Page 4 - Bunul_Econom_1901_37
P. 4

P*g-  4                                             B U N U L  E CONOM             ______________                    Nr.  37

             Au  întocmit  uscâtori  anume,  ori   tru-câ  pe  la  mijlocul  lui  Iulie  cea  mai   din  coşniţă  sunt  o  pedecă  însemnată
        şi-au  schimbat  unica  cameră  de  locuit   mare  parte  a  florilor  şi-a  trăit  traiul;   la  uciderea  stupilor  în  August.
        în  • uscătoare,  producând  căldură  înte
                                                   astfel  că  albinele  nu  mai  găsesc  hrană     Cu  coşniţele  mobile  treaba  stă
        40— 50  grade.  Cucuruzul  ţinut  o  zi  şi                                           de  tot  altfel.  Din  ele  se  poate  scoate
                                                   cu  belşug  ca  mai  înainte.  De  aici  ur­
        o  noapte  în  o  astfel  de  căldură,  şi  pus                                       mierea  de  prisos  ori-când,  şi  nu  avem
                                                   mează  şi  că  ele  încep  a-’şi  omorî  trân­
        apoi  în  coşer,  nu  se  mai  strică,  de  ar                                        trebuinţă  să  ucidem  albinle.  Din aceste
                                                   torii.
        fi  fost  chiar  în  lapte.                                                           coşniţe  alegem,  şi  scoatem  ce  voim,
             Cu  chipul  acesta  se  pot  usca  unul    Un  lucru  înse  îl  fac  albinele  în   din  cele  imobile  sau  luăm  totul,  sau
        după  altul  mai  multe  rînduri  de  cucu­  mod  strălucitor  şi  după  mijlocul  lui   nimic.
        ruz,  mântuindu-1  de  stricăciune  şi  oame­  Iulie.  Anume:  matca  oue  în  toată  pu­
        nii  de  boale  şi  pagube.                terea,  aşa  că,  cercetând  în  coşniţâ,
                                                                                                            P O  MĂRI T
             Cucuruzul  cu  totul  în  lapte,  fiind  găsim  faguri  plini  de  oue  şi  pui.  Mare
        puţin,  se  dă  îngrabă  vitelor  şi  porcilor;  sumedenie  de  pui  se  găseşte  şi  în
                                                                                                    Când  şi  cum  e  de  a  se  sămâna
        fiind  însă  mult  şi  greu  din  samă  afară  August;  numai  în  Septemvrie  puii  se
                                                                                                         sâmburii  de  poame ?
        de  uscat,  el  se  poate  pune  la  înăcrit  mai  împuţinează,  ear’  în   Octomvrie
        şi  întrebuinţa  ca  nutreţ  pentru  vite  în   matca  încetează  cu  totul  de  a  oua,   Am  arătat  în  alt  număr  al  foii
        timpul  iernei.                            pentru-ca să înceapă de nou  în Februarie.  noastre trebuinţa de a ne agonisi  sâmburi
             Cucuruzul  mucezit  se  înegreşte  şi                                            de  poame  şi  timpul  când  trebue  ago­
                                                        Cine  ar  încerca  se  ucidă  stupii
        se  strică  cu  totul,  ne  mai  fiind  de  nici                                      nisiţi,  adecă  atunci,  când  poamele  sunt
                                                   în  August,  mi  ar  găsi,  poate,  miere
        o  treabă  nici  pentru  om  nici  pentru                                             deplin  coapte.
                                                   mai  multă  ca  în  Septemvrie,  pentru-câ
        animale.                                                                                   Am  arătat  cu  acel  prilej,  că  pă­
                                                   atâta  cu  cât  să-’şi  nutrească  puii,  albi­
             Mâncând  mămăligă  sau  mălaiu din                                               mântul  trebue  săpat  chiar  şi  până  lâ
                                                   nele  găsesc  —   pe  timp  priincios  —   şi
        cucuruz  încins,  oamenii  se  bolnăvesc,                                             adâncime  de  un  metru,  cum  se  face
                                                   în  Septemvrie, şi  din  ce  au înmagazinat
        cum  am  zis  mai  sus,  de  pelagră,  care   nu  prea  risipesc  până-ce  mai  au  mod   la  sădirea  viţei  de  viie,  şi  că  e lege, ca
        pricinueşte  moartea  după  suferinţe  în­  de  a  aduna  de  pe  afară.  Dar’  ucizând   înainte  de  a  fi  săpat  pământul  să  se
        delungate  şi  crâncene.                   stupii  în  August,  am  da  de  mare  su­  îngraşe  cu  mult  gunoiu  putred.

                                  R o m u l  S im u  medenie  de  pui.  Şi  cu  ei  s’ar  face  o   Din  sâmburi  ajunşi   la  coacere,
                                                   murdărie  nespusă,  şi  mierea  neacope­   plini  şi sănătoşi, sămănaţi într’un  pământ

                     S t u p ă r i t               rită  din  preajma  puilor  nu  se  poate   adânc  săpat  şi  bine  gunoit,  au  să  iese
                                                   scoate  curată  în  lipsa maşinei de extras.   pomi  trainici,  cari  să  desvoaltă  îngrabă
             Pentru-ce  mai  cu  samă  se  ucid    Dacă  puii  i-am  pisa  împreună  cu  mie­  şi  vor  răsplăti  cu  belşug  ostenelele  ce-
                  stupii;  în  Septemvrie ?        rea  —   cum  nu  rar  s’a  întâmplat  şi  se   lor-ce-i  cultivă.

             De  pe  la  mijlocul  lui  Iulie  (pe  la  întâmplă  —   am  agonisi  o  miere  ne­   Gunoitul,  săpatul,  împărţirea  stra­
        Sân-Petru)  stupilor  le  trece  pofta  de   curată  şi  nesănătoasă.  Dacă  fagurii  cu   turilor  şi  greblatul  lor  trebue  făcute
        roit;  dar’  totodată nu  mai  prea  clădesc   pui  i-am  lăsa  mai  multe  zile  în  aer,  cât  mai  neîntârziat,  acum  în  Septemvrie,
        nici  faguri,  şi  nici  în  adunarea de  miere   ei  s’ar  încinge; dadă i-am ferbe  împreună  ca  rînd  pe  rînd  să  putem  sămăna sâm­
        nu  mai  fac  cine  ştie  ce  spor.  Şi  e   cu  fagurii  ni-am  înmulţi  lucrul,  fără   burii.
       firesc  lucru  Se  se întâmple  astfel.  Pen-  nici  un  folos,  şi  astfel  mulţimea  puilor  Lungimea  straturilor se  face  după


        dau  de-a  tumba,  ...  de  unde!  ...   se   asculta  cu  gura   căscată   povestirea   narea,  întrebă  pe  Irina  dacă  şi-a  făcut
        vezi  par’că-i  iadu  acolo!...            măsei.                                     cruce  asţâ-sară.
             —  Da  în  lăuntru  ce  era,  mamă?        —  Da  de  ce  mânca  acela  luminări      —  Da,  mi-am  făcut,  mamă,  răs­
             —  Da  mai  ştiu  eu  ce  era!  Că    de  seu,  mamă ?                           pundea  Irina  înăbuşit,
        n’am  mai  vrut  se  întru;  îmi  era  frică.   —   De!   dracu   să-l  ştie  de  ce       Inzadar  Irina  încercă  să  adoarmă.
        Tata,  D-zeu  să-’l  ierte,  mi-a  tot  zis  se   mânca;  ia  o  spurcăciune  de  om !     Toate  cele  povestite  de  mama
       întru  cu  el,  da  eu  n’am  vrut.  O  întrat   Toată  povestirea  asta  buimăci  aşa   Zoiţa  să  desfăşurau  în  mintea  ei  cu  o
       singur  şi  eu  am  rămas  afară  cu  fratele   de  tare  pe  Irina  şi  pe  mama  Zoiţa,   putere   ameţitoare.   Din   întunerecul
       meu,  cu  moşu-tău  Sandu.  Şi  ce  se  vezi   că  amândouă  trăseriră,  ca  de  spaimă,   nopţii,  par’că  năvăleau  asupra  ei  toate
       fă  Irino!  Când o  eşit  din  comedia  ceea,  când  simţiră  că  un  om  era  lângă  ele,   tablourile  povestite:  acolo  înlăuntru...  în
       era  galben  la  faţă  ca  ceara;  iacă  îmi   fără  să  bage  de  seamă  cum  a  întrat   pararama  ceea,  erau  oameni  morţi  ca
       aduc  aminte  ca  acu;  par’câ-1  văd;  de-   în  ogradă.  Era  Moş  Sandu, care  venise   deceară,...  şi  omu  acela  negru,  cu  ochii
       abia  putea  se  răsbată  afară,  âşa  de   să  le  anunţe  că  totul  era  gata  de  ple­  holbaţi,  cu  belciug  în  n as...  şi  mânca
       multă  lume  era !  Şi  ne  spunea c’a  văzut   care.                                  luminări  de  său   şi găini  vii  cu  pene
       acolo  nişte  oameni  morţi,  ca  de  ceară      —   Mâne  dimineaţă,  când  o  cânta   cu  tot...  şi  aceia  cu  chitii  în  cap...
       şi  un  om  viu  şi  negru  cu  peru  mare,   cocoşu,  să  fii  gata  de  plecare,  Irino.  bat  toba  şi  să  strâmbă  la  oameni  pare
       cu  ochii  holbaţi  şi  cu  un  belciug  de      Sandu  se  dăpărtâ  spre  poartă,  iar   că-s  nişte  draci   . .  .  .  .  .  .  Irina
       nas  şi  care  mânca  luminări  de  seu  şi   Irinei  par’că  îi  era  frică  să  între  în  adormi  aşa,  cuprinsă  de  o  fierbinţeală
                                                         A
       găini  vii  cu  sânge şi cu  pene  cu  to t!...   casă.  Ii  umbla  mereu  prin  gând  poves­  copleşitoare  . . .    .  .  .  .  .  ...  .  .
       dracu  g ol!...                             tirea  măsei.                               •   4  *   •   *   •   I  »  •  • • • •  •
             Irina  încremenită  pe  colţu  prispei,    Când  mama  Zoiţa  stângea  lumi-                       *   *  *
   1   2   3   4   5   6   7   8