Page 5 - Bunul_Econom_1901_39
P. 5
Nr. 39 BUNUL ECON OM _____________ __ _________ Pag. 5
teligenţa dovedită în realisarea scopului blânde, lăptoase, bune de prăsilă şi 2. Rassa ţigaie şi stogoşe se pre
urmărit. de îngrăşat. feră rassei bârsane (turcane).
2. Prin urmare vitele, altcum de Faţă cu vitele corcite se va da Din şedinţa comitetului central al
fectuoase încâtva, se pot premia în rînd întâietate vitelor din rasă curată. «Reuniunii române de agricultură din
comitatul Sibiiului», ţinută la Sibiiu in
cu vitele oare-cum desăvîrşite. Intre- 2. Intre scăderile, care nu în-
venind împrejurările de mai sus, chiar gădue premiarea se numără: Trup 6 Septemvrie n. 1901.
şi întâietate se va da vitelor de a doua bolnăvicios,1 murdar, cu totul slăbit sau Dem. Comşa, V. 'Tordâfianu,
mână. Dar' nici măcar în totala lipsă cu boale înăscute, cum şi scăderi care president. secretar.
de alte mai bune nu este ertat a pre supără vederea (d. e. un corn rupt, un
mia vite hotărît rele sau având scăderi mers prost, rane urîte etc).
însemnate.
3 Ca semne de lapte mult se Ş t i r i d e t o t f e l u l
3. Astfel, dacă cutare grupă nu consideră trup prelungit, piept larg şi
cuprinde îndestule vite vrednice de pre foaie şerpuit de vine groase; uger plin Condamnări politice. In proce
miat, premiile, ce ar prisosi se pot de şi mare, nu prea cărnos, nici prea gros, sul „Tribunei” pertractat Mercuri în
stina pentru o altă grupă. Premiile, înzestrat cu per scurt şi moale şi avend săptămâna trecută la curtea cu juraţi
care din una sau altă causă nu s’ar fi patru ţîţe moi, deopotrivă de mari; din Cluj, dl Andreiu Balteş, responsa
împărţit, se înapoiază reuniunii. piele molatică, per subţitre şi privire bil pentru redacţia „Tribunei”, a fost
4. Aceia care au prăsit înşişi blândă. condamnat la optsprezece luni de tem
vitele, vor avea întâietate faţă cu aceia, 4. Ca bune de îngrăşat sunt a se niţă. p i Balteş a fost imediat deţinut
care au expus vite prăsite de altcineva. considera mai ales vitele trunchioase şi dus în închisoare! Apărâtoru a fost
advocatul Iuliu Coroianu.
Nimenea nu poate fi premiat, care cu capul mic, oase subţiri, piept larg
n’a ţinut vita în grija proprie 3/4 an şi cărnos, şolduri îndepărtate, coapsă Ear’ Joi în sept. trecută la tribu
cel puţin. lătăreaţă, piele mişcăcioasă, per moale nalul din Deva a fost pertractarea, în
care fostul jurist în Cluj, George Nova-
5. Acelaşi exponent nu poate 5. Ca bune de muncă se consi
covici a fost condamnat la 10 zile în
dobândi decât un singur premiu în deră mai cu samă vitele osoase, cu pi
chisoare de stat şi amendă în bani.
aceeaşi grupă. Faţă cu cel premiat în cioare cam lungi, piept larg şi rotunzit,
Atât procurorul, cât şi acusatul au
cutare grupă, concurenţii din altă grupă şolduri puternice, copite sănătoase, mers
înştiinţat recurs contra sentinţei.
au întâietate, presupunând că vitele lor vioiu şi regulat.
sunt deopotrivă.
II. Oi. Alegerea de deputat la Orăş-
B. In special,
1. întâietate se cuvine mai ales tie a avut loc Mercuri, între candidaţii
I. Bovine (viţei, vaci, tauri). oilor mari, cărnoase, lăptoase şi bogate Dr. A. Muntean şi ungurul Nopcsa.
1. Ca vrednice de premiat se în lână frumoasă şi subţire, moale şi Cea mai mare parte a alegătorilor Ro
consideră mai ales bovinele, care în lungă, deasemenea se cuvine întâietate mâni au rămas departe de alegere,
trunesc în mare măsură însuşirile vite oilor de soiu vestit şi însoţite de miei precum le-a fost cerut prin Apelul dat
lor mari, puternice, frumoase la trup, cu blană aleasă. de 18 fruntaşi politici; îndeosebi inteli-
Se mergem Irino. Trebue se fiu Irina se duse la moş Şerban şi-i spuse, După trei zile de drum, toţi lih
acasă când o veni domnul colonel la veselă, că poate se se întoarcă şi niţi de foame şi sleiţi de putere, întrau,
masă, altfel.... George cu ei. Şerban n’a răspuns nimic... spre sară, pe poarta satului.
George duse pe Irina până la han. Toată sara aceea, a fost un chin Vestea sosirii se duse repede, în
Amândoi erau nerăbdători se afle pentru toţi. Când se gândeau se se tot satul. Dela mic până la mare, se
cum a eşit procesu. întoarcă acasă, aşa desnădăjduiţi, îi adunară roată împrejurul lor şi cară
Când întrau pe poarta hanului, apuca groaza ca la gândul morţii de mai de care întrebau ce s’a făcut cu
Şerban, cu fruntea încreţită de durere, veci. judecata.
gătea carul de plecare, ungându-i osiile — Ce păcat mare a fost se is — Suntem prăpădiţi de acum,
cu păcură. păşim noi, Sandule! zice moş Şerban. oameni buni!
Ce-i blăstămul asta pe satul nostru?!
— Ei, moş Şerban, ce s’a făcut Glasul sfâşietor, cu care vorbea
Irina asculta, plângând înăbuşit
cu procesu ? moş Şerban; amuţise toată lumea
cu capul în paele din car.
— Ne-o mâncat, bre George; Ju adunată împrejurul lui. Nimeni nu mai
Aproape de miezul nopţii, George
decătorii au stricat hotărîrea, ce câş îndrăznea să vorbească, se mai întrebe
întră pe poarta hanului cu traistă la
tigasem la tribunal. Grecu o se pue ceva.
subsuoară. Se duse drept la Irina. Ii
mâna pe imaş! Să-’l trăsnească cel de
spuse ei şi la moş Şerban că domnul (Va urma.)
sus, că mai bine nu i-oi zice!
colonel i-a dat drumul pentru zece
George şi Irina aveau pumnii şi
zile se vie acasă.
fălcile încleştate de mânie.
— Ce bine-mi pare, George, zicea
— Mă duc, Irino, am zăbovit prea
doios Irina, că vii şi tu cu noi!
mult.
* *
După-ce George dispăru pe poartă, *■
