Page 1 - Bunul_Econom_1901_43
P. 1
Anul II. Orăştie, ig /2 Noem vrie igor. Nr. 43
A B O N A M E N T E : P R O P R I E T A T E A I N S E R Ţ I U N I :
.R e u n iu n ii e c o n o m ic e în O r ă s tie " se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumState an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele si inserţiunile se plătesc înainte.
tot cerniţi la îmbrăcăminte şi în suflet. a aruncat vina pentru ticăloasa stare
Teribilele urmări Ei, familie aşa de frunte, să ştie că în care a ajuns, asupra prea bunului
ale au un fiu şi frate în temniţă, ca cri seu părinte, băgându-’i de vină că nu
unei creşteri rele. minal descreerat! l’a ştiut creşte! întrebat cum a ajuns
Pertractarea procesului, a scos la el până aici, în halul unde se vede, a
Lumea din România, şi şi cetitorii ivială pricina, care a împins şi pe tînăr răspuns:
de ziare de pe la noi, stau sub im la nenorocul seu şi pe familie în greaua — Pentru-că n’am avut frică de
presia unei dureroase ştiri sosite zilele sa durere de azi, şi care pricină nu e părinţi!
acestea din Bucureşti. alta, decât: creşterea cea uşuratică, ne Şi a declarat mai departe, despre
Un tînăr dintr’o familie înaltă, fiiul îngrijită, din casa părintească! Tatăl tatăl seu, eroul dela Gri viţa din răs-
generalului Candiano Popescu, care fu criminalului, generalul, era de părere, boiul cu Turcii:
sese adjutant al Regelui Carol, a fost că să laşi pe copil să crească în cea — „Da, el a fost om foarte mare
în 24 Oct. n. judecat de tribunalul din mai mare „libertate11, se facă numai ce pentru Ţară, poate pentru toţi, dar
Bucureşti, la 10 ani temniţă pen- crede el că-’i bine să facă, şi ce nu-’i pentru mine foarte mic. A ştiut să-şi
tru-că, numai aşa din „heţ“, din o place, să nu facă. Prin aceasta să se dreseze (înveţe) cânii, dar’ n’a ştiut
poftă proastă, a ucis cu pumnalul (cu facă din el „un fiu al libertăţii", şi deci, se-şi crească copiii" !
ţitul) pe o damă tînără, pe când aceasta la timpul seu, un luptător pentru liber Şi criminalul, uşuraticul tînăr de
cânta la pian! tatea tuturora. Şi amar s’a înşelat bu 20 de ani, se vede a avea aci toată
Toată lumea a rămas uimită când nul părinte şi s’a căit! Din fiiul seu, miqtea serioasă, când aşa vorbeşte! L’a
tînerul a sevîrşit fioroasa crimă. lăsat în libertate, nu s’a ales un fiiu învăţat minte ticăloşia în care să vede
Tatăl-seu, bătrânul general stimat al libertăţii, ci un fiiu al robiei, al aruncat, vede că rău a făcut, că prost
şi preţuit de toată ţara, a fost atât de temniţei, căci el neştiind folosi liberta a fost, şi, poate nu fără dreptate, aruncă
teribil isbit de această ruşine căzută pe tea, s’a ars de flăcările ei, s’a făcut un acum vina asupra părintelui seu, care
familia sa, că s’a bolnăvit şi în scurtă uşuratic, un nebun, un criminal. Munca atunci când era de lipsă se-’l păzască,
vreme a murit. Bătrâna lui soţie, mama a urît-o, prostiile le-a îndrăgit, până în să-’l îngrijască ca pe o altoaie tîneră,
ucigaşului, cu fiica sa şi fii sei, sunt temniţă s’a trezit. Ear’ în faţa judecăţii l’a lăsat să crească în voia sălbatecei
F O I Ţ Ă ^ Copacul l’a tăiat ţăranul ce idealism, — vrednicul bărbat care
Şi inimile nu mai sunt, — ne dă volumul de faţă, şi-a pus de gând
Rămas-a numai câmpul singur a şatirisa, a sbiciui mulţimea de lucruri
llf e ta r a a ţfL ?t!u
Pustiu... bătut de ploi şi vânt... rele, de porniri slabe, ce se văd în so
. Tr. Demetrescn. cietatea noastră, în viaţa publică şi pri
Copacul l’a tăiat ţăranul
vată. Şi fiindu-i acesta scopul, şi-a şi
Şi-apoi în foc l’a azvîrlit;
Iar’ eu l’am plâns, precum aşi plânge „Qlipe, Set zepaii'f. ales drept pseudonim cu care să-şi sub
scrie pişcătoarele schiţe şi foiţe, cuvân
Un frate, un amic iubit. — Dare de seamă —
tul „sorcovă", care însemnează joardă,
Sub titlul de mai sus a eşit la nueluşâ, cu care mamele îşi pişcă copiii
Era un ulm cu ramuri veştezi,
Bătrân de mult, un biet moşneag; Braşov de sub tipar un volum de schiţe când tac rău.
Doar preotul din sat, dintr’însul şi nuvelete, de Sorcovă, pseudonim sub Nobil scop şi-a ales autorul volu
care se ascunde un bărbat român din mului şi potrivit felul de moralisare:
îşi alesese un toiag.
cei mai valoroşi, un bun naţionalist şi dînsul ia un lucru înainte, o slăbiciune
Copacul însă ’n tinereţe un idealist din cei mai neînfrânţi. a omului ori a societăţii, face o istori
Fusese loc de întâlniri, Un astfel de scriitor, nu poate tace oară despre ea, o istorioară altfel ve
Şi frunzele-i adăpostise nici în scrierile sale altceva, decât o selă, cu figuri de oameni, dar prin care
Atâtea tainice iubiri! propagandă puternică pentru naţiona face absolut ridicoli pe toţi cei căzuţi
lism, pentru idealism, pentru caracterul în slăbiciunea aceea, îi face aşa de mult
Şi mulţi unchieşi cu plete albe, nobil în toate I Iar fiindcă în zilele noa de rîs, că fiecare cetitor cu suflet încă
Impovoraţi de grele munci, stre, o, ce numeroşi sunt cei-ce prin nestricat de tot, la urmă rămâne cu
Când îl zăresc şi-aduc aminte faptele lor, prin purtările şi prin cuvin gândul şi simţământul, ca el să se fe
De vremurile lor de-atunci! tele lor, pustiesc, în loc să cultive, ori tească a ajunge în starea persoanelo
