Page 4 - Bunul_Econom_1901_39

Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 39

cioasă, lăsându-se astupate timp mai Ciora, funcţ. cons., Romul Simu, învăţ, sultă din nou şi se pronunţă, dovedind
îndelungat. pens., Victor Tordăşianu, referent cons., îndreptăţirea propunerilor şi apoi lvotă-
Buţile mucegăite se mai tractează Emil Verzariu, funcţ., Nicolae Moldovan, rînd eu majoritate absolută de voturi,
şi altfel, anume: ele se umplu până la protopresbiter, Dionisie Ganea, econom, j Preşedintele votează întotdeauna.
vrană cu bostinele aduse dela teasc ambii din Nocrichiu, Ioan Alexandru, pa- La cas de voturi egale decide soartea.
peste cari s’a turnat apă, lăsându-se roch, Ioan Alexandru, primar comunal, Asupra fiecărei premieri se votează
să fearbă. Ioan Lazar, preşedintele însoţirii de cre­ deosebit.
Buţile, în cari a fost vin acru, se dit sistem Raiffeisen şi Ioan Stănuleţ,
5. Exponenţii de premiat se petrec
ard cu paie, se opăresc cu var şi se nr. 5Ş, econom, toţi din Ilimbav; Ambfo- în 6 listă separată care, odată stabilită,
spală frumoş. şiu Marco viei, paroch, Lazar Bonea, pro­
se subscrie de preşedinte şi secretar,
Cele, în care a fost spirt şi vinars, prietar, ambii din Chirpăr; Florian Bo- precum şi de alţi doi membri ai ju­
de asemenea se pot întrebuinţa, supuse loga, paroch în Marpod; Ioan Popovici, riului.
fiind unei opăriri şi curăţiri temeinice. paroch şi George Bânda, econom şi aren­
6. împărţirea premiilor urmează
Abia se mai pot întrebuinţa însă buţile, dator ambii din Săsăuş; Ioan Bonea,
a se face în mod sărbătoresc, ţinân-
al căror mucegaiu e de coloare galbină, paroch şi Toma Maniu, econom şi aren­
du-se mai întâiu o vorbire în presenţa
cum şi acele, în care s’a păstrat bere dator, ambii din Fofeldea; Iosit Morariu,
juriului şi comitetului aranjator, a expo­
sau oţet. paroch în Hosman; Ioan Tat, paroch şi
nenţilor şi publicului întrunit.
Simeon Dragoman, învăţ, ambii din Ţi-
Exponenţii premiaţi adeveresc pri­
chindeal; Ioan Petrişor, paroch şi Zosim
mirea banilor prin subscrierea numelui
A XlI-a Ţichindelean, înv. în pens., ambii din
în rubrică: «Adeveresc primirea în re­
Alţîna şi Nicolae Gavrea, paroch în
Exposiţie de vite Bendorf. Membrii absenţi sau împede- gulă a premiului».
7. Secretarul juriului se însărci­
caţi dela vot se înlocuesc prin suplenţi.
arangeată de „Reuniunea română de nează a compune un raport special
agricultură din corn, Sibiiului“. 2. Nu' este ertat a funcţiona ni­ asupra exposiţiei şi premiilor. Raportul
menea ca juror, când este vorba de
subscris de preşedintele şi secretarul
(Urmare şi fine.) vitele proprii sau de ale rudeniilor mai
juriului se păstrează în archiva reuniunii.
deaproape.
II. Premiarea.
III Disposiţiunile de premiare.
1. In scopul premierii, comitetul 3. Juriul ia în primire lista gene­
central al reuniunii agricole a ales ju­ rală a vitelor expuse, examinează pe A. In general.
riul constătâtor din domnii: Demetriu rînd şi cu deosejbită luare aminte fiecare 1. Scopul exposiţiei este mai
Comşa, ca preşedinte al jurului; Gus- vită şi apoi se consultă asupra premierii, ales a urni şi încuragia adevărata propă­
tav Haner, protopretorul cercului No- îngrijindu-se ca publicul şi exponenţii şire în economia vitelor. Drept aceea,
crichiu, ca representant al comisiei să nu înrîureascâ câtuşi mai puţin în privire se va lua nu atât intenţiunea
economice comitatense; Dr. D. P. Bar- asupra hotărîrilor de luat. vădită de a străluci cu vite de paradă,
cianu, profesor sem., Pantaleon Lu- 4. In şedinţa ce urmează exami­ ci mai cu samă buna chibzuire în ale­
cuţa, căpitan ces. şi reg. în pens., Petru nării vitelor, membrii jurului se con- gerea vitelor de prăsilă, hărnicia şi in-

— Neam din neamul nostru ştim, Procesul n’a durat de cât vre-o — Da George şi Irina unde or
domnilor judecători, că noi am stăpânit jumătate de oară. După zece minute fi oare? întreabă moş Sandu.
totdeauna imaşu satului. Cuconu Radu, de chibzuială judecătorii vin din nou — Apoi când am întrat la jude­
fost proprietar şi alţi proprietari cari în sala de şedinţă. Bazaţi pe câteva cată, răspunse Marin, ei spuneau că se
au mai fost înainte ni-l’au lăsat nouă argumente, invocaţi de advocatul domnul duc prin târg să mai umble, să vadă.
cu limbă de moarte şi nici odată nu lui Chefalidi şi nepricepute de moş Pe malu Brateşului, în dosul gra­
ni-au împedecat vitele dela păscut. Şi Serban, să acorda cererea domnului dinei publice, George şi Irina stau în
asta-i vorbă de nouăzeci de ani aproape. Chefalidi de a pune stăpânire pe moşia iarbă privind luciul apei din lac.
Tot satu-i martor; din bătrâni ştiu satului. Hotărîrea însă ... cu drept de Irina nu văzuse de când era ea, atâta
aceasta. Iacă, moş Trifu, din sat dela recurs. apă. Amândoi mână în mână stăteau
noi, îi martor, om de-o sută de ani Când mos Serban auzi hotărîrea lipiţi unu de altu, vorbindu-şi de dra­
» »
aproape şi cu frica lui D-zeu! El o să asta i-se păru că toată sala să învâr­ gostea şi de viitoarea lor gospodărire.
jure şi o să spue drept! teşte cu el. Simţindu-se ameţit, se re- Irina văzuse şi simţise atâtea de multe
Judecătorii rămân uimiţi, văzând zimă puţin cu mânile de grilajul din în ziua aceea; i-se părea că e pe altă
pe moş Trifu, păşind încet spre el, faţă. Când îşi veni în fire, n’a putut să lume.
răzămat în cârgea lui de alun. mai zică decât; — Să vii şi tu George cu noi; să
— Să trăiţi, Măria-Voastră, zicea — Nu ne mai putem judeca, dom­ vezi şi casa voastră şi să mai şedem
moş Trifu, făcându-şi cruce înaintea ju­ nilor judecători; suntem săraci lipiţi împreună măcar o săptămână.
decătorilor. Neam din neam ştim că pământului. Ne-o face atunci dreptate — Cum n’aş vrea să vin Irino!
}
imaşu de lângă sat e al nostru. Când cel de sus! Ţăranii eş atunci unu câte dacă mi-ar da drumu dotnnu colonel.
eram eu copil, pe acolo păşteam oile unu tăcuţi şi cu inima sfâşiată de du­ Soarele era la sfinţit şi ei uitase
satului nesupărat de nimeni. D-zeu de rere. Fără să mai ştie pe unde merg, de proces şi de toţi cei cari întrebau
sus ştie! asta-i dreptatea noastră! Să văd ajunşi în ograda hanului. de ei.