Page 4 - Bunul_Econom_1901_11
P. 4

Pag.  4                                             BUNUL     ECONOM                 .       _______;■  ;  -   Nţ.  li

         mâniei,  om  cu  mare  tragere  de  inimă  căci  ţăranul  nostru  trebue  se  fie  povă­ creştere,  împreunarea  se  amână  până
         pentru  înaintarea  poporului.  La  dorinţa  ţuit  şi  îndemnat  la  tot  ce  este  bun  şi  ia  2  sau  3  ani.
         regelui,  dl  Kalinderu  s’a  pus  se  orga-  folositor  pentru  bunăstarea  sa.            Surceii  tăiaţi  din  pomii  nobili  tre­
         niseze  numitele  moşii  astfel,  ca  ele  nu    „De  aceea,  acum  când  stăm  la     bue  să  fie  de  un  an.  Pentru  primăvara
         numai  se  aducă  cel  mai  mare  venit,  ci  . pragul  primăverii,  mă  îndreptez  cătră   de  faţă  sunt  buni  surceii  crescuţi  în
         se  devină  cu  timp  tot  atâtea  puncte   D-voastră,  domnule  agent,  ca  înşivă  se   vara  trecută.  Surcelul  nobil  se  taie  în
         luminoase,  din  cari  se  se  răspândească  faceţi  începutul,  şi  se  vă  puneţi  şi  pe  mai  multe  părţi,  lăsând  fiecărei  din
         raze  binefăcătoare  în  toate  părţile.   lângă  învăţători,  ca  împreună  se  în­   aceste  câte  2—4  muguri  (ochi).  Partea
              Spre  acest  sfîrşit  se  poartă  de  demnaţi  cu  tot  înadinsul  pe  locuitori  din  mijloc  a  surcelului  este  cea  mai
         grije  ca  şcoalele  de  pe  domeniile  co­  în  a-’şi  agonisi  şi  pune  în  ograda  lor,   potrivită.  Surceii  de  altoit  se  mâi  poţi
         roanei  să  devină  şcoale  de  model  (de  câţiva  pomi,  ca:  nuci,  meri,  peri,  cireşi   tăia  şi  acum;  cei  tăiaţi  însă  în  Ianua­
         pildă),  grădinile,  agrii,  livezile,  pădurile  vişini,  caişi,  înveţându-i  cum  se-’i  pună  rie  sau  Februarie  şi  bine  păstraţi  se
         ş.  a.  se  lucră  în  mod  raţional,  se  în­  şi  îngrijească.  In  afară  de  şcoală, acesta   prind  mai  cu  înlesnire.
         tocmesc  grajduri , după  toate  regulele  este  binele  cel  mai  mare  ce  învăţătorii    împreunarea  se  face  la  sfîrşitul  lui
         de  clădire,  se  prăsesc  soiuri  alese  de  îl  pot  face  locuitorilor  în  mijlocul  că­  Martie  sau  la  începutul  lui  Aprilie.
         vite  şi  alte  animale  domestice,  se  în­  rora  trăcsc...                               Trunchiurile  pomişorilor  de  îm­
         fiinţează  stopării,  se  stărue  cu  vorba  şi   „Administraţia  noastră  a  înfiinţat  preunat  trebue  să  fie  chiar  aşa  de
         fapta  pentru  cultura  vermilor de mătuşă,   deja  pepiniera  (şcoala)  de  pomi  roditori  groase  ca  surceii  nobili,  pentru-că  e
         pentru  deprinderea  lucrului  de  mână    din  care  se  se  împartă gratis  (în cinste)  neapărat  de  lipsă,  ca  tăieturile acestora"
         în  şcoală,  pentru  înaintarea  meseriilor,   pe  la  locuitori  şi  doresc  a  mai  înfiinţa  să  se  potrivească  întocmai.  Pomişorii
         cu  un  cuvânt  sunt  acolo  porniri  vred­  asemenea  pepiniere;...  ear’  pomii  cres­  aceştia  se  împreună  la  15  cm.  dela
         nice  de  toată  luarea  aminte.           cuţi  în  aceste  pepiniere  se  vor  da  gra­ pământ.  Impreunându-se  pomii  ceva
              După  aceste  desluşiri  dăm  în  cele  tis  la  locuitori,  la  umplerea  grădinilor  mai  vârstnici,  se  aleg  ramuri  de  1—2
         următoare,  unele  părţi  din  scrisoarea,  alipite  pe  lângă  casele  tuturor  slujba­  ani,  cari  sunt  a  se  împreuna  Ia  15  cm.,
         ce  domnul  Kalinderu  a adresat agenţilor  şilor  noştri,  la  plantarea  prin  curţile  şi  socotiţi  dela  nodul  cel  din  urmă.  Tăe-
         (chivernisitorilor)  singuratecelor  moşii  grădinile  şcoalelor  şi  bisericilor  şi  la  tura se  face de-a  costişul şi netedă, lungă
         pentru  înaintarea  pomăritului  p e, Do­  plantarea  drumurilor  de  pe  moşii,  cum  de 2-66—3'5  cm. ;  şi întocmai  trebue să
         meniile  Coroanei.                         şi  a  tuturor  celorlalte  drumuri...  Pe  se  facă  şi  tăietura  surcelului  nobil,  ca
              „Intre  ocupaţiunile  de  căpetenie  lângă  pepinierele  noastre,  fiecare şcoală  să  se  potrivească  întocmai,  coaje  la
         ale  ţăranului  nostru  ar  trebui  să  fie  şi  ar  trebui  se  aibă  o  mică  grădină  de  coaje,  cu  tăietura  trunchiului  sau  rarnu-
         pomăritul  sau  cultura  pomilor  roditori,  pomi  roditori,  grădini  înfiinţate  deja  pe  rei  de  altoit.
         care  c  strîns  legată  de  gospodăria  fie­  lângă  mai  multe  şcoale  zidite  de  noi,   Potrivindu-se  tocmai  pe  tocmai
         căruia.  Cu  părere  de  rău  trebue  să-  în  care  şcolarii  se  deprind  dela început   amândouă  tăieturile,  se  aşează la  olaltâ,
         recunoaştem,  că  în  această  privinţă  cu  cultura  lor.  Sămânţa  o  poate  ago­    se  strîng  bine  cu  o  mână,  ear’ cu  ceea-
         ţăranul  nostru,  mai  cu  samă dela câmp,  nisi  învăţătorul  dela  însăşi  şcolarii,  pu-   laltă  se  leagă cu legături  Raffia, anume
         este  foarte  înapoiat.  Afară  de  locuitorii  nendu-le  îndatorire  ca  toamna  fiecare   pentru  altoit,  foarte  spornice  şi  prac­
         dela  podgorii,  cari  se  îndeletnicesc  cu  şcolar  se-’i  aducă  sâmburi  de  mere,   tice,  sau  şi  cu  alte  fâşii,'  s.  p.  de  câ­
        cultura  pomilor  rodirori,  cei  dela  câmp  pere,  prune,  cireşe,  ş.  a., ear’ în  schimb   nepă,  ş.  a  Peste  legătură  se  unge  cu
         nici  nu  ştiu  să  aprecieze  însemnătatea  se  le  dec  câteva caiete,  peniţe, creioane,  ceară  de  altoit,  ca  să  nu  rămână  tăie­
        ce  are  un  pom  roditor  în  curtea  şi  ş.  a,  astfel  că  în  fiecare  un,va  avea   tura  descoperită.  Acum  se  aplică  şi ..o
        ograda  sa.  Prin  ogrăzile  locuitorilor  sămânţa  trebuincioasă, căci  şcolarii  când   legătură  de  sdreanţă,  ca  şi  mai  bine se
        câmpeni,  nu  se  văd  decât  câţiva  acaţi,  părinţii  lor  le  aduc  poamă,  fie  dela  fie  scutită  rana  pomişorului.  Tăietura
        ear’  încolo  un câmp de  bălării  (burueni),  târguri,  fie  de  ori-unde,  s’ar  întrece  a  din  vîrful  surcelului  altoit  încă  se  unge
        prin  cari,  se  adăpostesc  broaştele,  şerpii  aduna  sâmburi  mai  mulţi  spre  a-’i  da  cu  ceară  de  altoit.  Mai  târziu,  dupâ-ce
        şi  tot  felul  de  gândaci.                învăţătorului  lor“.                        altoirea  a  isbutit,  legătura  se  desface
              „Poamele  sunt,  fără  îndoială,  un                                              şi  se  aplică  alta  mai  slobodă.
        isvor  însemnat  de  câştig,  ca  şi  ori-care
        alt  produs  agricol  şi  nu  este  curte,      Altoirea  prin  împreunear  a  pomilor.
                                                                                                     Facerea  gropilor  de  sădit  pomii.
        grădină  sau  colţ  de  grădină,  în  care     ,  Poame  aevea  bune  şi  de  preţ pro­
        nu  ar  încăpea  şi  câţiva  pomi  roditori,  duc  numai  pomii  altoiţi.  Altoirea  de      Am  spus  cu  alt  prilej,  că  în  pă­
        cari  pe  lângă  că  îndestulează  casa  cu  obiceiu  se  face  primăvara,  şi  e  de  mai   mânturile  calde, uscăcioase  şi adăpostite
        poamele  lor,  dar’  sunt  şi  podoaba  unei  multe  feluri.  Intre  metodele  cele  mai   pomii,  fie  ei  pădureţi  sau  altoi, se  vor
        gospodării  îngrijite.                      uşoare  şi  mai  bune  se  numără  aşa  nu­  sădi  întotdeauna  de  cu  toamnă.  Stră­
             „Chemarea  de  căpetenie în  această  mita  altoire  prin  împreunare.  Prin  mo­  mutarea  se  începe  încă  în  Octomvrie.
                                                                                                                    *
        privinţă,  pe  lângă  a  D-voastre  este  a  dul  acesta  de  altoire  trunchiul  se  va-
        învăţătorilor  din  comune.  . învăţătorul  temă  foarte  puţin  şi  se  vindecă  bine  şi   Locul,  unde  pomii  plantaţi  au  să
        este  luminătorul  poporului  şi  ca  atare  de  grabă.  Prin  împreunare  se  altoesc  rămână,  trebue  să  întrunească  anumite
        are  datoria  sfântă  de  a  promova  cul­  pomişorii  de  un  an,  cari  au  grosimea  cerinţe:  să  fie  scutit  de  vânturile  de
        tura  şi  buna  stare  a  poporului,  atât  unei  ceruse  sau  unei  pene  de  gâscă.  cătră  meazâ-noapte,  şi  peste tot  să  fie
        prin  şcoală,  cât  şi  afară  din  şcoală,  Numai  la  pomişorii  rămaşi  îndărăt  în  adăpostit  din  partea  de  unde  vin  vân-
   1   2   3   4   5   6   7   8