Page 2 - Bunul_Econom_1901_11
P. 2

Pag-  2                           _____             BUNUL     ECONOM                ________           ___________    Nr.  11


        Spre ce se  nisaiască meseriaşii noştri?    nenorocul  nostru :  noi avem fundamentul  va  rămânea  de  tot  în  umbră,  de  nu s’a
                                                    şi  rândul  dintâi,  .poporul,  şi  anume  din  avânta  şi  el  să-’şi  pue  în rând mai după
              —  Disertaţie  cetită  în  întâia  serată lite­
        rară  arangiată  de  meseriaşii  români  din  Orăştie,  la   bun  material  zidit,  dintr’un  material din  modă  boltiţă  sa.  Peste  zeci  de  ani  din
                     4/17  Martie  1901.  -         care meşteri  buni  ar face minuni!,  avem  micile  începuturi  pot  fi  în  sat  prăvălii
                                                    şi  rândul  al  treilea  cu  coperişul  (inteli­  frumoase,  cu  ferestri  mari,  cu  vitrine,  şi
              invitat  sâ  particip  şi  eu  cu  ceva   ginţa),  dar’  rândul  de  mijloc  ne lipseşte  dacă  acum  s’ar  mai  pune cineva se des­
        la  întâia  serată  literară  a  meseriaşilor   aproape  de  tot,  abia  ici-colea  câte  un  chidă  de  nou  o  boltiţă,  cum  fusese
        noştri  în  sara  asta,  am primit cu  plăcere   stâlp,  câte-o  columnă,  care  să  lege  in­  cea  dintru  început,  oamenii  satului  cu
        să  o  tac,  şi  cătrâ  D-voastră,  stimaţi me­  tre  sine  rândul  de  sus  cu  cel  de  jos :  gustul azi  mai  desvoltat  prin  înfăţişarea
        seriaşi,  me  adresez  cu  câteva  idei  asu­  ne  lipseşte  adecă  treapta  mijlocie  a na­  celor  2  prăvălii  mai  mari,  nu  , vor  mai
        pra  cărora  cred  că  ar  fi  de  folos  să vă   ţiunii:  meseri aşi i ,   industriaşii  şi  co­  zice  cu oare-care  mulţumire:  iaca  şi  aci
        gândiţi  stăruitor  în  firul  activităţii  D-   mercianţii.  Şi  de  aceea  edificiul  nostru  o  boltiţă,  ci  îşi  vor  bate  joc  de  ea  ca
        voastre.         ,                          naţional  e  şubred,  e  clătinâtor.        ne m ai  f i i nd  a s t a  c e v a  p o t r i v i t
                                                                                                                                    î
             Iar  adresându-mâ  D-voastre,  şi  vo­      -In  mare  privit  acest lucru,  el e trist   cu  c e r i n ţ e l e  v r e m i i  lor  mai na­
        ind  a  vorbi  ceva  despre  D-voastră  şi   de  adevărat,  dar’  scopul  nostru  aici,  în   i n t a t e  şi  a  s t ăr i i  n e g o ţ u l u i   în
        pentru  D-voastră,  voiu  face întâi o  mică   această  seară,  fiind  să  vorbim ceva  des­  s a t !
        privire  asupra  stării  meseriaşilor  noştri   pre  noi  şi  pentru  noi  aci  acasă în Orăş­  Tot  aşa  stăm,  iubiţilor,  şi  cu  me­
        în acest  oraş,  şi  asupra  însemnătăţii  ce   tie,  lucrul  ni-se  schimbă înaintea ochilor,   seriile... ~
        să  dă  meseriilor  peste  tot  la  popoa­  şi-’l  vedem  în  o  lumină mai  fericită, mai   La  început,  până  şi  noi  de aici  nu
        rele  mari.                                 mulţumitoare.                               aveam  deloc  meseriaşi  sau  abia  de  să­
             Precum  industriei  şi  comerciului,        Micul  nostru  palat naţional în Orăş­  mânţă,  ne  bucuram cu  toţii dacă vedeam
                                                                                                ridicându-să  ici-colea  unu-doi,  şi  ne  fă­
        aşa şi  meseriilor,  la  popoarele  cu puter­  tie,  e  relativ  bine  întemeiat,  bine  cres­
                                                                                                leam  cu  ei,  ca  cei  din  sat  cu  boltiţă
        nică  desvoltare,  .se  dă  o  însemnătate   cut  în  toate  trei  părţile  sale.  Avem aci
        mare !  Să  zice  că  fiecare  naţiune,  ca un   un  fundament,  poporul,  bine  cimentat,   din  poveste.
        întreg  luată,  e  o  clădire,  un  palat  cu   avem  rândul  de  sus,  inteliginţa,  frumos   Astăzi  însă,  mulţumită  lui  D-zeu,
        trei  rânduri  Rândul  de  jos  şi  funda­  înmulţită  şi  avântată,  dar’  avem  ce  alţii  noi  Românii  din  Orăştie  am  ajuns şi  în
        mentul,  e  p o p o r u l   agricultor,  pe  care   nu  prea  au, rândul mijlociu, breasla  m e-   această  privinţă  la  acel  punct, dela care
        apasă  şi  greutatea  sa  şi a  celorlalte rân­  ser iaşii o r,  în  puternică  măsură  des-   privind  treburile  meseriaşilor  noştri,  pu­
        duri,—   rândul  al  doilea,  de  mijloc,  îl   voltată!  Nu  numai,  ci  eu  zic  că  avem  tem  să  facem  pretensiuni  tot:  mai  mari
        formează  me s e r i a ş i i ,   industriaşii,  ne­  deja  de s t pi   meseriaşi;pentru  numărul   şi să  ne  gândim  la stări mai înalţe., A z i
        guţătorii ;  ear’  rândul al  treilea  şi  cope-   nostru  şi  oraşul  nostru,  şi  acum  grija  nu  t r e b u e  să  ne  mai  m u l ţ u m i m
        rişul,  aşa  zişii  i n t e l i g e n ţ i ,   adecă  oa­  bărbaţilor  luminaţi,  cari  se  gândesc  şi   n u ma i  cu  aceea,  că  s p o r i m  ca
        menii  de  ştiinţă,  luminaţi  ai  neamului.   la  înflorirea  meseriilor  noastre,  trebue   număr,  ci  trebue  s i  ne  nisuim  a a ri ta
        Şi  va  fi  această  clădire  măreaţă  sau   să  aibă  de  scop  nu  mai  mult  î n m u l ­  an  de  an  o  înflorire,  o  strflucire  tot
        simplă,  puternică  sau şubredă, dupâ-cum  ţ i rea  meseriaşilor  cum  va  da  D-zeu,   m ai  mare  a singuraticilor  râm i  de  me­
        naţiunea  respectivă  a  avut  noroc  a-’şi   căci  această  înmulţire  Urmează  acum   serii  şi  apoi  a  breslei peste tot.  Azi  bu­
        duce  la  bunăstare  poporul  seu  de  rând,   de  sine, ci  va fi:  sâ îngrijească  de aceea,   curia  noastră  de  mersul  lucrurilor  în
        la  înflorire  meseriile  şi  industriile  sale,   că  această  breaslă  preţioasă  şi  de  nea­  statul  meseriaşilor  noştri  numai  atunci
        şi  la  mari  înălţimi  inteliginţa  sa.  Sunt   părată trebuinţă,  s ă  fie   a j u t a t ă  a  să  e  de  tot  legitimă,  când  în locul cutâruia
        naţiuni,  cari  privite  prin  această asemă­  r i d i c a  din  zi  în  zi,  prin  s i n g u ­  măestru  din  lumea  veche,  pe  care  valul
        nare,  ni-se  par  ca  un  palat  grandios,   raticii  sei  membri,  mai  ales prin cei  vremii  îl  duce  din  mijlocul  nostru,  v e ­
        cu  fundamente  de  granit,  cu  ziduri  de   mai  tineri,  şi  în  singuraticii  sei  râmi,  dem   r i d i c â n d u - s e  a l t u l m u l t s u -
        marmoră  lucitoare,  bogată,  şi  un  cope-   la  s t r ă l u c i r e  t o t  mai  mare,  la  p e r i o r  a c e 1 u i a,  isteţ şi luminat,  care
        riş  de  argint,  de  aur  chiar,  preserat  pe   s t i mă  şi  b u n ă  p r e ţ u i r e  t o t  m a i  să  însemneze  faţă  de  trecut  un  p a s
        vârf  cu  petri  nestemate,  cu  diamante   mare,  ca  prin  valoarea  urcată  a  sin­  î n a i n t e   pe  calea  strâlucîrei  breslei!
        ce-’şi  trimit  strălucirea  lor până departe-   guraticilor,  se  se  urce  valoarea ramului   Aceasta  trebue  sâ  fie  ţinta  nobilă
        departe,  —  şi  sunt  naţiuni  ce  ne  par  cutare  şi a  î n t r e g  ei  bresl e.    a  d-voastre  ca  şi  a  noastră  a  tuturor.
        ca  nişte  hurube  de  scânduri,  cu  stâlpi     Dacă  într’un  sat  în  care  n’a  mai   D-voastre,  meserieşîi  români  din  Orăştie,
        de  putregai,  cu  coperişe  de  pae  nele­  fost  »boltă«  de  când  e el, un om simplu   aţi  aflat  de  bine,  ca,  neputând dobândi
        gate,  sâ  pui  odată  umărul  în  ea  şi  s’o  deschide  ca  azi  o  boltiţă  în  care  abia   încă  întărirea  statutelor  D-v.  ca  socie­
        răstorni;  —  şi  sunt  apoi,  fireşte,  cele  are  nişte  chibrite,  lumini,  aţă,  cue, toată   tate  deosebită,  sâ  vă  folosiţi  de  scutul
        mai  multe,  pe  linie  între  acestea  două,  marfa  de  luat  odată  în  braţe,  şi  arun­  ce  vi-’l  ofere  „ R e u n i u n e a  E c o n o ­
        pe la  mijloc,  mai  mult  ori  mai  puţin  a-  cată  în  un  pult  de  masă,  — la  început  mică".   In  cadrul  acestei  Reuniuni,
        proape  de  naţiunea  cea  strălucitoare.   oamenii  satului  vor  fi  mulţumiţi  şi  de  d-voastră,  ca  secţie  deosebită  de  cea  a
             Noi  Românii,  cercetaţi  cu  măsura  atâta  şi  vor  zice  cu  oare-care  fală:  a-   agricultorilor,  aveţi  deplin  îărgământ  şi
        asta,  vom  fi  găsiţi  pe  linie  cam  pe  la  vem  şi  noi  o  »boltiţă«  în sat.  Dar’ dacă  indepedenţă  a  vă  urmări  scopurile  de
        mijlocul  cărării  între  cei  din  hurubâ  şi  îndemnat  de  acesţa,  un  altul  deschide  desvoltare  culturală  şi  ca  breaslă.
        cei  din  mândrul  palat.  Dar’  despre  noi  ca  mâne  o  boltiţă  mai  de  dai Doamne,     Una  dintre  ţintele  de  frunte  ale
        Românii  se  zice,  —  şi  nu  fără  dreptate,  cu  dulapuri,  cu  mărfuri  mai  multe  şi  lucrării  D-voastre  întru  această  desvol­
        că  noi  suntem  un  palat  ştirbit  rău  de  mai  bune,  atunci  cel  cu  »puticuţa«  lui  tare,  ar  fi  de  dorit  sâ  fie  aceea,  de  a
   1   2   3   4   5   6   7