Page 2 - Bunul_Econom_1901_43
P. 2

/

            Pag.  2                                            BU NUL    ECO N OM                                                 Nr.  43

          firi  omeneşti,  şi  el,  dus  de  uşurătatea    Eată,  în  schiţare,  ce  scriu  foile  pentru  ţară,  poate  pentru  toţi,  dar pen
          nepăţitei  minţi  şi  de  soţi  răi,  un  ne­  despre  pertractarea  procesului  nenoro­  tru  mine  foarte  mic.  A   ştiut  se-şi  dre­
          mernic  s’a  format.                        citului  fiiu  al  generalului  Candiano-  seze  cânii,  dar  n’a  ştiut  se-şi  crească
               Cuvintele  tristului  erou  rostite    Popescu:                                   copiii“.
          asupra  părintelui  seu,  se  fie  un  me­
                                                           înaintea  curţii  cu  juraţii  din Bucu­   Din  mica  copilărie  deprins  cu  li­
          mento  pentru fiecare părinte,  că  ori-cât
                                                     reşti  s’a  început  la  10  (23)  Oct.  jude­  bertatea  cea  mai  mare,  s’a  şi  folosit de
          şi-ar  iubi  copilul,  se  nu  lase  toate  în
                                                     carea  procesului  lui  Alexandru  Can-     aceasta  pentru  a  da  drum  tuturor  pa­
          voia  lui,  căci  sufletul  lui  tînăr are  lipsă
                                                     dianu-Popescu,  care  a  ucis  pe  femeea   timilor  rele,  pe  cari  o  creştere  aspră si
          de  s'prigirt,  cum  are  frageda  altoaie                                             raţională  ştie  să  le  restrîngâ  între  mar­
          lipsă  de  spriginul  unui  păruşel,  ca  se   Iulia  Jarca,  şi  al  soţului  lui,  tînărul   ginile  sale.
          nu  o  îndoaie  capriţiile timpului. Când va   Vladoianu.
          fi  apoi  destul  de  vîrtoasă  se  va  putea   Amândoi  aceşti  tînări  erau  elevi        Tinărul  Alexandru,  deşi  foarte  in­
          împotrivi  acelora  şi  ele  nu  o  vor  mai   în  liceu  la  un  internat  din  Bucureşti.  teligent,  n’a  avut  stare nici  într’o şcoală.
          strica,  dar’  până  e  plăpândă,  gingaşă,   Din  numitul  internat  eşiau  însă,  când  Avut-a  şi  profesori  acasă,  trimisu-l-au şi
          să-’i  porţi  grija,  să-’i  dai  proptea.  Li­  le  plăcea,  ziua  şi  noaptea,  şi  umblau  în  străinătate,  dusu-l’au  şi  la şcoala  mi­
          bertatea  e  bună,  dar’  e  şi  primejdioasă   după  plăcerile  lor,  cari  nu  erau  de  loc  litară,  nicăiri  n’a  vrut  să  stea  la  muncă
          pentru  cel.  necopt  pentru  libertate.   nişte  plăceri   nevinovate,  ci  plăceri  serioasă.  La  etatea  de  20  de  ani  abia
          Precum  ea  poate  ferici  pe  cel  vrednic   oprite,  nepotrivite  pentru  etatea  lor,  avea  4  clase  de  gimnasiu.
          de  ea,  aşa  poate  neferici pe  cel  necopt   căci  Candianu-Popescu  abia  era  de  20   Eată  unele  amănunte dela  pertrac­
         pentru  ea.  Căci  mai multe  şi  mai  lune­  de  ani,  ear  Vladoian  încă  nu era de  15.  tarea  însăşi:
         coase  sunt  căile  ducătoare  la  râu,  ca      Cu  toate  etatea  tinără,  Candianu-       La  deschiderea  şedinţei  preşedin­
         cele  la  bine,  —  de  aceea,  părinţilor,  Popesco  a  trăit  o  viaţă  întreagă  de  a-   tele  tribunalului  întreabă  pe  Candianu:
         grijiţi  de  buna  creştere  a  fiilor  voştri,  venturi,  care  a  pricinuit  multe  lacrimi   întrebare:  La  ce  vîrstâ  ai  început
         căci  vai  de  sufletele  părinţilor  asupra  mamei  sale  şi  multe  supărări  tatălui   şcoala?
         cărora  fiii  aruncă  ponosul,  că:  tata  nu  seu,  generalul  Candianu-Popescu,  vitea­    Răspuns:  Cam  la  5  sau  6  ani.
         m’a  ştiut  creste,  de  aceea  sunt  neferi-  zul  maior,  care  în  ziua  de  11  Sept.  n.   I.  Acasă  sau  în  particular?
         cit.  Eată  un  atare  tată  nobil,  muri  de  1877  cu  batalionul  2  de  vânători  a  fă­  R.  Acasă  şi  dedeam  examen  de
         dureri  pentru  un  atare fiiu al  seu!  Ear’  cut  minuni  de  eroism  la  Griviţa!   particular.
         singura  cale  înţeleaptă  care  va  mâptui      La  procesul  pare  a  durat  4  zile şi   I.  Care  erau  petrecerile d-tale când
         pe  fiiu  şi  va  ferici  şi  pe  părinte,  este:  s’a  desfăşurat  un  tablou  de  tot  trist,   erai  copil ?
         creşterea  în  frică  de  D-zeu  şi  cu  păzi-  interesant  nu  numai  pentru  criminalişti   R.  Cânii,  armele,  vânătorile,  ex-
         rea  poruncilor  lui,  creşterea  religioasă  medici  şi  sociologi,  cât  mai  ales pentru   cursiunile.
         morală,  singura  din  care  es  caractere  părinţi  şi  pedagQgi:                          Ii.  Când  erai  la  Sinaia  nu-ţi  făceai
         nobile,  stimate,  şi  folositoare  societăţii   «De  ce  ai  ajuns  aşa?»  îl  întrebă  o  plăcere  a  te  juca1 cu  praştia.
         peste  tot.  Un  tîner  cu  frica  lui  D-zeu  preşedintele  pe  Candianu.                  R.  Da.
         nu  lunecă  aşa  uşor  pe  căile  pezişe  ale    „Pentru-că  n’am  avut frică  de  pă­      I.  In  ce  scop  dedeai  cu  praştia?
         păcatului.                                  rinţi.   Tatăl  meu  a jost foarte  mare        R.  Pentru-ca  să  mă  perfecţionez.


         făcute  de  rîs  în istorioara aceasta.  Altă­  rizase,  dar  în  marele  răsboiu  din  1877  ippp“  se  persiflează  sfătoşeniile  unor
         dată  ne  arată  câte  un  tip  de  om  o-  al  Românilor  cu  Turcii,  batjocurile  foi­  profesori  slabi,  cari  se  avântă  şi  ei  la
         braznic  şi  fără D-zeu, care rupe şi sparge  lor  ungureşti  asupra  Românilor,  au tre­  scris  de  opuri  literare,  ba  chiar  de cri­
         tot  în  jur  de  sine  pentru  a  ajunge  el  zit  în  el  inima  de  Român,  care  se sim-  tică  şi  istorie  a  literaturii,  pe  când  ei
         mai  presus  de  alţii!  Schiţa  te  umple  ţia  rănită  prin  acele  batjocuri,  şi  într’o  înşişi  sunt  nişte  zăpăciţi,  cari  află frum-
         de  scârbă  faţă  de  nemernicul  parvenit  zi,  ne-mai  putând  suferi,  el  pleacă  la  seţi  tocmai  în  cei  mai  slabi,  mai  co­
         şi  îţi  revoltă  sufletul  contra lui,  — prin  România  şi  întră  în  armata  română,  să  muni  scriitori  ai  cutărui  timp.
         ce  fireşte  te  şi  îndreaptă  a  nu  luneca  lupte  pentru  neam,  de-acolo  scrie  o  e-   „ Un  signal  de  focu  e  o  hazlie  is­
         pe  acelaşi  drum  necinstit  al  aceluia!  pistolă  interesantă  fostului  seu  jude   torie  de  suferinţe  naţionale  şi  o  lecţie
              Scurt:  Cetind  această  carte,  toate   Burza,  —  apoi  se  prăpăde  pe-acolo.   pentru  universitari  cari  nu fac isprăvuri.
         bunele  simţăminte  ce  ai  în  suflet,  ţi-le   Judele  Burza,  azi  pensionist  în  Braşov,   vNiţă  SfredeP  e  scârbosul  tip  al
         simţi  întărite,  încuragiate,  nobilitate,  şi   în  fiecare  an  în  30  August,  ziua  asal­  unui  om  din  părinţi  săraci,  care  prin
         dispreţul  faţă  de  oamenii  răi,  ticăloşi,   tului  dela  Griviţa,  merge  cu  familia  la   intrigă,  prin  minciună,  prin  obrăznicie,
         obraznici,  ti-1  simţi  mărit,  si  te  simţi  si   biserică  şi  serveşte  un  parastas  pentru   se  urcă  în  societate  pe  o  treaptă  ne­
         mai  gata  a  lupta  în  viaţă  pentru  tri­  sufletul  Românului redeşteptat din moar­  meritată,  dispreţuindu-şi  apoi  părinţii  şi
         umful  binelui,  contra  răului  şi  a  obrăz­  tea  sa  naţională  în  care  căzuse,  şi care   pe  binefăcătorii  sei.  Schiţa  e  o  aspră
         niciei!                                    în  urmă  a  murit  ca  erou  pentru  gloria   critică  a  tinerimii  lipsite  de  ideal,  aler­
              Să  arătăm,  pe  scurt,  despre  ce  e   neamului  din  care  se născuse!  —  E  o   gătoare  numai  după  bani  şi  după  pu­
        vorba  în  singuraticele  bucăţi:  '        istorioară  duioasă  şi  frumos  scrisă.  O   tere.  Dupâ-ce-1  descrie  bine  pe  dl  Dr.
             In  „Sermauul  Fekete  Ioska",  prima  J   pildă  pentru  noi  să  pomenim  memoria   Sfredel,  şi  arată  cum  a  ajuns  mare  şi
        bucată  în  volum,  e  arătat  un  Român  i   celor-ce  pentru  neam  s’au  jertfit  sau se   tare  în  oraşul  seu,  şi după-ce spune că:
        căzut  prin  şcoală  şi  miseria  vieţii,  în  o  |  jertfesc.                         «De  iubit  nu-1  iubeşte  nimeni,  dar  de
        slujbuliţă  ungurească,  unde  se  maghia-      In  piesa:  ,,Dintr'o  carte  din  anul  emut  se  tem  toţi  de  el,  graţia  lui  e
   1   2   3   4   5   6   7