Page 2 - Bunul_Econom_1901_03
P. 2

Pag-  2___________________ _ _ _ _____ _ ___________BUNUL  ECONOM                  _______________________ ____________ Nr.  3

        naţiunii,  trebue  mai  întâiu  se  o  rupem   singur  domnitor,  şi  vor  forma  un  mare   F r a n c i a  | ’ au  î m b o g ă ţ i t  şi  au
       cu   scăpătarea  m o r a l ă    (sufletească)   stat  slav  acolo,  şi  atunci  înaintarea   a j u n s  la  o  s t a r e  î n f l o r i t o a r e
        care  hotâreşte  şi pe cea  fisică  (trupească),   spre  mult  rîvnitul  Constantinopol,  va  fi   n u m a i  p r i n  c r e ş t e r e a  v e r m i l o r
        —   trebue  ca  straturile  de  sus,  inteli­  mai   puternică;  dar’  şi  România  şi   d e m ă t a s ă ,   pentru-că  mătasa Se  poate
        gente,  se  se  rupă  pe  o  clipă  de  egois­  Ungaria,  căzute  la  Mează-zi  între  o  atare   întrebuinţa  în  foarte  multe  chipuri,  şi
        mul  nesocotitor  al  viitorului  neamului,   împărăţie  slavă  şi  la  Miază-Noapte  în­  aceasta  e  pricina,  că  ea  este  una  din
       să  ne  oprim  prin  o  sforţare  morală  de   tre  puternica  Rusie,  vor  fi  în  acele   materiile  cele  mai  căutate  şi  mai  bine
       pe  povârniş,  se  cercetăm  pricina  scă-   zile  greu  ameninţate  în  libera  lor  mai   plătite.
       pătării  sus  şi  jos,  şi  mijloacele  de  în­  departe  desvoltare.                        Precum  în  anumite  ţinuturi  din
       dreptare!                      (Va  urma).                                              Italia  şi  Francia  creşterea  vermilor  de
                                                                                               mâtasă  a  adus  bunăstare  şi  înflorire,
                                                     =   Burii  să  silesc  să  se  adune  în  o
                                                                                              tot  aşa  ea  poate,  aduce  şi  la  noi.
         Din ţară şi din afară.                    trupă  mare,  să  dee  un  atac  puternic        Frăgarii,  cu  ale  căror  frunze  se
                                                   Englezilor
                                                                                              hrănesc  vermii  de  mătasă,  cresc  şi  le
                —  INTEMPLĂRILE  SfiPTfiMÂNII  —        Generalul  englez  Kitchener  a  în­
                                                                                              umblă  foarte  bine  în  toate  ţerile  lo­
                                                   ceput  a  ridica  f u r c i   în  Transvaal  şi
                                                                                              cuite  de  Români.    Ear’  unde  este  la
          =  Anglia  are  zile  grele.   Afară  de   Orange.  După cuprinderea  ţerilor  adecă
                                                                                              îndemână  frunză  de  frâgar,  creşterea
       ştirile  neliniştitoare  ce-i  vin  dela  Buri,   Englezii  au  jurat  pe  Burii  găsiţi  încă
                                                                                              vermilor  de  mătasă  se  poate  începe
       săptămâna  asta  i-a  mai  adus  o  grijă   pe  acasă  sau  prinşi,  că  nu  vor   mai
                                                                                              fără  zăbavă.
       mare:  regina  V i c t o r i a ,   de  altfel  bă­  lupta  contra Englezilor,  şi  aşa  i-au  lăsat
                                                                                                   De  altă  parte  abia  este  vre-o  în­
       trână  peste  80  de  ani,  s’a  bolnăvit   slobozi,  să-’şi  vadă  de  economie.  Stră­
                                                                                              deletnicire  mai  uşoară  decât  creşterea
       greu  dintr’una.  Luni-Marţi  ea  a  zăcut   bătând  însă  earăşi  trupe  de  Buri  prin
                                                                                              vermilor  de  mătasă,  îndeletnicire,  care
       fără  să  ştie  de  sine  şi  toate  ştirile   ţară,  unii  din  cei-ce  au  depus  jură­
                                                                                              se  poate  săvîrşi  de  femei,  de  bătrâni
       vesteau,  că  moartea  ei  să  aşteaptă  să  mânt,  îl  calcă  alăturându-să  trupelor
                                                                                              şi  chiar  de  copii.  Ori-care  plugar,  ce-’şi
       urmeze în fiecare  oră.   Nu  mai  cunoştea   bure.  Pentru  aceştia  ridică  Kitchener
                                                                                              are  căsuţa  sa,  şură sau  măcar un  şopru
       pe  nime,  trăgea  de  moarte.  împăratul   furcile,  şi  dacă-’i  prinde  îi  spânzură.
                                                                                              curat,  poate  să  se  îndeletnicească  eu
       Germaniei  ca     nepot  al  Reginei    a
                                                                                              creşterea  vermilor  de  mătasă,  dacă  nu-i
       grăbit  la  patul  de  moarte  al  ei,  dar’
                                                                                              lipsesc  câţiva  frâgari  la  uliţă,  în  curte
       medicii  nu  l’au  mai  lăsat  la  dînsa,  să   Vermii  de  mătasă.
       nu-’i  mai  tulbure  mersul  altfel  liniştit                                          şi  în  grădină  pentru  hrana  vermilor.
                                                                                                   Mare    înlesnire  este  în  creşterea
       al  boalei.
                                                        Mătasa,   odinioară  cunoscută    a-   vermilor  de  mătasă  şi  din  pricina,  că
            M a r ţ i  Sara  la  7 ' a p o i  a m u -
                                                  proape  numai  ca  de  leac,  să  răspân­   ea  se  face  într’un  timp  când  nu  s’au
       rit.   Ea  lasă  6  fii  în  vieţă  din  9
                                                  deşte  tot  mai  mult,  şi  nu  numai  în   pornit  din  greu  celelalte  lucrări  eco­
       câţi  a  avut,  şi  mulţime  de  nepoţi.  Trei
                                                  oraşe,  ci  şi  în  sate.  Săracul  se  întrece   nomice  şi  pentru-că  ea  nu  ţine  mai
       din  fiii  ei  au  ajuns  şi  ei  pe  tronuri,
                                                  cu  bogatul  în  cumpărarea  mătăsăriilor.   mult  de  7  săptămâni,  In  timpul  acesta
       ear’  din  nepoţi  vre-o  6.  Fiiul  seu  Ed-
                                                  v     Nu  numai  altiţele   şi  peste  tot   scurt  ar  putea  câştiga  fiecare  familie
       vard  Albert  a  luat  în  ziua  următoare
                                                  chindisiturile  iilor,  cămeşilor,  şurţelor,   românească  dela  100  coroane  în  sus,
       frânele  domniei  în  mână,  jurând  pe
                                                  crătinţelor,  peptarelor  şi  cojoacelor,  să   după-cum  adecă  are  la îndemână  frunză
       constituţia   ţerii  şi   jurându-’i  şi   lui
                                                  gătesc  în  parte  mare  cu  mătasă,  ci  se   mai  multă  sau  mai  puţină.  Şi  cum  lu­
       credinţă  miniştri  şi  parlamentul  şi  ar-
                                                  cumpără  cârpe,  şurţe  şi  chiar  haine  în­  crarea  aceasta,  uşoară  fiind,  o  pot  se­
       chiereii.  Regele  Edvart  Albert  e  azi
                                                  tregi  de  mătasă.  Afară  de  aceste  atâ­  vîrşi  chiar  şi  copiii  neharnici  pentru i
       de  59  ani.
                                                  tea  altele  în  casă.                      altceva,  femeile  şi  bătrânii,  credem  că
                                                       Lucrurile  de  mătasă,  ce  e  drept,   toţi  avem  datoria  de  a  stărui  pentru
         =   Marele  vis  slav  în  Balcani  îşi   sunt  frumoase  şi  ademenitoare,   dar’   răspândirea  creşterii  vermilor  de  mă-
       ridică  earăşi  spectrul  său.  De  nou  să   sunt  scumpe,  scumpe  afară  din  cale,   tasâ  în  comunele  noastre.
       scrie  des  şi  mult  despre  lucrarea  liniş­  îndeosebi  pentru  sărac.   Ear’  mulţi  din   încât  pentru  prăsirea  frăgarilor  în
       tită  dar’  sigură  şi  cu  socoteală,  a Rusiei,   cei-ee  cumpără  astfel  de  lucruri,  al  că­  număr  cât  mai  mare,  în  ţeara  noastră
       Intru  întărirea  fraţilor  săi  slavi  (Sârbi,   ror  preţ  trece  peste  puterile  lor,  tre­  este  o  înlesnire,  ce  nu  se  găseşte  ori
       Bulgari  şi  Muntenegreni)  din  Balcani,   bue  să  dee  îndărăt  în  avere,  se  sără­  şi  unde.  Anume:  comunele  şi  şcoalele,
      adecă  dincolo de  Dunăre  dela  România.   cească.  Nu rămânerea  în  loc  însă  şi  nici   cerând  sămânţă  de  frăgari  şi  frăgari
       Face  totul  ca  aceste  trei  ţerişoare  să   la  o  întâmplare  sărăcia  trebue  să  fie   de  prăsilă,  le  capătă  în  cinste!   Statul
       se  lege  într’olaltă  prin  o  alianţă,  în  în­  ţînta  noastră  a  tuturor,  ci  b u n ă s t a ­  împarte  sumedenie  de  sămânţă  şi  fră­
       ţelesul  căreia  să  lucreze  aşa,  ca  înrîu-   r e a   mereu  crescândă.             gari  în  fiecare  an.  Doritorii  de  a  prăsi
       rirea  Rusiei  să  crească  mereu  şi  în       Intre  mijldacele  de  a  înainta  în   astfel  de  arbori  folositori  au  să  se
       cele  politice şi în  cele economice  asupra   bunăstare,  se  numără  fără  îndoială  şi   adreseze  inspectoratului  de  mătăsărit  al
       Răsăritului   şi   vecinătatea  Constan-  creşterea  vermilor  de  mătasă,  sau  pro-   ţerii,  în  Szegszărd.
       tinopolului,  ear’   înrîurirea  împărăţiei   ducţiunea  mătăsei.                           Având  în  vedere  că  100  de  co­
       noastre  şi  prin  ea  a  Germaniei,  să  fie   Această  îndeletnicire  este  una  din   roane  mai  mult  la  an,  pentru  un  plu­
       mereu  stânginită,  respinsă.  Cu  vremea   cele  mai  bănoase,  şi  precum  se  ştie,   gar  este  o  sumă  destul  de  însemnată,
       apoi  va  pune  în  capul  acestor  ţeri  un  ţ i n u t u r i  î n t r e g i  d i n  I t al i a  şi  şi  că  aceasta,  cum  am  arătat,  se  poate
   1   2   3   4   5   6   7