Page 1 - Bunul_Econom_1901_03
P. 1

Anul  II                                      Orăştie,  13/26  Ianuarie  1901                                        Nr.  3





       Bunul Econom







                                                                  O R G A N U L                             I N S E R T I U N I :
                    A B O N A M E N T E :                                                 *
                                                     „Reuniunii  economice  în  Orăştie'      se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i   m o d e r a t e .
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)
                Pentru  R o m â n i a   15  franci.        Apare  in fiecare  Sâmbătă              Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte,
                                                   schimbări,  stări.  Are o stare  de creşt ere,   întreabă  dl  Dr.  Babeş.   Ca  să  putem
                         Avis.                     una  în  care  stă  cam  pe  loc,  şi   una  j  vorbi  de  renaşterea  sau  întinerirea  ei
                                                   de  declin,  de  mers  în  jos.  Un  popor  j  trebue  se  îngăduim  că  ea  a  scăpătat
                 Acesta  e  cel din  urmă  numtr
       ce  s i  mai  trimite  acelora  dintre  primi­  scoborîtor  din  neamuri  voinice  desvol-  j  odată,  sau  e  cel  puţin  la  un  î n c e p u t
       torii  fo ii  noastre,  cari  nu  şi-au  renott   tându-se  treptat,  va  avea  o  putere  de  I   de  s c ă p ă  ta re,  din  care  aşteaptă  ri­
       încă  abonamentul  pe  igoi.                vieaţâ  şi  o  chemare  în  lume  mai  în-  |  dicarea,  reîntinerirea.
                                                   semnată  ca  alte  popoare,  întocmai  cum  j   In  adevăr,  nu  putem  tăgădui,  că
          p y»»  Cei-ce  sunt  cu  ceva  în  res­  un  om  din părinţi voinici  va putea  avea  I poporaţiunea  română,  arată  semne  de
       tanţă,  trimită  măcar  restanţa  şi  ceară   o  desvoltare  mai  bună,  mai  puternică   scăpătare.  Vedem  mai  ales  scăpătarea
       si  le  trimitem  foaia  mai departe,  şi,  la   şi  o  vieaţă  mai  lungă,  ca  cel  din  nişte   straturilor  de  sus  ale  poporului,  avend
       cerere,  li-o.  trimitem  earăşi.           părinţi  scăpătaţi                         aceleaşi  pricini  ca  şi  la  străbunii  noş­

                Cei cari  nu  ne datoresc  cu  ni­      Eu  cred  că  poporul  român  s’a     tri  romani:  l i p s ă ' d e  p a t r i o t i s m ,
       mic,  cu  atât  mai  vertos  o  pot  prim i  şi   născut  din  părinţi  voinici,  anume   din   egoism  (iubire  de  sine),  apoi  un  scep­
       mai  departe,  d ac ă  ni-o  c e r   p r i n  o  popoare  primitive,  nestricate,  şi  astfel   ticism  (nepăsare  rece)  f a ţ ă  d e  t o a t e
        c
       s r i s o a r e  a n um e .                 poartă  în   sine   germenul  (sămenţa)    l u c r u r i l e  s f i n t e ,  u m a n i t a r e  şi
                                                   unei  desvoltări  treptate,  de  vreme  ce   n a ţ i o n a l e !   Suferim  de  păcatele  po­
                                                  acele  popoare  s’au  împreunat  cu  semin­  poarelor,  cari  s’au  ridicat  prea  repede
            Reîntinerirea poporului român.         ţiile  romane  (aduse  aici de  Traian)  cele   şi  nu  cunosc  de-ajuns  lupta  aspră  pen­
                                                  cu  însuşiri   mari  civilisatoare  de  ale   tru  traiu.
                                                  Romanilor.
                                                                                                   Precum  popoarele  primitive  (de
                           1                           Ar  trebui  deci  ca  prin  această    rendy  de  jos),  venind  în  atingere  cu  ci-
            Dl  D r.  V.  Babeş, medicul  de  mare   fericită  împreunare,  sănătatea  popoare­  vilisaţiunea  (cultura),  primesc  mai  re­
       renume  dela  Bucureşti,  a  ţinut  de  cu­  lor  vechi  (găsite  aici)  să  se  găsească   ped?  dela  ea  părţile  stricâcioase:  pofte
       rând  acolo  o  conferenţă,  arătând  pri­  acum  împreunată  cu  însuşirile  civilisă-   netrebnice,  pătimi,  nervositate,  boale,
       mejdia  mare  ce  ameninţă  poporul  ro­   toare  şi  de  înaintare  ale  Romanilor.   —   aşa  şi  tinerii  noştri  trecuţi  prin
       mân  prin  faptul,  că  de  o  bună  vreme      Nu  trebue  însă  să  uităm,  că  po­  şcoalele  streine  mari,  să  î n t o r c  a c a s ă
       încoace,  el  merge  tot  scăpătând  în  ce   poarele  primitive  (de  rend,  de  jos),  pe   de  c e l e  mai  m u l t e  ori  s t r i c aţ i ,
       priveşte  desvoltarea  sa fisică  (trupească)   lângă  partea  bună, aveau  şi  însuşiri  rele   ci ni ci ,   înzestraţi  cu  oafe-cari  pregătiri
       şi  de  va  merge  tot  aşa,  are  se  rămână   de  neînvins,  ca  credinţe  deşarte  şi  o   de  a  cuprinde  o  slujbă  în  ţară,  în  care
       tare  napoi  faţă  de  alte  popoare,  ba   patimă  oarbă,  locală,  care  să  împotri­  însă,  în  loc  de  a  lucra  la  ridicarea  nea­
       s’ar  putea  să-’i  crească  în  propria  casă,  vesc  înaintării.  Ear’  Romanii  aduşi  de  mului,  cearcă  să-’şi  facă  numai  men­
       în  propria  ţară,  altele  peste  capul  lui.  Traian  şi  Aurelian,  aduseseră  cu  ei   drele  personale,  spre  paguba  binelui
            învăţatul  doctor  caută  să  afle  din   germenul  scăpătării  din  ţara  lor,  şi  ei   public.   Puţine  abateri  bune  dela  re­
       rădăcină  pricinile  acestei  triste  arătări,   au  putut  lăsa  moştenire  poporului  nou   gula  aceasta.
       ca  apoi  să  arate  măsurile  ce  sunt  de   ce  s’a  format  din  ei,  poporului  român,   D a r ’  n ă d e j d e a  m e a  e,  că  na­
       luat  pentru  a  ridica  Stavile  răului,  şi-a   aplecări  ducătoare  la  scăpătare,  ca:   ţ i une a  r o m â n ă  e s t e  î n c ă  t i ner ă.
                                                                             i
      începe  cu  o  zi  mai  curend  lucrarea    l a c o m i  a,  duhul  de  î nt r gi  (zizanii,  E  adevărat  că  a  trăit  veacuri,  dar’
       de  reîntinerire,  de  reîmprospătare  (re­  certe),  pofte  de  Lux  şi  de  r i s i p ă   în   într’o   stare  de   amorţire,   şi  numai
      generare)  a  acestui  popor  nouă  tuturor   blăstămăţii,  mai  cu  samă  însă  acea  ne­  de  câteva  zeci  de  ani  ea  se  arată  si
      scump.                                      norocită  i u b i r e  d e  s i n e   şi  d e   al  se  ridică  ca  o  naţiune  civilisată  în  mij­
                                                  seu,  care  nu  se  m ai  ui t ă  si  la  vii-
            Vom  schiţa  pe   rend  cercetările                                              locul  naţiunilor  mari  europene,  dând
                                                  tor,  ci  pentru  foloase  personale  şi  de
      profesorului  Dr.  Babeş,  dându-le  pentru                                             pept  cu  înrîuririle  streine,  şi  cercând
                                                  o  zi,  n e s o c o t e s c  b i n e l e  d e o b ş t e .
      cetitorii   „Bunului   Econom",  traduse,                                              să  se  arate  ceva  în  faţa  acelora.  Nu
                                                  (Căci  trăind  coloniştii  romani  ca  domni
      după  obiceiul  nostru,  în  limbă  popora­                                            mă  îndoesc  deci  că  suntem  o  naţiune
                                                  pe  spatele  popoarelor  găsite  aici,  uşor
      lă,  pe  înţelesul  tuturor.  Iată-le:                                                 tineră,  şi  ştim  că  organismele  tinere,
                                                  s’au  putut  face  oameni  cu  atari  însu­
                                                                                             pot  fi  reîntinerite,  reîmprospătate,  por­
                                                  şiri,  cari  apoi  au  trecut  din  taţi  în  fii.)
           Ori-ce  organism  (adecă  ori-ce  în­                                             nite  pe  calea  îndreptării,  chiar  când  a-
      treg  alcătuit  din  mai  multe  mădulări        Ce  pricepem  deci  prin  reîntineri­  rată  începuturi  de  scăpătare.
      vii),  trece  în desvoltarea  sa prin  felurite  rea,  sau  renaşterea  naţiunii  române?   Pentru  a  încerca  însă  reîntinerirea
   1   2   3   4   5   6