Page 4 - Bunul_Econom_1901_10
P. 4
B U N U L E C O N O M
Pag- 4 __________________________ ------------------------------------------- -------------:-------------------- _________ Nr. 10
•.A-Î&v"
Se urcară atâţia inşi de-aci, că lucrează. Câte cineva cârmueşte lucrul avea ajutor temeinic decât dela sine...
cei doi nu măi avură cum vorbi. fără se se bage de seamă; glumele Vezi dar’ că, şi cu puţina carte ce ştie
îşi află vad de trecerea vremii, treabă şcolarul, dacă e pregătit in de-ajuns
II.
se face... şi a doua zi se pomenesc sufleteşte, pentru a se cunoaşte pe
1 Grădenii se întind la capătul unui
toţi cu câteceva ticluit pentru casă sine, datoriile lui, trupeşti, pentru a fi
iaz de vr’o jumătate chilometru lun
ori pentru vînzare... vânjos şi a se îngriji; din punct de
gime şi a prins a se alcătui dela 1879
— Ce spui, domnule învăţător? vedere al cunoştinţelor practice, pentru
încoace.
Care va să zică este o anume întocmire, a-’şi îndeplini toate nevoile cu price
Satul seamănă cam aruncat cu
pe aici pe la dumneavoastră? pere şi cu tragere de inimă, el poate
lopata, dar’ are drumuri bine bătute,
— O să vezi... rămânea la locul lui în sat şi a fi bun
case curăţele şi mulţime de pomi.
La şcoală băncile erau date pe agricultor, bun om de casă, bun pă
Ii lipseşte podoaba verdeţii, dar’
lângă păreţi. Foc în sobă, cald bine rinte de familie, bun cetăţean şi militar!
te face să-ţi dea prin gând că-’şi are în încăpere şi, jos pe velinţe, cam la — Am şi eu o mică proprietate,
mândreţea lui pe vremea de vară.
vr’o douăzeci de inşi, bărbaţi, neveste, domnule învăţător... răspunse Dropiescu.
Şoseaua judeţiană îi trece pe la o fete şi flăcăi, în bună rînduială îşi Venisem aci, cu intenţiunea de-a o
margine, ear’ diligenţa se opreşte la un ajutau unii altora la împletit coşuri de vinde proprietarului dumneavoastră, ca
han clădit cu cărămidă. nuele şi papură, de toate felurile şi să scap de ceea-ce credeam o sarcină:
O curte largă cu şoproane bune pentru multe trebuinţe. a fi agricultor. Voiam să mă aşez la
poate încăpea pentru mas noaptea Soţia unuia dintre învăţători, câr- oraş ca să fac alt ceva, ce anume ? nu
până la douăzeci de căruţe. muia, ear’ un sătean povestea în ce hotărîsem încă. Acum mi-s’au deschis
Casa proprietarului ceva mai la chip se pot bine păstră ouăle pentru ochii; m’au încălzit cele văzute. Nu
deal de han. multă vreme. ştiam în ce chip să-mi fiu mie folositor
Aci se despărţiră învăţătorul şi Satul avea foarte multe păsări şi şi nu mă socoteam în putinţă de-a fi
Dropiescu... ducea la târg mii de ouă. De ce să altora... Iţi mulţumesc, domnule Cor
— Dacă nu te-oi prinde deseară le ducă stricate şi să înşele lumea cu nea... căci îţi datorez prefacerea mea...
la curte, domnule, trimite-mi vorbă şi marfă rea vîndută pe nevăzute ? îşi stîrnserâ mâna şi se despărţiră,
o să-’ţi arăt ce face satul, pe la noi, o Era în interesul sătenilor ca tot cu înţelegerea, ca a doua zi să vadă
bună parte din noapte... Rogu-te să ce porneau din Grădeni, în terg, să fie mai pe larg toată bună rînduiala
întrebi de învăţătorul Cornea. bun, ca pe lângă mulţumirea câştigului satului.
din desfacere se aibă şi mulţumirea — Bune sunt pildele, gândi învă
—- Voiu căuta să nu mă prind...
sufletească de-a fi dat lucru bun. ţătorul; câţi însă le urmează, din aceia
Să ne vedem cu bine...
Da în deseară când Dropiescu Unde pui pe urmă încrederea care cărora uşor le-ar fi se le urmeze?
veni singur să găsească, acasă la el, pe o insuflaseră? Era d’ajuns să se fi (Albina) . Niger;
Cornea. ştiut, că din Grădeni erau lucrul de
Avusese el chipul că nu prea cre mână şi cele ale câncării, ca lumea să
dea în puterea de propăşire a sătea se grăbească a le cumpăra. Ş t i r i d e t o t f e l u l
nului, dar’ era ispitit de vorbele învă Cornea întră şi el în vorbă, lămu
ţătorului şi-’l pornea cugetul să vadă rind şi mai bine mijloacele de păstrare, Ferestrile ,,Ardelenei“ — sparte
şi faptele. apoi îşi duse musafirul la -altă şeză CU petri! Asară, în presără de 15
Cum întră în mica locuinţă a lui toare. Martie, studenţii dela gimnasiul ev. re
Cornea, îl uimi rînduiala lucrurilor în Aşa din ce în ce mai uimit, Dro format din loc, au spart vre-o 12 ochiuri
odăi, curăţia şi îniăţişarea prietenoasă piescu putu să vadă: la preot, un în de fereastră la »Ardeleana«. Ei în fie
a locuinţei. Ţi se făcea drag să stai treg atelier de croit şi de cusut albi care an în presără de 15 Martie fac
în asemenea casă şi Dropiescu i-o spuse turi şi vestminte din pânză de casă; la oarecare sărbare întru amintirea lui 15
învăţătorului. primărie, frânghii, căpestre, chingi, bice ; Martie 1848 şi unii cetăţeni îşi lumi
— Apoi, asta este una din tai la unul din sătenii cuprinşi, unelte de nează ferestrile. Fiindcă la »Ardeleana«,
nele unei bune căsnicii, domnule: să pescuit, de vânătoare; la altul, cojocâ- peste drum de colegiu, n’a pus nimeni
nu ai nimica de prisos, nimica scump, rie; la altul, cismărie... lumini în fereşti, i-le-au spart. Să vede
dar’ trebuincioasele să fie la locul lor, Se făcuse aproape miezul nopţii... cum au fost aruncate petri şi bucăţi
să-’ţi desmierde privirea, să te facă — Mă rog, domnule învăţător, de fer şi plumb, de sus din ferestrile
să-’ţi îndrăgeşti loeuinţa. Aşa am cău grăi Dropiescu, crezi dumneta să fie etagiilor I. şi II. a colegiului, peste stradă
tat să facem şi cu sătenii noştri..; în multe sate ca Grădenii dumneavoastră?.. în ferestrile »Ardelenei«. Foarte carac
marginile putinţei... Acuma, dacă vrei, — Au început să fie, fiindcă noi, teristic pentru spiritul în care să cresc
tinerii în acest colegiu.
haidem... In anume locuri, ca de-o învăţătorii, ne-am luat sarcina aceasta,
pildă, la şcoală, la primărie, la preot, în congresele noastre, de-a pune pe
Meseriaşii români din Orăştie Invită la
la câţi-va săteni mai cuprinşi, se strîng săteni, pe fraţii noştri, pe calea învăţă
producţiunea declamatorică-literară ce vor
zeci de familii, după încăpere, şi în mântului practic. înţelegi dumneta dom
arangia Duminecă, 17 Martie st. n. în sala
vreme ce povestesc, nu stau degeaba nule, idealul nostru ? Afirmarea indivi dela „Panonia“ la- orele 7 seara. Programat
cu mânile... Bărbaţi şi neveste, flăcăi dualităţii... Fiecare să fie tare prin sine
1. Cuvânt de deshidere de dl înv. dir.
şi fete mari, copii până la o etate, ' şi încredinţat că dela nimeni nu poate Constantin Baicu.
