Page 1 - Bunul_Econom_1901_43
P. 1

Anul  II.                                   Orăştie,  ig /2  Noem vrie  igor.                                      Nr.  43















                     A B O N A M E N T E :                       P R O P R I E T A T E A                      I N  S E R Ţ I  U N I :
                                                       .R e u n iu n ii  e c o n o m ic e   în   O r ă s tie "  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i   m o d e r a t e .
         Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumState  an  2  cor.  (1  fl.)
                  Pentru  R o m â n i a   15  franci.        Apare  în fiecare  Sâmbătă             Abonamentele  si  inserţiunile  se plătesc  înainte.

                                                     tot  cerniţi  la  îmbrăcăminte  şi  în  suflet.  a  aruncat  vina  pentru  ticăloasa  stare
         Teribilele  urmări                          Ei,  familie  aşa  de  frunte,  să  ştie  că  în  care  a  ajuns,  asupra  prea  bunului

                           ale                       au  un  fiu  şi  frate  în  temniţă,  ca  cri­  seu  părinte,  băgându-’i  de  vină  că  nu
                     unei  creşteri  rele.           minal  descreerat!                         l’a  ştiut  creşte!  întrebat  cum  a  ajuns
                                                          Pertractarea  procesului,  a  scos  la  el  până  aici,  în  halul  unde  se  vede,  a
              Lumea  din  România,  şi  şi  cetitorii  ivială  pricina,  care  a  împins  şi  pe  tînăr  răspuns:
         de  ziare  de  pe  la  noi,  stau  sub  im­  la  nenorocul  seu  şi  pe  familie în greaua   —  Pentru-că  n’am  avut frică  de
         presia  unei  dureroase  ştiri  sosite  zilele  sa  durere  de  azi,  şi  care  pricină  nu  e  părinţi!
         acestea  din  Bucureşti.                   alta,  decât:  creşterea  cea  uşuratică,  ne­   Şi  a  declarat  mai  departe,  despre
              Un  tînăr  dintr’o  familie  înaltă, fiiul  îngrijită,  din  casa  părintească!  Tatăl  tatăl  seu,  eroul  dela  Gri viţa  din  răs-
         generalului  Candiano  Popescu,  care  fu­  criminalului,  generalul,  era  de  părere,  boiul  cu  Turcii:

         sese  adjutant  al  Regelui  Carol,  a  fost  că  să  laşi  pe  copil  să  crească  în  cea   —  „Da,  el  a  fost  om  foarte mare
         în  24  Oct.  n.  judecat  de tribunalul  din  mai  mare  „libertate11,  se  facă  numai  ce  pentru  Ţară,  poate  pentru  toţi,  dar
        Bucureşti,  la    10   ani  temniţă  pen-  crede  el  că-’i  bine  să  facă,  şi  ce  nu-’i  pentru  mine foarte  mic.  A   ştiut  să-şi
         tru-că,  numai  aşa  din  „heţ“,   din  o  place,  să  nu  facă.  Prin  aceasta  să  se  dreseze  (înveţe)  cânii,  dar’  n’a  ştiut
         poftă  proastă,  a  ucis  cu  pumnalul  (cu­  facă  din el „un  fiu  al  libertăţii",  şi  deci,  se-şi  crească  copiii" !
         ţitul)  pe  o damă  tînără,  pe când aceasta  la  timpul  seu,  un  luptător pentru  liber­  Şi  criminalul,  uşuraticul  tînăr  de
        cânta  la  pian!                            tatea  tuturora.  Şi  amar  s’a  înşelat  bu­  20  de  ani,  se  vede  a  avea  aci  toată
              Toată  lumea  a  rămas  uimită când  nul  părinte  şi  s’a  căit!  Din  fiiul  seu,  miqtea serioasă,  când  aşa  vorbeşte!  L’a
         tînerul  a  sevîrşit  fioroasa  crimă.     lăsat  în  libertate,  nu  s’a  ales  un  fiiu  învăţat  minte  ticăloşia  în  care  să  vede
              Tatăl-seu,  bătrânul  general  stimat  al  libertăţii,  ci  un  fiiu  al  robiei,  al  aruncat,  vede  că  rău  a  făcut,  că  prost
        şi  preţuit  de  toată  ţara,  a  fost  atât  de  temniţei,  căci  el  neştiind  folosi  liberta­  a  fost,  şi,  poate nu fără  dreptate, aruncă
        teribil isbit  de  această  ruşine  căzută pe  tea,  s’a  ars  de  flăcările  ei,  s’a  făcut  un  acum  vina  asupra  părintelui  seu,  care
        familia  sa,  că  s’a  bolnăvit  şi  în  scurtă  uşuratic,  un  nebun,  un  criminal.  Munca  atunci  când  era  de  lipsă  se-’l  păzască,
        vreme  a  murit. Bătrâna  lui  soţie,  mama  a  urît-o,  prostiile  le-a  îndrăgit,  până  în  să-’l  îngrijască  ca  pe  o  altoaie  tîneră,
        ucigaşului,  cu  fiica  sa  şi  fii  sei,  sunt  temniţă  s’a  trezit.  Ear’  în  faţa  judecăţii  l’a  lăsat  să  crească  în  voia  sălbatecei


                   F O I Ţ Ă ^                           Copacul  l’a  tăiat  ţăranul           ce  idealism,  —  vrednicul  bărbat  care
                                                         Şi  inimile  nu  mai  sunt,  —         ne  dă  volumul de  faţă,  şi-a pus de gând
                                                         Rămas-a  numai  câmpul  singur        a  şatirisa,  a  sbiciui mulţimea  de  lucruri
                  llf e ta r a   a ţfL ?t!u
                                                         Pustiu...  bătut  de  ploi  şi  vânt...  rele,  de  porniri  slabe,  ce  se  văd  în  so­
                                                             .                  Tr.  Demetrescn.  cietatea  noastră,  în  viaţa  publică  şi pri­
              Copacul  l’a  tăiat  ţăranul
                                                                                                vată.  Şi  fiindu-i  acesta  scopul,  şi-a  şi
              Şi-apoi  în  foc  l’a  azvîrlit;
             Iar’ eu l’am  plâns, precum aşi plânge        „Qlipe,  Set  zepaii'f.             ales  drept  pseudonim  cu  care să-şi sub­
                                                                                               scrie  pişcătoarele  schiţe  şi  foiţe,  cuvân­
             Un  frate,  un  amic  iubit.                       —  Dare  de  seamă  —
                                                                                               tul  „sorcovă",  care  însemnează joardă,
                                                         Sub  titlul  de  mai  sus  a  eşit  la  nueluşâ,  cu  care  mamele îşi  pişcă copiii
             Era  un  ulm  cu  ramuri  veştezi,
             Bătrân de  mult,  un  biet  moşneag;   Braşov  de  sub  tipar  un volum  de schiţe  când  tac  rău.
             Doar  preotul  din  sat,  dintr’însul   şi  nuvelete,  de  Sorcovă,  pseudonim sub     Nobil  scop  şi-a  ales  autorul  volu­
                                                    care  se  ascunde  un  bărbat  român  din  mului  şi  potrivit  felul  de  moralisare:
             îşi  alesese  un  toiag.
                                                    cei  mai  valoroşi,  un  bun  naţionalist  şi  dînsul  ia  un  lucru  înainte,  o  slăbiciune
             Copacul  însă  ’n  tinereţe            un  idealist  din  cei  mai  neînfrânţi.   a  omului  ori  a  societăţii,  face  o  istori­
             Fusese  loc  de  întâlniri,                 Un  astfel  de scriitor,  nu  poate tace  oară  despre  ea,  o  istorioară  altfel  ve­
             Şi  frunzele-i  adăpostise             nici  în  scrierile  sale  altceva,  decât  o  selă,  cu  figuri  de  oameni,  dar prin care
             Atâtea  tainice  iubiri!               propagandă  puternică  pentru  naţiona­    face  absolut  ridicoli  pe  toţi  cei  căzuţi
                                                    lism,  pentru  idealism,  pentru caracterul  în  slăbiciunea  aceea,  îi face aşa  de mult
             Şi  mulţi  unchieşi  cu  plete  albe,   nobil  în  toate I  Iar  fiindcă  în zilele noa­  de  rîs,  că  fiecare  cetitor  cu  suflet  încă
             Impovoraţi  de  grele  munci,          stre,  o,  ce  numeroşi  sunt  cei-ce  prin  nestricat  de  tot,  la  urmă  rămâne  cu
             Când  îl  zăresc  şi-aduc  aminte      faptele  lor,  prin  purtările  şi prin  cuvin­  gândul  şi  simţământul,  ca  el  să  se  fe­
             De  vremurile  lor  de-atunci!         tele  lor,  pustiesc,  în  loc  să  cultive,  ori­  tească  a  ajunge  în  starea  persoanelo
   1   2   3   4   5   6