  în  curând  după  urcarea  pe  tron,  a
       Qdesa  să  vesteşte,  că  un  groaznic  atentat  cu   cele  din  Europa,  (sigur,  dacă  o  serie  asta  o   predat  statului  toate  proprietăţile  regale,  şi  a
       dinamită  s’a  descoperit  zilele  trecute,  plănuit   foaie  din  Europa,  foile  de  prin  Africa,  Asia   lăsat  să  i-se  voteze  numai  anual  câte  8  mi­
                                                                                              lioane  de  coroane,  (faţă  de  „plăţile"  dela
       într’un  tunel,  contra  vieţii  Ţarului,  pe  când   etc.  mai  nu  credem  să  spună  tot  aşa...).
                                                                                              ţară  a  altor  Regi  şi  împăraţi  europeni, regina
       ar  fi  avut  să  călătorească  la  Livadia  trecând
                                                                                              Angliei  are  puţin!).  Dar’  apoi  pentru  fiicele
       cu  trenul  prin  acel  tunel/  Au,  fost  arestaţi   Croială  maro.  La  Cluj  vreau  să  înfiin­  sale,  a  cerut  apoi  tot  dela  stat  zestre.  Par­
       mulţime  de  bănuiţi,  în  frunte  cu  un  student   ţeze  o  bancă  mare,  Cu milioane,  care  se cerce   lamentul  a  şi  Votat  fiecărui  principe  câte
       universitar  din  Moscva.                   să  atragă  toată  lumea  sub aripile  ei  creditoare,   300.000  coroane  pe  an,  ear’  dnpă-ce  s’a  în­
                                                                                              sura,  câte  500.000,  princepeselor  însă  mai
                                                   şi  mai  ales  să  facă  greutăţi  ori  să  chiar  ni­
                                                                                              mult:  câte  1,200.000  coroane  pe  an  şi  la
            Pentru  „Casa  Naţională"  s’a  dat  Joi  micească  băncile  româneşti.  Croiala  e  mare,
       în  săptămâna  trecută  o  petrecere  în  Sibiiu.   dar’  nu  ştim  ce-o  ieşi  de  treabă.  măritat  încă  500.000  zestre.
       Au  luat  parte  şi  vre-o  35  deputaţi  congres-
                                                                                                   Lăutarul  Ciolac  decorat  cu  „palmele
       nali.  Cheltuelele  au  fost  mari,  căci  a  fost   Lupta  a r id u lu i  cu  vipera.  De
       un  âraiîgeament  strălucit.  A  resultat  totuşi,   multe-ori  au  privit  cercetătorii,  Ia  lupra  din­  academice".  Un  prietin,  care  a  sosit  zilele  a-
       după  „TeJ.  Rom.  vre-o  300  fi.  venit  curat,   tre  viperă  şi  ariciu./Nu  este  animal  care  să   cestea  din  Paris*  scrie  ziarul  din  Bucureşti
                                                   cuteze  să  se  iee  la  luptă  cu  veninoasa  vi­  „Patriotul",  ne  povesteşte  următoarele,  cu
       ear’  după  parerea  „Tribunei"  abia  100  cor.,
                                                   peră,  dar’  ariciul  se  ia.  Când  să  întâlnesc   privire  la  decorarea  lui  Christache  Ciolac,
       (50  fi.).  Ne-ar  mai  plăcea  să  se  adeverească
                                                   faţă  ’h  faţă,  stau  şl  să  uită  cu  gând  rău   vestitul  lăutar  român  dela  restaurantul  ro­
       că  „Telegraful"  a  spus  adevărul...      unul  la  altul.  Vipera  s’ar  arunca,  dar’  ariciul
                                                   stă  gata  a  se  face  ghem  în  fiecare  clipită   mânesc  dela  Exposiţia  din  Paris,  cu  „palmele
            Desvoltarea  puternică  a  Rusiei.  O  foaie   de  primejdie,  şi  ştiind  gândul  viperei,  nu-’şi   academice",  înaltă  distincţiune  artistică^ din
       rusească  dă  amănunte  despre  felul  în  care   ia  ochii  din  ochii  ei  nici  o  clipă.  Dela  o   Francia:  Intr’una  din  zile  preşedintele  re-
       să  desvoaltă  Rusia  în  toată  musculaturas   vreme  vipera  se  ureşte  de  stat  aşa  faţă  în   publicei  Loubet,  chiemat pe  Ciolac cu  banda
       ei.  Iată  câteva  din  aceste  date:       faţă  cu  spinosul  ei  duşman,  şi  porneşte  să   sa  la  palatul  Eliseului  să-’i  cânte.  Când Ciolac
            Azi  în  Rusia  sunt  deja  atâtea  societăţi   şe!ducă.  Atunci  ariciul,  ştiind  că  i-a  sosit   voia  să  plece,  preşedintele  republice!  i-a  dat.
       industriale,  că   numai  capitalele  lor  trec   timpul  potrivit,  şâ:  aruncă  repede; asupra  ei
       peste  2  miliarde  de  ruble  (2000  de  milioane   la  coadă  şi  apucendu-o  cu  dinţii  de  coadă   o  sumă  de  3000  lei.  Ciolac  însă  nu  vru  să-’i
       rnble,  sau  20  de  mii  de  milioane  florenil).   să  strînge  ghem,  şi,  o  ţine  bine,  dar’  nu  o   primească,  spunând  preşedintelui:
       In  anul  trecut  s’au  înfiinţat  de  nou  57  socie­  strînge  cu  dinţii  tare  ca  nu  cumva  se-i  rupă   —  Me  ertaţi  Excelenţă,  eu  n’am  veni t
       tăţi  pe  acţii,  cu  capitaluri  streine,  laolaltă   coada  şi  să  o  scape.  Vipera  prinsă  în  cursă,   la  Paris,  ca  să  mă  îmbogăţesc.  Am  venit
       de  237  milioane  ruble.                  să  sbate  de  durere,  să  aruncă  asupra  ghe­
            Producţia  fahricelor  ruseşti  urcă  deja   mului  de  ace,  să  trânteşte  şi  mereu  se  îm­  ca  să-’mi  cinstesc  neamul  şi  ţara  mea.
       la  4  şi  1)2  miliarde  ruble  pe  an,  adecă  în   punge  şi  de  trupul  Jui  ca  să-l  muşte  şi  în­  Destulă  onoare  este  pentru  mine  şi  ţara  mea,,
       preţ  de  atâta  produc  ele  lucruri'de  fabrică.  venineze  potopi npu-1  îndată,  nu  să  poate   eă  am  fost  primit  de  Excelenţa  Voastră,
            Scoale  comerciale  erau  până  acum  trei   apropia,  până  în  urmă  multele  rane  o  sfir-   ca  să  ve  cânt  cântecele  noastre  româneşti."
       ani,  abia  10  în  Rusia.  Iar’  în  cei  din  urmă   şesc,  şi  moare.  Când/ea  nu  mai mişcă  deloc,
       3  ani  ele  s’au  înmulţit  dela  10  la  115.  ariciul  să  desface  şi  Q.mâncă  cu  plăcere,  în-   După  acest  răspuns  Ciolac  a  salutat
            Toate  sunt  semne,  că  în  Rusia  se   cependu-o  dela  coadă,  ear’  capul,  în  care   şi-a  plecat.  După  două  zita  preşedintele
       lucreză  din  greu  ca  atât  comerciul  (nego­  ştie  că  să  află  veninul,  îl  lapădă.  Căci  la   republicei  decora  pe  vestitul  lăutar  cu  me­
       ţul),  cât  şi  industria,  să  fie  ridicate  la  culmile   atâta  ştiinţă  să  vede  âă  n’au  ajuns  aricii,  că   dalia de  mare cinste,  zisă  „palmele academice".
       cele  mai  înalte  şi  în  mersul  cel  mai  repede.   veninul  şerpelui  Strică  humai  venind  în  rană
       Căci  au  şi  bărbaţii  conducători  ai  puternicei   vie,  dar’  ajungând  în  stomac  nu  face  nici
       împărăţii,  moscovite  încredinţarea,  că  temeiul   o  stricăciune.  De-ar şti-o,  ar  mânca  de  bună-   Milionari  în  Prusia.  După  însămnări:
       la  toată  înălţarea  unei  naţiuni,  este  întărirea   samă  şi  capul  viperelor  fără  frică.  oficioase,  în  Prusia  (inima Germaniei), au  fost
       bunei  stări  materiale,  în  care puternică  parte                                    anul  trecut  mai  mult  de  6000  de  oameni
       are  negoţul  şi  industria.                    Oraşul  Budapesta  îşi   are  încheiate   cari  aveau  averi  peste  un  milion  de  maree,
            Eată  ce  trebue  să  înţelegem  şi  noi   socotelile  (budgetul)  anului  viitor  cu  o  perde-   deci  milionari.  Intre  5500  cari  au  dela  1— 10
       tot  mai  bine,  şi  în  cercul  nostru  şi  după
       puterile  noastre,  să  facem  să  se  ridice  şi   re  de  numai  2  milioane  şi  94  mii  coroane,   milioane;  ceialalţi  dela  10—30  milioane,  ear’
       la  noi.                                   înainte  numai  cu> astfel / de/gospodărie,  şi; io   6  inşi  peste  30  milioane.  4767  milionari
                                                  să  vedem  acuşi  ce  n’am  mai  văzut!     trăesc  la  oraşe,  1749  la  sate.  Singur  în
            Omor  înfiorător.  Zilele  trecute  familia                                       Berlin  sunt  1306  milionari.  148  de  inşi  au
       cârcîmarului  Davidovici,  din  Gavoşdia  (comit.   Gimnasta  în  Abrud.  In  Munţii-Apuseni   numai,  venit  curat  de  câte  jumătate  milion
       Caraş-Severin),  a  fost  omorâtă  într’un  mod   de  un  timp încoace-S’a  pus  la  cald o  mişcare   şi  şi  mai  mult,  dar’  23  sunt  şi de  aceia,  cari
       cât  se  poate  de  mişelesc.  De  curând  cârci-   pentru  a  să  cere  dela  guvern  să  înfiinţeze   deşi  „milionari",   abia  au  venit   nual   de
       marul  Davidovici  a  fost  primit  ca  despăgu­  in"Abrud  -gimnasiu  Jd'e  stat.  Acţiunea  isvo-   3000  maree  (sub  2000  fii).
      bire  delâ  o  societate  de  asigurare  în  causă   reşte  din  cercurile  maghiare  zise  patriotice  şi
       de  foc  1200  coroane  şi  la  aceşti  bani  a  rîv-   au  fost  invitate  se  ser alăture  la  ea  şi  co­  „Călindarul  Poporului"  pe  a  1901  a  a-
      nit  ucigaşul  Petru  Bumbu,  un hoţ  vestit.  Uci­  munele  româneşti.  &'■            parut  la  Sibiiu,  cu.  un  bogat  cuprins,  bine
      gaşul  s-’a  furişat  într’o  noapte  în  locuinţă,                                     potrivit  pentru  popor.  „Calir.darul  Poporului"
       unde  a  omorît  pe  cârcîmăreasa,  pe  o  fiică  a   r  ‘  " Adâncimea  niărta'  =Cu  prilşjul-  aşezării   care  apare  acum  în  al  16  lea  an,  e  prea
      ei‘  de  11  ani  şi  pe  un  copilaş  de  7  ani.  Toţi   unUÎ5 cablu  tefeg&fibi shbmârin(î1ntţe  insulele   bine  cunoscut  în  toate  părţile,  decât  să  fie
       ttei  au  fost  tăiaţi  în  bucăţi  cu  cuţitul I  Midway  şi  amhipMâgUlsi|Uâch-bnil6n/(Hoţilor)  lipsă  să-’l  mai descriem. Vestim  numai că  a a-
   1   2   3   4   5   6   7   8