Page 2 - Bunul_Econom_1901_46
P. 2

Pag-  2                                 _________ B U N U L E C O N O M __________ _____________._________ _____      Nr.  46

             In  ziua  de  17  Noemvrie  a  avut    economică  comercială  pentru  ţara  sa,  de  grosimea  unei  ceruse  şi  hemeiul, de
        loc  o  întrunire  a  tuturor  societăţilor  şi va  şi  câştiga,  căci Germania  şi Austria   pe  care  se  taie,  să  nu  fie  tinâr,  ci  de
        slave,  cu  scop  de  a-şi  formula  împre­  au  mare  lipsă  de  reînoirea  alienţei.  7— 8  ani.
        ună  pretensiunile  lor.                                                                     încât  pentru  agonisirea  hemeiului
             Vedem,  că mişcarea  iniţiată  pentru                In  Austria                  de  sădit, cei interesaţi ar  trebui,  credem,
        înfiinţarea  nouelor  universităţi  pentru   înCurcala  politică  e tot  mai  grea.  Nemţii   să  se  pună  în  înţelegere  cu  reuniunile
        naţionalităţi,  devine  din  ce  în  ce  mai   ar  vrea  se  fie  aţotstăpânitori,  celelalte   noastre  economice,  cari  de  sigur  le-ar
        serioasă.                                   popoare,  Cehi,  Sloveni,  Italieni,  etc.  nu   face  toate  înlesnirile  cu  putinţă.
                                                    s’ar  lăsa,  şi  fiind-câ  aceste  naţionalităţi   Sădirea  hemeiului  se  face  pe  la
                  Trezire  în  Bosnia.              s’au  întărit  mult  prin  cultură,  şi  prin   sfîrşitul  lui  Martie ori  prin  Aprilie.  îna­
                                                    îmbogăţire,  Nemţii  nu  le  mai  pot  pune  inte  de  sădire  pământul  se  grapă  pe
        Ştiri  interesante vin  din  provinciile  ocu­
                                                    sub  picior,  şi  de  aci  lupta  aşa  de  grea   dată  ce  s’a  svîntat, apoi  se  tăvălugeşte.
        pate.  In  oraşele  Serajevo  şi  Mostar
                                                    ce  se  dă  acolo  de  zeci  de  ani.  E        Hemeiul  se pune în  rînduri  drepte,
        precum  şi  în    altele   din  Bosnia  şi
                                                   vorbă  ca ministeriul  de  acum,  care  are   încât  se  poate  dela  miâză-zi  spre  mia-
        Herţegovina,  poliţia  a  adunat  şi  con-
                                                   în  trunte  pe  Korber,  se  se  retragă  şi   ză-noapte,  şi  în  depărtare  de  1  m.  50
        fişcat  mai  multe  mii  de  broşure  ce  să
                                                   el,  neputând  duce cu  bine  nainte  carul   cm.  până  la  1  m.  72  cm.
        împărţeau  între  poporaţiune.  Sunt  bro­
                                                   statului.                                        Cu  prilejul  formării  rîndurilor  se
        şure  scrise  în  limba  sârbească,  tipărite
                                                                                               înseamnă  cu  câte  un  păruşteţ  locurile
        în  Germania,  şi  cari  îndeamnă  popo-
                                                                                               pe  sama  cuiburilor.
        raţiunea  sârbă  a  acestor  provincii  se                                                  Cuiburile  se  fac  cu  arşeul  şi  sapa
        se   trezească  din  starea  ei  şi  se  iee    Grădina  de  hemeiu.
                                                                                               la   25— 30    cm.  adâncime.  In  aceste
        cu  bărbăţie  în  mână  lupta  pentru  na­
                                                                                               cuiburi  se  sădeşte  hemeiul,  de  obicei u
        ţionalitatea  şi  limba  lor.
                                                        Locul  menit  pentru  cultura  heme­   câte  2  vreji  în  fiecare  cuib.
                                                   iului  se  închide şi rigolează de  cu toamnă    Sădirea  se  potriveşte  astfel,  ca
                   întreita  alianţă
                                                   la  adâncime  de  un  metru.  Cu  prilejul   capetele  din  pământ  ale  vrejilor  să  fie
        E   vorbă  că  Germania,  Italia  şi  Austro-   săpatului,  e  bine  se  se  şi  gunoiască,   îndepărtate  de   13— 15   cm.  unele de
        Ungaria,  se  renoiască  pe  încă  un  şir   cum  am  arătat în articolul  din  numărul   altele,  ear’  cele  deasupra  să  se  întâl­
        de  ani, legătura  de  arme  ce  au  încheiat   44  al  foii  noastre.                 nească.  Deodată  cu  sădirea  se  pune
        sub Bismarck, pentru apărarea  lor contra       Alte  lucrări  nu  mai  sunt  de  tre­  la  fiecare  cuib  şi  câte  un  păruşteţ,  de
        vre-unui  atac  din  afară.  Pertractările   buinţă  în  decursul  toamnei,  nici  peste  care  să  se  acaţe  tinerele  viţe  crescute
        între  acestea  3  puteri  mari  din  inima   iarnă.  Cel  puţin  dacă  ne  vom  îngriji  în  anul  întâiu.  »    —  • •
        Europei,  s’au  şi  început  în  priviinţa   de  hemeiul,  ce  trebue  sădit  la  primă­    Lucrările  cele  mai  însemnate  la
        asta.  Italia  numai face oare-cari  greutăţi   vară ;  căci,  bine  se  ne  însemnăm,  he­ I  cultura  hemeiului  sunr :  săpatul,  plivitul
        lucrului,  pentru-că  ea  doreşte,  că  în   meiul  nu  se  prăseşte  din  sămânţă,  ci   şi  păruitul  sau  arăcitul.
        schimbul legământului  ce  pune,  (şi  care,   din  viţele  sau  vrejii  lui.               îndată  ce  hemeiul  sădit  a  răsărit
        la  adevăr  vorbind, e  mai  delipsă  pentru    Vrejii  aceştia  se  taie  în  lungime   se  pliveşte  de  buruieni  şi  se  sapă  —
       Germania  şi  Austria,  ca  pentru  Italia)   de   10— 15   centimetri  şi  trebue  se   cerând  trebuinţa  ■—  de.  mai  multe-ori,
       şe  câştige  oare-cari  uşurări  de  natură  aibă  fiecare  2 —-  3  ochi,  Ei  se  fie  pe  urmă  se  trage  ţărînă  în  jurul  cui-


                  F   O    I  T A                        P o p a   G r e u lu ş .              absolvase  teologia  şi  era  de  aici  din
                                                                                               sat  născut,  se  întorcea  acasă  dela şcoli.
                                                             O  poveste  din  bătrâni.
                                                                                               Diacul,  fiind  candidat  de  popie,  şi-a
                                                        In  comuna  Brustureni  era  un  preot   ţinut  de  datorinţă  a  visita  pe  parochul
                                                   cu  numele  Jorgovan  Dimitrescu,  dar’     locului  şi  îi  povesti  fel  de  fel  de  în­
       Uşoare  neguri  cresc  din  porumbişte
                                                   altcum  toţi  locuitorii  satului,  ba  chiar   tâmplări  şi  şodenii,  petrecute  la  sf.  teo­
       Şi  arde  viu  luceâfăru  ’n  tărie...
                                                   şi  pruncii  din  sat,  îl  numeau  „Popa   logie,  dar’  pe  popa  Jorgovan  puţin  îl
       Isvoarăle  în  liniştea  pustie
                                                   Greuluş".  Era  preot  bun,  dar’  sărac  şi   ardea  de  povestirile  lui şi  dela  o  vreme
       îşi  tânguie  eterna  lor  restrişte.
                                                   fără  spor  la  treabă.  Ori-ce  întreprindea   deschise  şi  el  gura  şi  începu  a-se plânge
       Stau  brazii  muţi  şi  ’ntunecaţi,  ca  nişte                                          de  sărăcia  şi  de  năcazurile  lui.
                                                   fie  în  privinţa  economiei,  ori  în  alte
       Oşteni  în  şir,  visând  o  bătălie...
                                                   afaceri,  spor  la  el  ca  în  palmă;  de  stole   înţelegând  diacul,  cum  că  părintele
       Prin  frunze  vântul somnoros  adie
                                                   din  parochie  nici  vorbă  nu  mai  era  Jorgovan  nu  doarme  pe  moale  şi  nici
       Şi  ’n  codru  prinde  crengile  se  mişte.
                                                   fiind-că  nu  o  căpăta,  şi  aşa  de  multe   laptele  nu-i  curge  în  păsat  şi  că  i-a
       Mierloiul  sprinten  şueră  o  clipă.       ori  se  întâmpla,  ca  popa  dimpreună    secat  gâtu  de  mult  ce a  tot  înghiţit  în
       Un  sturz  mişel  îngân’  o  turturică;     cu  familia  lui,  în  vremea  prânzului  să   gol,  i-s’a  făcut  milă  de  el  şi  aducându-şi
       Vestind  noroc  departe  strigă  cucul.     se  uite  la  soare.  In  chipul  acesta,  popa   aminte  de-o  poveste,  ce-a  tost  cetit  la

       Ce  mândră  sărbătoare  se  ’nfiripă:       dădu  din  rău  tot  în  mai  râu  şi  ajunse   oraş,  îi  zise:
       Doinind  din  frunză  vesel,  pe  potică,   aproape  la  aman,  cum  se  zice.              —  Părinte!  eu  ti-oiu  da  un  stat
       Se  duce  ’n  sus  prin  aluniş  haiducul.       In  timpul  când  miseria  omului  I  d-tale,  pe  care,  măcar  că-’s  mai  tînăr,
                                                   ajunse  la  culme  se  întâmplase,  că  un  j  socot,  că  n’ar  fi  cu  greşală,  dacă  d-ta
         („C  L .“)             s t .  o .  J O S I T .
                                                   »diac«,  cum  îi  zicea  pe  atunci,  care  j l-ai  asculta  şi l-ai  împlini..  .
   1   2   3   4   5   6   7