Page 1 - Bunul_Econom_1901_39

Anul II. Orăştie, 22/6 Septemvrie 1901. Nr. 39

A B O N A M E N T E : P R O P R I E T A T E A I N S E R T I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumetate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sămbătă Abo-namentele şi inserţiunile se plătesc înainte.

deocamdată clericii, viitorii preoţi, şi se Pământul nu este nici el pe vecie ro­
nu mai stee , prin cuartire prin oraş, ditor; să nu cugetăm că acel pământ
D-zeu ştie pe la cine. pe care nu-’l învrednicim cu o lucrare
I’am lăudat şi aplaudat cu toţii înţeleaptă (raţională), cu gunoire îndea­
pe Caransebeşeni atunci, Ş— şi eată juns, totdeauna va da atâta rod, ca din
Acestea sunt cuvintele care ne vin
abia-’s doi ani, şi trebue de nou se le acesta să putem trăi noi şi familia
In minte, când cetim despre frumoasele
arătăm recunoştinţa cu toţii, că în ziua noastră. Nu.
lucruri ce fraţii noştri dela Caransebeş
de “ /a4 Sept. ei au săvîrşit şi sfinţirea
le presintă lumii ca fapte împlinite. Noi azi trăim o altă vieaţă, nu cea
noului mic palat care se adăpostească
Oamenii faptelor bune, care tac şi fac. trăită de moşii şi strămoşii noştri 1. In
pe pedagogi, viitorii învăţători, punând
Iar când ştim că în fruntea acestor timpurile vechi agrul n’a fost „supt“
prin asta capet stărilor nepotrivite din
oameni stă un bărbat, un venerabil ar- şi şi dacă numai l-ai „scormonit", şi
trecut, când trebuiau se stee risipiţi
chiereu, care a trăit şi a muncit cu cel dacă fără socoteală l-ai lucrat, el totuşi
prin oraş. Internatele, a teologilor ca
mai mare om al faptelor bune pentru a rodit atâta, ca din venitul acestui rod
şi a pedagogilor, sunt căsi din cele
noi Românii din aceste ţeri, cu neajun­ economul mic să-’şi acopere trebuinţele
mai frumoase în Caransebeş, modern
sul Andrei baron de Şaguna, şi pe traiului vieţii sale conform aşteptărilor
zidite, modern arangeate, fiind podoaba
acesta l-a purtat şi îl poartă în suflet (pretensiunilor) sale ele pe atunci.
oraşului şi mai ales podoba diecesei!
de model, — faptele fraţilor dela Caran­ Să nu uităm însă, că azi aşteptă­
In ele tinerii pot fi mai bine supra-
sebeş ni-se presintă în o lumină şi mai rile, poftele, ţăranilor noştri sunt mai
veghiaţi, mai bine crescuţi, şi chiar
plăcută şi faţă de cârmuitorul lor reve- mari şi mai multe, nu însă tot aşa şi
sănătatea lor e mai bine păstrată în
rinţa ne creşte şi mai mult. pământul, moşia. Şi, durere, azi cei mai
case frumoase, higienice, mări, decât
Da, un bărbat mare totdeauna face mulţi ţărani, în butul înmulţirii aştep­
prin cele cuartire, care cum se da,
în jurul seu o şcoală, din care ies elevi tărilor lor, azi încă nu ştiu d., e., ca
prin oraş.
asemenea tinzând spre fapte mari. de pe un pământ să scoată roade mai
Laudă meritată aducem şi noi
Marele Şaguna mult tăcea şi mult îmbelşugate şi mai frumoase, ca în acel
vrednicilor conducători ai diecesei Caran­
lucra. Cel mai distins elev şi soţ de timp, când aveau mai puţine spese cu
sebeşului, care se dovedesc atât de
muncă al seu, veneratul Episcop Popea, traiul, cu îmbrăcămintea. De aici e
frumos ca oameni ai faptelor bune,
asemenea fără sgomot lucruri frumoase urmarea, că d. e. acel ţăran, care, să
cari deşi fără sgomot, atât de serios şi
ne arată încheiate gata. zicem, putea arăta după moşia sa
spre binele bisericii şi neamului lor
Diecesa gr.-or. a Caransebeşului, 50— 100 fl. venit atunci când el nu
lucruri de laudă lucrează.
e, între diecesele surori a Transilvaniei avea lipsă de pipă, cărţi, tăbac, cisme,
şi a Aradului, cea mai săracă. Pe când şi femeea sa de păpuci cu ţug, chişchi-
neu de mătasă şi poale de bumbăcel şi
d. e. elevii teologi şi pedagogi ai ace­
stora demult sunt adăpostiţi în fru­ Din foi streine. jolj, în ziua de azi amăsurat cerinţelor
moase internate şi ajuturaţi în susţi­ După ,,N. L.“ timpului din atâta, fără a tace datorii,
nici că poate trăi.
nere prin aceea că plătesc numai taxe
moderate de traiu în acelea, pe atunci In timpul acesta, când grijile şi Trebue să nisuim deci într'acolo,
elevii teologi şi pedagogi ai Caranse­ lipsele traiului de pe o zi pe alta sunt ca se învăţăm modurile de economie
beşului, erau, până acum nainte cu doi tot mai ameninţătoare, avem mare lipsă raţională (înţeleaptă), adecă acea pur­
ani, siliţi a trăi prin cuartire în micul a învăţa şi-a chibzui, că prin ce chip şi tare; de economie, care basată pe în­
oraş, ca studenţii de gimnasiu, adesea modru ne-am putea îmbunătăţi starea cercări (experienţe) să săvîrşeşte după
cu slabă îngrijire şi sub slabă pază. noastră, ca însuşiodu-ne acele îndemâ­ anumite principii, aşa că de unde de
Veneratului archiereu i-a fost una din nări, prin cari veniturile noastre s’ar până acum am adunat numai cu mierţa,
cele mai mari griji, ca acestei stări de înmulţi şi mări, nu numai se ne păs­ pe viitor să adunăm cu ferdela; de pe
lucruri să-i pună capet, şi după stăru­ trăm averea ce o avem, dar’ să ne-o moşia care ne-a adus 50— 100 fl. venit
inţe de ani de zile, ajutatu-i-a D-zeu lui şi sporim. să ne aducă în viitor 200— 300 fl.
şi sfetnicilor sei, ca nainte cu doi ani, Pe economii noştri de pământ, pe Să înţelege, acest mod e foarte
se poată presenta diecesei sale un fru­ plugari, îi auzim zilnic tânguindu-se, că greu de priceput. II vom pricepe însă
mos mic palat, în care de atunci pen­ pământurile lor nu mai dau rod îmbel­ numai după multe încercări şi învăţă­
tru veacurile viitoare se fie adăpostiţi şugat ca mai înainte. Adevărat şi este! turi. E cunoscut tuturora proverbul: