Page 6 - Bunul_Econom_1900_44
P. 6

Pag.  6                           .                BUNUL     ECONOM                                                   Nr.  45

              A rborii  de  pe  lângă  drum uri.     dându-i-se  pentru  împlinirea  rolului  seu,  o   acestea  printr'un  foc  iscat,  nu  se  ştie  din  Ce,
         In  marile  ducate  L u x e n b u r g  şi  Baden.  puşcă  despre  care  nu  se  ştia  că  e  încărcată,   a  ars  căsuţa.
         toate  drumurile  au  pe  laturi  pomi  roditori   a  împuşcat  aievea  pe  „tâlhar**,  care  acolo pe   Tot  aceea  apariţie  misterioasă  s’a  repe­
         de  acum  zece  ani  încă.  Deci,  întâiele  probe   bină  şi-a  dat  sufletul.  Tragicul  acestei  în­  tat  mai  apoi  în  două  rânduri  la  casa.  unui
         s’au  făcut/şi  departe de  a  aduce  o cheltuială   tâmplări  era  cu  atât  mai  sguduitor,  că  tea-   alt  poporan,  ce  locueşte  nu  departe  de  cea
         pentru  stat,  pomii  aduc  un venit.  In  mijlociu,   traliştii  aceştia  erau  fraţi I  cu  pricina,  spărgându-se  şi  acolo  ferestrile,.
         venitul  e  de  24.000  lei  pe  an,  îngrijirea  şi                                   precum  însumi,  le-am  văzut,  şi  mi-a  povestit
         administrarea  costă  17,272  de  lei,  deci,  folo­  Arbore!  gratuiţi.  Pe  multe  locuri  se   respectivul  poporan,  că  i-s’au  asvîrlit  din  di­
         sul  curat,  în  mijlociu  pe  an,  e  de  16.500   apucă  comunele  să  prăsească  pădure  nouă   ferite  direcţiuni  în  casă  mai  mulţi  cucuruzi.;
         de  lei.                                   pe  dealuri-ce  n’aduc  nici  un  folos,  sau    In  amândouă  aceste  caşuri  nu  poate  fŢ
              In  F r a c  ia  multă  vreme  s’a  desbătut  singuratici  să  împâdureze  cutare  coastă  sau   vorba  de  ceva  demonstraţie  cu  spargere  de-
         pentru  şi  contra  sădirii  pomilor  roditori  pe   alt  loc  de  care  altfel  n’au  folos  de-ajuns, ear’   ferestri  de  cătră  oare-cari  indivizi  cu  simţă­
         lângă  drumuri.  Şe  aducea  contra  lor  întimpi-   ca  pădure  le-ar  fi  mai  de  preţ.  minte  duşmănoase,  ambele  case  fiind  aşezate
         narea  că  pomii  nu  fac  aşa  frumoasă  întipâ-   Celor  doritori  a  tace  atari  împăduriri,   afară  din  comună,  şi  locuitorii  acelor  case,,
         rire  asupra  ochilor,  ca  alţi  arbori,  de  pildă   pentru  a  nu  perde  vremea  cu  punerea  d.  e.   fiind  nişte  oameni  sărmani  şi  pacînici;  dară
         ca  ulmii,  şi  că  atrag  prin  fructele  lor  mul­  de  ghindă,  ci  ca  să  poată  avea  dintr’una   şi  de  altmintrelea  în  comuna  noastră  nu  s’a
         ţime  de  inşi  cari  nu  numai  iau  roada,  dar’   păduricea  mărişoară,  le  facem  cunoscut,  că   pomenit,  ca  să-şi  răsbune  cineva  prin  spar­
         dărîmă  şi  crengile.  S’au  făcut  încercări  în   ministerul  r.  u.  de  agricultură  împarte  în   gere  de  ferestri*.
         departamentul  (comitatul)  Seine-et-Marne,  şi   fiecare  primăvară  mii  de  mii  de  arborei  mă­
         Heude,  inginerul  drumurilor,  a  fost  foarte   rişori,  în  chip  gratuit  (pe  nimic)  tuturor   Jăfuirea  bisericei  din Zlaşti. In  noaptea,
         mulţumit.  El  e  de  părere  să  se  sădească  în   celor-ce  cer.                    din  23  spre  24  Octomvrie  n.  un  răufăcător
         toată  Francia  pomi  r o d i t o r i  pe  lângă  Cererile  se  fie  înaintate  inspectoratului   spărgând  zidul şi scoţând  gratiile  de  fer  dela
         dr umur i .                                silvic  r.  din  Iaurin  (ungureşte:  „A  gyo'ri   fereastra  bisericii  gr.-or.  din  Zl aşti,   a  in­
              In  Ardannes  se  află,  dând  roade,  pe   ker.  kir.  erdâfeUlgyel5seg“,  G y 6 r .).  Pe   trat  pe  fereastră  în  biserică  şi  stricând  zarul
         lângă  drumurile  de  ţeară  şi  de  comitat  296   cerere  se  pune  timbru  de  50  cr.  şi  în  ea  se   lădiţei  în  care  se  păstrau  banii  bisericii,  a
         de  sorbi,  1954  de  cireşi  şi  vişini  şi  2166  de  scrie  în  ce  hotar  se  află  locul  de  împădurit   furat  30  coroane,  ban  adunaţi  cu  discul  şi
         peri.  Dela  1888  încoace  s’au  sădit  89.970  de   şi  de  câte  jugăre  e?  ce  tel  de  pământ  e?  şi   singurul  venit  al  bisericii.
         pomi,  pe  o  lungime  de  900  de  kilometri,   când  vreau  să  fie  făcută  plantarea  aborilor,
         în  două  şiruri,  la  depărtare  de  câte  20  de   toamna  ori  primăvara?
                                                                                                     Un.  monstru.  Căpitanul Pârăianu, coman­
        metri  unul  de  altul,  şi  aşa  fel,  ca  arborii   Cererea  să  fie  înaintată  pe  adresa  de   dantul  sergenţilor  de  oraş  din  Bucureşti,  du—
         dintr’un  şir  să  vie  la  mijlocul  depărtării  din­  mai  sus,  p â n ă  cel  mul t  la  15  D e c e m ­
                                                                                                cându-se  în  strada  Carol  Davila,  a  găsit  la
        tre  cei  doi  din  celalalt  şir.          vrie st. n.
                                                                                                un  măcelar  de  acolo  un  purcel  monstru.
              In  Seine-et-Marne,  pe drumurile de  ţară                                        Acest  purcel  avea  capul  de  om,  cu  nas  şi
         sunt  acum,  pe  o  lungime  de  14  kilometri,   Umblare  de  duhuri?  Preotul  Graţian   bărbie.  In  frunte  avea  un  singur  ochiu  mare,
         1790  de  pomi,  dintre  cari  808  peri  şi  982   Flonta  din Căţelul-român,  a publicat în  »Gaz.   ear’  deasupra  lui  o  trompă  care  să  lăsa  în
         meri;  pe  drumurile  de  comitat,  pe  5  kilo­  Transilv.«  o  scrisoare,  în  care  povesteşte  ur­  jos.  Acest  monstru,  pe care măcelarul l’a scos
        metri,  sunt  777  de  pomi,  din  cari  376  de   mătoarele  întâmplări  misterioase:  dintr’o  purcea  pe  care  o  tăiase,  a  fost  dus
         peri  şi  401  de  meri.
                                                          »Intr’una  din  zilele  lunei  c.  vine  o  po­  la  dl  Dr.  Antipa,  care  îl  va  pune  la  rnuseu».
              Inginerul  Heude  crede  că  pomii  rodi­
                                                    porană  la  mine,  care  locuia  într’o  colibă  sub
        tori  sunt  mai  puţin  vătămători şi pentru  pro­  poala  Meseşului,  şi-’mi  povesteşte,  că în  casa   Soaiele  ciupercilor.  Prăsirea  şi
         prietăţile  vecine  şi  că  dau  un  folos  cel  puţin   ei  de-o  săptămână  nu  e  lucru  bun,  căci  ne­  cultivarea  măestrită  a plăcutelor şi  hrănitoare­
        de  o  potrivă  cu arborii  cultivaţi  pentru  lemn.   curmat  i-se  aruncă  în  căsuţă  aci  petri,  aci   lor  ciuperci,  este  în  unele  ţeri,  deprindere
         D-sa  crede  că  se  pot  sădi  arborii  la  depăr­
                                                    cucuruz,  mai  grumpene,  mai  morcovi,  că  i-a   de  frunte  a  celor  mai  de  frunte  grădinari.,
         tare  de  câte  10  metri  unul  de  altul.  stricat  toţi  ochii  dela  fereastră,  —  avea  săr­  Pentru-că  ciupercile  se  plătesc  toarte  bine.
              In  G e r ma n i a   treaba  asta  nu  să  mai   mana  numai o singură  fereastră lângă  uşe, —   îndeosebi  ţările  din  Apus, Francia,  Germania
        discută,  ci  e  de  mult  deslegată  în  folosul
                                                    căci  coliba era făcută într’un  ţărmure  de deal*  şi  Anglia,  au  mers  departe  cu  cultivarea  a-
        sădirii  de  pomi  roditori.
                                                         Cugetând  că  aiurează,  o  întreb,  că  mai   cestei  plante.  In  tinpul  nostru  Francezii  mai
              Totuşi  va  ţrece  mult  până-ce  pe  lângă   văzut-au şi alţii  lucrul  acela ?  Ea îmi  răspunse,   ales  şe  deprind  cu  cultivarea  ciupercilor,  în
        toate  drumurile  se  se  afle  copaci  roditori,   că  toţi  vecinii  pot  mărturisi,  căci  şi  în  văzul   oraşele  mari  şi  jurul  lor.  In  jurul  Parisului
        atât  în  ţerile  înşirate,  cât  şi  pe  la  noi.  lor  s’a  aruncat  şi  se  aruncă  în  căsuţă  petri   sunt  multe  mine  (băi)  de  cărbuni  de  peatră,
                                                    şi  cucuruz.                                azi  părăsite.  In  acestea  se  cultivă  de  multă
              Concert  împreunat  cu  dans  arangiază    Femeea  deci  mă  chiamă  se  merg  să-i   vreme  şi  în  cătăţimi  mari  ciupercile.  Dar’  în,
        corul  vocal  al  bisericii  gr.-or.  române  din   sfinţesc  casa,  căci  ea  se  teme  a  şedea  mai   golul  în  formă  de  pivniţi  a  acestor  băi,  s’a.
        Secarămb,  sub  conducerea  d-lui  înv.  Uie   mult  în  casă  fără  feştanie.  Observ,  că  ea,  cu   băgat  de  samă,  că  ciupercile  pătimesc  de  o
        Mihaiu,  Sâmbătă  seara  la  24  Noemvrie  st. n.   toate-că-’şi  făcuse  căsuţa  de  vre-o  10  ani,   boală  deosebită,  care  pune  cultivării  mari pe—
        a.  c.  în  şcoala  rom.  gr.-or.  din  Secărămb.  încă  nu  şi-a  tost  făcut  de  rând  ca  se o  şi   dici  în  cale.
             Program:  1.  „Era  noaptea*1,  cor  bărbă­  sfinţască  după  obiceiul  creştin.        Boala  asta  se  iveşte  şi  pe  la  noi.  E
        tesc  de  G.  Dima.  2.  „Coroana  cufundată1*,   Merg  drept  aceea  însoţit  de  cantor,   bine  să  fie  cunoscută.  In  pătulul  (stratul,
        cor  bărb.  de  Bonicke.  3.  „Insura-m’aş“,  cor*  făt  şi  o  mulţime  de  vecini,  şi  încep  slujba   pepiniera)  cu  prăsilă  de  bureţi,  se  ivesc  mai
        bărb.  de  N.  Todea.  4.  „Ţiganul  cu  puşca'*,   sfinţirii  de  apă.  Ge  să  vezi  însă?  Pe  la  mij­  mulţi  bureţi  ce  se  deosebesc  în  formă  de
        anecdotă  poporală  de  T. Speranţă, declamată   locul  slujbei,  eatăjcă  răsare  ca  din  pământ o   forma  regulată  a  ciupercii  sănătoase.  In  cele-
        de  un  corist.  5.  „Moţul  la  drum**,  cor  bărb.   piatră  în  mijlocul  casei,  fâră-ca  să  facă  nici   mai  multe  feluri,  pe  aceea  să  cunoaşte  că .
        de  I.  Vidu.  6.  „Călugărul”,  cor  bărb.  de  N.   un  sgomot,  ear’  la  sfirşitul  slujbei,  când  am   ciupearca  e  bolnavă,  că  este  cu  mult  prea
        Todea.  7.  „Marşul  cântăreţilor**,  cor  bărb.  gătat  cu  rugăciunile,  şi  voiam  a  o  mângâia   mare  în  asemănare  cu  cele  obicinuite,  sau,
        de  G.  Porumbescu.                         pe  biata  femee,  ca să-şi  pună  toată  nădejdea   apoi  s’a  prefăcut  într’un  trunchiu  gros  fără
                                                    în  Dumnezeu  şi  se  nu  se  teamă  de  nimic,  formă,  la  care  nu  mai  poţi  deosebi  de  dai
             Ucigaşul  fratelui  seu.  In  teatrul  din   eată  de  nou,  că  din  direcţiunea  unui  părete,   Doamne  nici  piciorul  nici  pălăria.
        Saragoşsa  (Spania)  se  juca  zilele  trecute  o   să  aruncă  spre  noi  im  cucuruz  şi  cade  ros-   Piciorul  e  bătător  la  ochi  de  scurt  şi
        dramă,  în  care  un  comisariu  de  poliţie  îm­  togolindu-se  în  mijlocul  odăii,  în  văzul  tutu-   gros,  vinele  pe  pălărie  coboară  în  laturi  nu
         puşcă  pe  un „tâlhar**.  Teatralistului comisariu  turor  celor  din  casă.  La  câteva  zile  după  oable,  regulate,  ci  tare  neregulate.  Uneori
   1   2   3   4   5   6   7   8