Page 3 - Bunul_Econom_1901_43
P. 3
Nr. 43 , _______ , :__________ __ ________ BUNUL ECONOM _____ _____________________ Pag. 3
I. Cânii, pisicile, îţi plac? R. Nici decum. I. De ce n’ai stat la pension ?
R. Pisicile nu. I. Ce purtări ai avut în şcoală? R. Pentrmeă nu eram liber. Eu
I. Ai omorît multe pisici în viaţa R. Când a fost colonelul Cică, am am spus directorului, că poate se fie
d-tale ? fost bine, când a fost însă colonelul zidul şi de 8 stîngini, cu puţină nitro
R. 3—4 duzini. (Ilaritate). Alexandru, rău. glicerină sare în sus.
I. Clasele liceale unde le-ai făcut? I. Câte pedepse ai avut? I. Cu cine te duceai la berărie ? ■
R. La Lazar 2 clase. R. Peste vre-o 200. R. Cu subdirectorul, cu directorul
I. Ce făceai de erai des pedepsit?
I. Ai fost în Germania? şi cu un elev Nicolau şi unul Mandragiu.
R. Pentru-că fumam.
R. Da, la lena. I. La ce sumă se ridica cea mai
I. Ce te-a determinat pe dumneata
I. Pentru-ce nu te-ai reîntors în mare datorie?
ca se ceri părinţilor să te duci în A-
Germania, ca să urmezi studiile? R. La 10 lei.
trica şi ai părăsit şcoală militară?
. R. Pentru-că era rău. I. De unde aveai bani ?
R. Eu intrasem la şcoală ca să R. Jucam table.
I. Ce a făcut să ţi-se schimbe a-
ies (ilaritate) aşa... de un gust al lui I. Apoi nu perdeai nici-odatâ?
colo caracterul în rău? taică meu (povesteşte cum a determi
R. Alcoolul (beutura). R. Dar’ eu eram prost să joc cu
nat pe generalul Candiano să-i dea 2000 cei cari ştiu ? (ilaritate).
I. Ce împrejurare te-a făcut se te
lei, cum a spus că se va împuşca dacă Criminalul povesteşte apoi astfel
exprimi, că vreai să omori pe guvernanta ?
nu-i va da şi cum generalul a consimţit). împrejurările cum a ucis femeea:
R. Pentru-că era urîtă.
I. Când ai plecat la Congo, de ce M’am îndreptat în aceea sară spre
I. De ce aveai necaz pe ea?
n’ai mers acolo, ci în altă parte ? calea Victoriei, când în dreptul maga-
R. Pentru-că cu o Englezoaică u-
R. Pentru-că nu mi-au ajuns pa sinului „Micadă“ întâlnesc pe Iulia larca,
rîtă nu puteam învăţa englezeşte.
ralele. , cu care m’am dus acasă la ea.
I. Ce te-a îndemnat se cerci să te
I. înainte de a veni la Bucureşti Vlădoianu mă urmează. Ajuns
împuşti ? ,
R. Pentru-că tatăl meu nu mi-a ai făcut şi acolo ceva crime ? acasă la Iulia, m’am urcat cu ea în
dat bani se mă duc în Congo. R. Nu, am căutat totdeauna se mă casă, în timp ce Vlădoianu rămăsese
I. Pentru-ce te-ai dus în Giurgiu? apăr. în stradă.
I. Nu ai omorît pe nici un negru? Odată în casă, larca începu se
R. Pentru-că am primit o scri
soare dela o d-şoară din Galaţi, o scri R. Nu, deoare-ce nu se omoară cânte la clavir, care fiind desacordat,
soare, carq îmi tăia ori-ce speranţă. oamenii aşa repede. îmi întărită şi mai mult pofta de a
(Povesteşte apoi cum s’a dus la Giur I. Eu am cetit în cărţile dumitale o ucide.
giu şi după-ce a consumat vre-o 20 de şi acolo se spune că ai omorît mulţi Es din casă sub cuvent, că am
cafele, a hotărît să se împuşte; arată negri. se pun o scrisoare la cutiă, şi mă uit
perfect de bine toate scenele ce au R. Dle preşedinte, să vă spun a- dacă se poate vedea în casă.
urmat). deverat, erau minciuni. Preşed.: Şi pe urmă ce ai mai
I. Când ai fost în şcoala militară? I. De ce spuneai minciuni ? făcut?
R. In 1896. R. Pentru-că isprăvisem cu adevă Candiano: Reîntorcendu-me în
I. Iţi plăcea cariera armelor? rul (ilaritate). casă, îmi luai firma hotărîre s’o ucid.
căutată de mari şi mici»... — autorul nul şi D-zeul teu, afară de care alt burtă rizend de ce riporterul scrie foarte
exclamă ironic la adresa tinerimii, care D-zeu nu vei cunoaşte!» «serios».
adesea preţueşte şi ea mai mult pe a- Teribilă, dar, durere, fidelă zugră «Din studiile despre prostie» şi
tari parveniţi, decât pe adevăraţii băr vire a unor tineri din zilele noastre, «Istoria unei contre», sunt schiţe hazlii
baţi de merit, astfel: cari mai bine de-ar fi rămas oameni mai uşoare.
«Iubită tinerime română! urmea- simpli in poporul din care s’au ridicat, vMorăvuri contimporane“ este ea-
ză-i exemplul! Lasă focului secăturile că erau mai de folos neamului, decât răşi un trist tablou al biruinţei răului
tale de ideale, şi-ţi înseamnă bine acest aşa «învăţaţi», dar lipsiţi de ori-ce ideal! asupra binelui în societatea noastră pe
recept: „ Vodă Dospitu“ ăl cu năroziile, multe locuri, istoria unei vieţi perdute.
persiflează minunat simplicitatea unui Un om de bine munceşte, creează, ri
1. In viaţă nu ştiinţă ne trebue,
fel de public cercetător şi el de serate dică totul în jurul seu, şi când e sus,
ci diplomă;
si teatre. vin nişte mişei şi-l subminează, mişcă
y
2. agonisirea unei diplome este lumea contra lui, îl doboară şi se urcă
deci scopul tău, care justifică toate mij „Un căţăl şi un bal“ ne arată pe ei în vîrful grămezii pe care acela a
loacele ce vei iolosi pentru a o lua; puternicii cari pentru câte un lucru mic
îşi tesbună colosal asupra celui slab, te întemeiat-o şi a crescut-o. '
3. diploma iţi dă «dreptul» de a
alungă din toate şcoalele din ţară, pen- Şi aşa mai departe. In piesele ur
stoarce bani din toate stâncile, spre care
tru-că ai omorît un căţel al unui mi mătoare persiflează luxul damelor, ma
scop:
nistru ! — Apoi ridiculiseazâ pe anu nia de mers «la băi» când eşti sănă
4. să te înarmezi cu toiagul magic al miţi riporteri de ziare cari scriu des tos, descrie măreţia care â lipsit la adu
obrăzniciei, al cinismului şi al anestesiei pre ce nu se pricep, d. e. despre modă narea dela Simleu, etc.
morale, căci: etc. folosind cuvintele tot pe dos, în In toate afli câte o idee nobilă
5. banul are să-ţi fie în viaţă Dom- cât un pricepător trebue să se ţie de schiţată în formă Veselă, şi numai una
