Page 4 - Bunul_Econom_1901_46
P. 4

Pag-  4                                             B U N U L   E C O N O M         ___ _____    -       ____________ Nr-  46

             Şi  apoi  cine  nu  ştie,  că oi viţea  de   plantaţie,  cum  şi  numele  primitorului   vechie  evreică,  sună  astfel:  „Petru,  pes­
        soiu  aevea  bun  se  vinde  la  versta  de   locuinţa  şi  staţiunea  căii  ferate.   car iul  lui  Isus fiu l  lui  Dumnezeu,  ves-
        6  săptămâni  cu  preţul,  care  pe  alta      Publicaţiunea ministerială, ce  cuprinde   titoriul  evangeliei  sale,  cătră  popoarele
        de  soiu  mai  slab  nu-1  căpătăm  la  un   amănunte  în  această  privinţă,  la  ce­  întregei  lum i  grăieşte,  la  porunca  şi în
        an  sau  la  doi ?                          rere  o  poate  primi  ori-şi-cine  dela  mi­  numele  Domnului'.  Subscrierea  e  foarte
             E  timpul  ca  plugărimea  noastră  se   nisterul  de  agricultură.               limpede  şi  e  următoarea: „Eu, pescariul
        se  întrebe  şi  se  chibzuiască  mai  bine                                            Petru,  în  numele  lui Isus  hotărîtu-m am
        asupra  ţintei,  ce  nu  numai  vrea,  ci  şi                                          la  vîrstă  de  y  o  de  ani s i scriu  cimentul
        poate  şi  trebue să ajungă  prin  creşterea                                           iubirei.  In  a  treia  pască  dela  moartea
        vitelor.                                     Un  manuscript  dela  apostolul  Petru,   învăţătoriului  şi  Domnului  meu  Isus
             Ca  şi  în  cultura  pământului,  sunt                                            Cristos  F iu l  Păcii,  în  casa  lui  Beteri,
        neapărat   a  se  face  multe  şi  mari                                                în  apropiere  de  templul  Domnului'.
                                                         In  1  Iulie  1879  murise  în  Ieru­
        schimbări  şi  în  creşterea  vitelor.  Altfel                                              învăţaţii  Ierusalimului,  după  înde­
                                                   salim  în  etate  de  109  ani  un  cer-
        plugărimea  nu  va  putea  da  înainte.     şitor  cu  numele  Kore.  Cu  peste  50  de   lungate  studii  au  ajuns  la  conclusiunea,
             De  aceea  în  numerii  viitori  ai                                               că  dintre  scriitorii  timpurilor  mai  nouă
                                                   ani  înainte  de  datul  morţii  bătrânul
        »Bun.  Econ.«  vom  scrie  mai  pe  larg   îşi  perduse  graiul  şi  trăia  vieaţă  de   nu  ar  fi  în  stare  nici  unul  să  scrie  în
        despre  modul  purtării  unei  economii
                                                   sihastru,  retras   într’o  speluncă   dela   o  limbă  hebraică  veche  atât  de  clară
        mai  bune  de  vite.                                                                   şi  cu  atâta  uşurinţă  şi  cu  atâta  sigu­
                                                   marginea  oraşului.  Poporul  îl  cinstea
                                                   ca  pe  un  sfânt.  Neştiindu-se  ori  de   ranţă  în  întorsăturile  anumitor  cuvinte,
                     Vi I E  R I T                 are  bătrânul    rudenii,  autorităţile  au   că  deci  ăsta  c  scrisoare  originală  ră­
                                                   hotărît  se  îngrijasca  de  înmormântarea   masă  dela  sf  Apostol  Petru,  Societatea
                      Pentru  viieri.              lui  şi  să  iee  în  stăpânire  ce  va  fi  ră­  biblică  din  Londra  încă  a  trimis  o  co-
             Prin  rescriptul  seu  dto  25  Octom-  mas  după  el.  Când  comisiunea  a  in­  misiune,  ca  se  studieze  manuscriptul,
        vrie  a.  c.  Nr.  85.128,  înaltul  minister  trat  în  spelunca  fostă  locuinţă  a  bătrâ­  care  şi  ea  a  spus  hotărît,  că  manus­
        r.  u.  de  agricultură  ne  pune  în  vedere,  nului,  la  poalele  muntelui  Gethsemani,   criptul  e  original,  şi  e  al  însuşi  apos­
        că  toţi  aceia,  cari  doresc  a  se  preve­  au  aflat  padimentul  speluftcei  coperit   tolului  Petru.
        dea  cu  mlădiţă  de  viţă  sau  cu  sade   cu  piei  de  tigru,  ear’  într’un  ungheţ,    In  răstimp  s’au  aflat  şî  erezi  ai
        de  viţă  de  viie  altoită,  de  provenienţă   sub  blane  au  aflat  o  ladă  de  fer,  mare   cerşi torul ui  Kore,  cari  cu  nici  un  preţ
        din  pepinierele  statului,  să  se  adre­  şi  încuiată  cu  mai  multe lăcate,  în  care   nu  voiesc  să  vândă  manuscriptul,  cu
        seze  în  acest  scop  cel  mult  până  la   erau  tot  felul  de  bani  de  metal,  în   toate  că  societatea  biblică  din  Londra
        30  Noemvrie  a.  c.  cătră  acel  inspector   valoare  de  200.000  de  franci,  ear’  pe   li a  îmbiat  pentru  el  20.000  de  lire
        de  vierit  respective  cătră  aceea  direc­  fundul  lăzii,  învelit  în  pânză  verde,  un   engleze  (o  liră  engleză  — 24  cor.  şi
        ţiune  a  şcoalei  de  vinţeleri,  în  al  cărui  papyr  (scrisoare  veche  pe  „papyrC)  La   ceva  peste  un  filer).  Numai  la  atâta
        district  se  găseşte  locul  de  viie,  ce   atingerea  cu  mâna,  pânza  s’a  prefăcut   s’au  învoit,  ca  societatea  să  iee  de  pe
        este  a  se  înoi  sau  a  se  planta din  nou.   în  pulbere;  papyrul  însă,  deşi  e  foarte   manuscript  fotografie  şi  să-’l  traducă.
        In  ofertele  de  cumpărare  să  se  arete   vechiu,  era  destul  de  elastic  şi  destul
                                                                                                                     (După  „F.  D.“).
        cu  acurateţă  soiul  mlâdiţelor  şi  al  al-   de  bine  păstrat.  începutul  scrisorii  pe
        toilor,  câtăţimea,  situaţia   locului  de  acest  papyr,  cu  litere  roşii  şi  în  limba


        dicească,  că  popa  din  Brustureni  e  mare   de  răspuns,  se  văita,  zicând:  vai.  şi   diacul  său,  ca  se  se  sfătuiască  ce  e  de
        ghicitor,   s’a  hotărît  episcopul  ca  el   amar  de  tine Greuluş,  acum  ţi-s’a  stins   făcut.
        în  persoană  să-’l  caute  şi  se  întrebe   viaţa!  (bietului  popă  nici  prin  gând  nu   S’au  sfătuit  ei  ce  s’au  sfătuit  şi
        pe  preotul,  că  oare  cine  i-a  furat  gal-   i-a  venit  a  răspunde  la  întrebarea  epi­  pe  urmă  plecară  îngânduraţi  şi  trişti
        binii ?                                    scopului,  ci  a  gândit  că  e  vai  şi  amar   spre  reşedinţa  episcopului.  Acolo  fură
             Trecând  episcopul  cu  trăsura  prin   de  el,  ne ştiind  ce  se  răspundă !)  Epis­  încortelâţi  în  reşedinţă,  ear’  episcopul
        o  păduriţă,  în apropierea comunei  Brus­  copul  crezând,  că  popa  a  ghicit,  că  el   a  poruncit,  ca  pe  timpul  cât  vor  fi  la
       tureni  şi  fiind  suişul  mare,  episcopul   avea  un  greuluş  în  mână,  a  zis:  bravo   curte  să  li-se  dea câte  4  feluri  de mân­
       se  coborî  din trăsură  şi mergând aşa  pe   părinte!  Acuma  văd  că  eşti  ghicitor!   care.   Venind  timpul  prânzului  li-ş’a
       jos,  prinse  un  greuluş  şi  ţinându-1  în   Acum  am  toată  încrederea  în  D-ta!   adus  mâncarea. Când  veni  felul  dintâiu,
        mănă,  se  socoti  să  cerce,  dacă  e  popa   Uite!  Mie  mi-s’a  furat  în  zilele  trecute   zise  diacul:  ăsta-i  unu!  (El  adecă zicea
       ghicitor,  ori  ba.  Astfel  ajunse  la  casa   nişte  bani  (galbini)  şi  aşa  eu  voiesc  să   de  mâncări,  că-i  ăl  dintâiu  feliu);  dar’
       preotului.  Când văzu popa  pe  episcopul   vini  la  mine  ca  să-mi  ghiceşti  cine   servitorul,  care  a  adus  mâncarea,  a
       se  înspăimântă.  Ear’  episcopul  după-ce  sunt  hoţii?!                               tresărit  azind  vorba  aceea  şi  mergând
       întră  în casa popii, mai  întâiu  îl  întrebă   Sudori  de  moarte  l-au  prins  pe    afară,  le  spune  celoralalţi:  măi!  pe
       zicând                                      popa  auzind  cererea  episcopului,  dar’   mine  m’a  cunoscut!“.  La  al  doilea  fel
             Părinte  Iorgovane,  aud  că  D-ta  nu  avea  ce  să  facă,  trebuia  se  o  îm­  vine  altul  şi  când  pune  mâncarea  pe
       eşti  mai  ghicitor,  să-mi  ghiceşti  dar’  plinească.                                 masă,  diacul  zice :  „ăsta  e  al  doilea'1.
       ce  am  eu  în  mână?                            Episcopul  i-a  lăsat  popii  vreme    Când  se  duse  acesta  afară,  spune  or­
             Când  auzi  popa  întrebarea  episco­  se  caute  prin  cărţile .  sale  şi  a  plecat  tacilor  lui,  că  şi  pe  el  l’au  cunoscut.
       pului,  îl  prinseră  fiorii  morţii,  şi  in  loc  acasă.  Ear’  popa  a  trimis  fuga  după  ' Aşa  s’a  întâmplat  şi  cu  al  treilea.  Şi
   1   2   3   4   5   6   7   8