Page 1 - Bunul_Econom_1902_06
P. 1

Anul  III.                                Orăştie,  16  Februarie  n.  1602.                                       Nr.  6.














                     REYISTĂ  PENTRU  AGRICULTURĂ,  INDUSTRIE  Şl  COMERCIU

          ORGAN AL:  „Reusiunii  Economice  din  Orăştie 11 şi  „Reuniunii  române de  agricultură  din comitatul  Sibiiului11.


                      ABONAMENTE:                                   APARE:                                   I N S E E Ţ I U N I :
         Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumetate  an  2  cor.  (1  fl.)  p   în  fiecare  Duminecă.  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
                Pentru  R o m ân ia   15  franci  pe  an.   i                                       Abonamentele  şi  inserfiunile  se  plătesc  înainte.

                                                     duri  din  al  seu  propriu,  pentru  susţi-  în  cele  mai  multe  caşuri  ajutat .chiar şi
                                                    ' nerea  aceleia.                           materialiceşte.
                            +                             Din  vieaţa  fruntaşului  bărbat  dăm      In  el  a  fost întrupat tipul blândeţei
                                                     şi  noi  câteva  date  biografice.         şi  al  bunătăţii.
              NICOLAE  CRISTEA                            Nicolae  Cristea  s’a  născut  la  26      Odichnească  în  pace  şi binecuvân­

                                                     Octomvrie  n.  1834  în  Ocna-Sibiiului,  tată  fie-i  memoria!
                                                     din  părinţi  agricultori.  Şcoalele  primare                  *
              A  mai  scăzut  cu  unul  numărul  a-  le-a  început  în  Ocna,  continuându-le        înmormântarea  i-s’a făcut  Duminecă  la
         deveraţilor  fii  ai  neamului  românesc.  apoi  în  Sibiiu,  la şcoala elementară rom.   I  orele  2  p.  m.,  participând  la  ea  toată  inte-
                                                                                                liginţa  română  din  Sibiiu  în  frunte  cu  I.  P.
         De  toţi  iubitul  şi  stimatul  asesor  con­  cat.  Gimnasiul  l-a  făcut  tot  în  Sibiiu,
                                                                                                S.  Sa  Metropolitul  Meţian, corpul profesoral,
         sistorial  Nicolae  Cristea  nu  mai  este  asemenea  şi  teologia,  după  absolvarea
                                                                                                consistorul,  precum  şi  mulţi străini,  eleviise-
         între  cei  vii.  Şi  golul  ce  a  rămas  în  căreia  fu  primit  în  cancelaria  consisto­
                                                                                                minariali,  reuniunea  meseriaşilor  cu  drapelul
         urma  lui,  simţit  va  fi  de  întreg  neamul  rială.  In  acest  timp  a  suplinit  pe  se­  reuniunii  îmbrăcat  în  negru.  Chiar  şi  unele
         nostru,  pentru  al  cărui bine  şi înaintare  cretarul  consistorial  Nicolae  Popea,  ac­  comune  din  jur  au  fost  representate.  Servi­
         luptat-a  cu  bărbăţie  până  în  momentul  tualul  Episcop  al  Caransebeşului,  care   ciul  funerar  ,a  fost  sevîrşit  de  dnii:  Ioan
                                                                                                Papiu,  Z.  Boiu,  Moise  Eazar,  Dr.  Eusebiu
         când  închisu-şi-a  ochii  pentru  vecie.  însoţise  pe Metropolitul Şaguna la Viena.
                                                                                                Roşea,  Ioan  Broju,  Petru  Simtion,  Dr.  Elie
              Şi  cine  oare  dintre  noi,  cari  am   Peste  un  an,  la  1861,  Metropolitul  l-a   Cristea  şi  Dumitru  Câmpean.
         cunoscut  caracterul  integru  şi  nepătat   trimis  la  universitatea  din  Lipsea  spre
         al  acestui  bărbat,  n’a  vărsat  o  lacrimă   completarea  studiilor sale, cu  un  stipen­
         de  durere,  auzind  trista  veste  despre   diu  de  300  fl.,  având  a  se  lupta  cu
         încetarea  sa  din  vieaţă?                multe  greutăţi  şi  neajunsuri.  La  1863,            CRONICĂ
                                                    după-ce  s’a  reîntors  dela Lipsea,  a  fost
              Şi  cu  tot  dreptul,  căci  vor  mai
                                                    numit  profesor  suplent  la  seminarul
         trece  poate  încă  zeci  de  ani,  pânâ-ce
                                                    „Andreian“  şi  un  an  mai  târziu  (1865)
         în  mijlocul  nostru  vom  mai  avea  vr’un                                                 Clima  lunei  Ianuarie  a  fost  cât  se
                                                    a  luat  asupraşi  redactarea  „Telegrafului
         bărbat  de  talia  răposatului,  Uh  bărbat,                                           poate  de  abnormală  pentru  ţinuturile
                                                    Român“,  rămânând  în  această  calitate
         care  să-şi  jertfească  până  chiar  şi  ave­                                         noastre.  De  un  şir  foarte  lung  de  ani
                                                    timp  de  18  ani.  In  1869  s’a  căsătorit
         rea  şi  libertatea  pentru  interesele  po­                                           nu  s’a  mai  pomenit  pe  la  noi  un'Ia­
                                                    •cu  Elefteria  Manole din Braşov.  In 1873
         porului  seu  şi  ale  patriei  sale.                                                  nuarie  aşa  de  călduros  şi  lipsit  de  ză­
                                                    el  avansa  lă  postul  de  asesor  referent
              Nicolau  Cristea  a  fost  acela,  care                                           padă  ca  în  anul  acesta,  ceea-ce  a
                                                    în  senatul  bisericesc,  pe care  l-a păstrat
         vezându-şi  neamul apăsat  din  toate păr­                                             avut  o  influenţă  cât  se  poate  de  rea
                                                    împlinindu-1  cu  zel  şi  conştienţiositate
         ţile,  pe  lângă  lupta  politică  ce  o  purta                                        asupra  sămănăturilor noastre de toamnă.
                                                    până  la  moartea  sa.  La  5  Sept.  1897
         prin  anii  1866—67  şi-a  aruncat  privi­  a  fost  proclamat  de  president  onorar   Stratul  protector  de  zăpadă  a  lip­
         rile  şi  asupra  clasei  de  mijloc,  a  mese­  pe  vieaţă  al  „Reuniunii  sodalilor  rom.   sit  cu  desăvârşire;  unde  a  -  nins  a
         riaşilor,  fără  de  care  era  convins,  că a-                                        doua—treia  zi  s’a  topit;  ploi  s’au  ivit
                                                    din  Sibiiu11.
        jungerea  la  isbândă  e  mai  grea  şi  mai                                           în  mai  multe  părţi,  însă  îngheţurile  de
                                                         Aceste  sunt  pe  scurt  momentele  noapte  le-am  avut  pretutindenea,  şi
         îndoelnică.  Astfel  a  înfiinţat  apoi  în Si-
                                                    (afară  de  cele  politice,  cari  încă. sunt  plantele  au  suferit  mult  din  această
         biiu  prima  reuniune  de  meseriaşi  ro­
                                                    multe  şi  însemnate)  mai  principale  din  causă.
         mâni,  cu  titlu  oficial:  „Reuniunea soda-
                                                    vieaţa  de  toţi  regretatului  Nic.  Cristea.   Sămânăturile  de  toamnă  stau  mai
        lilor  români  din  Sibiiu“,  când  a  ales
         totodată  de  patron  al  ei  pe  nemurito­     Vrednic  de  urmat  întru  toate fap­  mult  reu  decât  bine.  Grâul  şi  secara
         rul  archiereu  şi  metropolit  Andrei  bar.  tele  sale  este decedatul,  căci urmându-1,  au  suferit  mult  de  timpul  anormal ;
        de  Şaguna,  ear  pe  arChimandritul  Ni­   numai  binele  şi  înaintarea  neamului  o  în  unele  părţi  au  degerat,  in  altele
         colae  Popea  de  naş  al  steagului.  Reu­  vom  ajunge,  şi  ne  vom  iubi  şi  pe  de  s’au  îngălbinit  şi  au  ruginit;  şoarecii,
        niunea  alegendu-1  de  preşedinte,  timp  aproapele  nostru.  Căci  n’a  fost  mese­  favorisaţi  de  timpul  călduros,  înqă  au
        de  30  de  ani  el  a  condus-o  cu  multă  riaş  ori  ţeran,  care  cerându-i  sfatul,  se  făcut  mult  reu.  Rapiţa,  pe  unde  nu  a

        abnegaţiune,  jertfind  în  mai  multe  rîn-  nu  fie  îndrumat  pe  calea  cea  bună, ba  perit,  este  loarte  frumoasă.
   1   2   3   4   5   6