Page 3 - Bunul_Econom_1901_37
P. 3
Nr. 37 __________ _______________ BUNUL ECONOM _____ ■ ________'■ ' ________ Pag- 3
strînsă alipire de popor, fidelă chemării relui să nu fie.de loc împedecatâ în desfacerea lui nu ne mai face multe
sale dumnezeeşti, şi Soartea ei va fi lucrarea sa binefăcătoare. Unii desfac greutăţi. Desfăcendu-se apoi cucuruzul
bună, şi cu toţii vom putea nădăjdui o de foi cucuruzul întârziat în coacere, acasă, el se poate sorta (alege) mai
soarte mai bună, şi ca biserică, şi ca pentru-ca căldura soarelui să atingă bine, punând cel deplin copt de o
popor. boabele deadreptul; dar’ asupra cucu parte, cel mijlociu de alta, şi cel în
Părinţi ai poporului, socotiţi înain ruzului astfel desvălit dau năvală cioa- lapte earăşi deosebit.
tea lui Dumnezeu acestea şi întru su rele şi e aproape peste putinţă a-1 Cucuruzul cât de copt conţine
fletul vostru, şi veţi vedea că este cu scuti de ele. încă multă apă care poate să-i strice.
adevăr! („TJnireau) In unele locuri oamenii fac focuri De aceea stând grămadă timp mai în
pentru a scuti de brumă cucuruzul în delungat să încinge şi se strică mai
târziat în coacere. Spre acest sfîrşit se mult sau mai puţin. Cel cules cu foaia
A g r i c u l t u r a întrebuinţează: frunze, vreji, paie jilave, nu trebue lăsat grămadă peste 3 zile,
gunoaie şi alte materii netrebnice. Aces cel desfăcut peste 5 zile, ear’ cel ne
Ce avem de făcut la cucuruz, mai ales tea se aprind ceva după miezul nopţii, copt să nu se lase mai mult de o zi.
când coacerea lui întârzie? la tot jugărul un foc. Ţinta e să se Cu prilejul desfăcutului, cucuruzul
Cucuruzul nostru obicinuit se coace producă fum, care să stee baltă deasu se sortează, alegându-se de sămânţă cel
de prin August până în Octomvrie. De pra cucuruzului. Cu chipul acesta cu mai frumos şi mai bine copt, şi păstrăm
altfel coacerea lui atârnă dela soiu, dela curuzul poate fi scutit de bruma ce du-se în locuri uscate şi bine aerisate.
climă şi felul pământului şi dela um ameninţă să cadă în nopţile senine, Celelalt cucuruz se aşează în coşere,
blarea timpului. după-Ce la munte a căzut multă ză unde fiecare bucată este tot întruna
Sunt soiuri timpurii, cari prin Au padă. De sine se pricepe, că în nopţile expusă aerului, astfel că nu se poate
gust se coc deja, alte soiuri se coc în nouroâse şi cu vânt nu sunt trebuin încinge. Bine să păstrează cucuruzul
Septemvrie şi altele în Octomvrie. Soiu cioase astfel de focuri. şi pe podul caselor, al grajdurilor, ş. a.,
rile de tot timpurii la noi se cultivă Precum se ştie, cucuruzului copt dacă acestea sunt lipite cu pământ sau
aproape numai pentru a se mânca în nu-i strică nici bruma, nici zăpada. podite cu cărămizi. Atâta numai, că el
stare proaspetă şi mai cu samă în apro Cucuruzul, ce avem să-l păstrăm să fie aşezat în paturi subţiri şi să fie
pierea oraşelor, pentru a face negoţ cu timp mai îndelungat, trebue să fie în- întors barem odată pe săptămână.
ele, ca cucuruz fert. deplin copt. Cel nerăsbit eu coptul şi Ştim că sărăcimea adesea e silită
O climă caldă şi un pământ năsi- apoi rău păstrat se încinge şi muce- să culeagă cucuruzul şi înainte ca acesta
pos de asemenea grăbesc coacerea cu zeşte; ear’ oamenii cari se hrănesc timp să se fi copt. Pentru a-1 putea măcina
curuzului ; nu mai puţin şi umblarea mai îndelungat cu "astfel de cucuruz se şi întrebuinţa la facerea mămăligei îl
potrivită a timpului, ploi şi călduri după bolnăvesc de Pelagră, o boală din uscă în cuptorul de pâne, ba îl mai
trebuinţă, nici prea multe, nici prea cele mai primejdioase. pun şi la soare pe feţe de mese şi
puţine. Cucuruzul se culege în două mo lepedeauă.
Unde coacerea cucuruzului s’a în duri. Unii îl rup cu foaia, alţii ,1 des Dar’ nevoia i-a învăţat pe oameni
târziat de tot prea tare din pricina tim fac pe loc, îl pun grămezi, pe urmă îl să uşte cucuruzul şi în anii cei mai
pului nepriincios de peste vară, pe la încarcă, şi duc acasă. nepriincioşi, atunci când a trebuit să-’l
s/îrşitul lui Septemvrie, nu mai de tim Culesului cu foaia este a se da culeagă, în partea cea mai mare fiind
puriu, se taie paiul deasupra rodului, întâietatea, pentru-că se face repede, şi necopt.
ca prin aceasta lumina şi căldura soa- după-ce am pus cucuruzul la adăpost, Si anume cum ?
i
Irina, zimbind cu lacrămile în ochi, — Şerban ştie unde să-l găseşti. boeri şi cucoane, cari. umblă aşa pe
tresări ca deşteptată dintr’un vis frumos. Da ce stai cu traista aceea în mână, drum, unii pe jos alţii cu droşca... D’apoi,
— Eu mamă?... Iacă mi-am pus Irino?... pe Dunăre?... se vezi numai corăbii...
aici în traistă lucrurile. iacă aşa, una lângă alta... una lângă
Ia las-o şi pune de mămăligă.
— Deh! draga mamei Irină, vreai alta, că par’că te ameţeşte, când te
— Ce zi frumoasă o se fie mâne,
se te duci şi th la Galaţi?... Ce se faci uiţi la ele... şi tot felul de oameni...
mamă 1 zicea Irina, privind cerul spre
acolo?,.. îi departe şi o să fiţi mulţi pe lume multă,... iacă aşa ca păru din cap...
Galaţi. In câte zile o se ajungem la
drum. O se ai şi tu loc în car? D’apoi să vezi încă, fă Irino, o casă...
Galaţi?
— Eu o se stau, mamă, în car aşa par’că-i de lemn,... ori de ţoale...
— Apoi de! ştiu eu Irino; par’că
la moş Sandu! O se fiu eu şi cu moş nu mai ştiu bine de ce dracu era,...
în trei zile am ajuns, când am fost şi
Trifu. Merge şi moş Trifu, că el, la ju boită pe dinafară cu tot felul de li
eu odată.
decată, o să jure şi o se spue drept. O ghioane şi de draci,... nu ştiu cum îi
— Da-i frumos Galaţu, mamă ?. .
se-1 creadă pe el... Om de o sută de ani zice... o pararamă de cele,... şi eşeau
Ce-i acolo? din ea nişte oameni îmbrăcaţi ca dracii
şi cu frica lui D-zeu... Şi-apoi... eu o se > >
mai merg şi pe jos... Când voiu vedea — Eh... h e! se vezi, fă Irino, nişte cu tot felul de chitii pe cap şi cu pan
pe George, mamă, am să-i spun cum a case cât biserică de înalte... şi mai taloni cu dungi albastre, roşe, albe. . .
murit mama Paraschjva. Poate el nu ştie înalte încă... Şi să vezi dughene fru de tot felul,.. . şi să strîmbă la oameni
nimic. Oare o să-l găsesc acolo pe moase şi cu tot felul de mărfuri scumpe, ca nişte draci,... aşa ca la comedie,. ..
George ? t par’că nu-ţi vine să întri în ele... şi şi ţipă şi bat toba... şi joacă,... şă
