Page 2 - Bunul_Econom_1902_06
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L  E C O N O M                                              Nr.  6


              Foloasele  ce  au adus agricultorului            DIN LUME                         land  tot  mai  mult  se  alătură  la  ei.  Zi­
         timpul  călduros  din  urmă  este,  că  a                                              lele  acestea  Englezii  au  perdut  7  ofi-
         putut  face  economie  în  nutreţ  pentru                                              ceri  şi  72  soldaţi;  în  spital au, fost duşi
                                                         Arohiducele  Fr.  Ferdinand
         vite,  care  de  altcum  este  puţin  în                                               285,  în  patrie  au  fost  readuşi  bolnavi
         iarna  aceasta.  Pe alocurea  s’au  putut   a  sosit  la  7  Febr.  n.  în  Petersburg.   33  oficeri  şi  374  soldaţi.
         scoate  chiar  vitele  şi  cu  deosebire  oile   La  gară  i-au  eşit spre  întimpinare Ţarul     In  Afganistan
         peste  zi  la  păşune.                      Nicolae  în  uniforma  reg.  austro-ungar   se  întinde  revoluţia.  Trupele guvernului
                                                     de  ulani,  care  poartă  numele  Ţarului,
              Lucrările  pentru  câmp  încă  s’au                                               au  suferit  mai  multe înfrângeri,  cu care
                                                     apoi  marii  duci  Vladimir Alexei,  Mihail
         putut  continua,  ca  căratul  gunoiului,                                              ocasiune  a,  căzut  şi  generalul Urbaneja,
                                                    Nicolaevici,  Nicolae Nieolaevici  şi Sergiu
         aratul  etc.  Toate  acestea  înse  nu  îm­                                            rnâna  dreaptă  a  preşedintelui  Castro.
                                                    Alexandrovici,  în  uniforme  de  ale  reg.
         bucură  pe  agricultor,  ci  din  contră  îl,                                          Din  Columbia  au  venit  noue  trupe  re­
                                                    austro-ungar.  Foile  ruseşti  spun,  că pri­
         întristează  gândindu-se  la vara  viitoare.                                           voluţionare  sub  conducerea  generalului
                                                    mirea  lui  a  fost  una  dintre  cele  mai
         O  schimbare  a  -timpului  deocamdată                                                 Panaloza.
                                                    sincere,  fiindcă  în  Rusia  numele  împă­
         nu  este  de  prevezut.               .
                                                    ratului  Francise  Iosif  este  foarte  mult
              Preţul  grânelor  a  crescut  de-o  venerat.                                             Dela Reuniunile  noastre.
         lună  destul  de  simţitor.  Grâul,  secara,           Din  Bulgaria.
         orzul  si  ovesul  s’au  ridicat  cu  câte  1                                               Reuniunea  română  de  agri­
           I   ’  .                                      Ziarul  bulgar  „Telegraf11  din  Sofia
         cor.  pe  50  klg.;  porumbul  (cucuruzul)   vorbeşte  despre  o  alianţă  între  Serbia  cultură  din  corn,  Sibiiu,  vesteşte
         ţot  asemenea,  deşi  din  acesta  s’a  im­  şi  Bulgaria,  spunend  că  unicul  punct  prin  aceasta  pe  stimabilii  ei  membrii,
         portat,  în  sept6mânile  trecute  o  mare   controvers  între  acele  doue  state  e  a-  că  subscrisul  comitet  central vă împărţi
         cantitate  din  România  şi  America.  ,   cela  al  Macedoniei,  care  înse  se  va re-   în  primăvara anului curent între membrii
              Meseriaşilor  încă  nu  le  merge  mai   solva  uşor.  Sârbia  şi  Bulgaria  se  vor   reuniunii  în  mod  gratuit  siminţe  de
         bine  ca  agricultorilor.  In  tot  locul  se   nisui  a  face  pentru  Macedonia  o  admi­  trifoiu,  de  napi,  de  nittreţ,  de  luţernă
         simte  lipsa  de  lucru.  Pe  la  fabricile   nistraţie  cu  totul  autonomă.  Astfel  a-   şi  eventual  şi  de  alte plante  folositoare,
         mari  lucrătorii sunt concediaţi cu  sutele,   poi,  protegiaţi  de  marea  Rusie;  nimeni   Doritorii  de  a fi  împărtăşiţi  să-şi
         căci  nu  au  ce  lucra.  Miseria  creşte   nu  va  puţea  împedeca  acele  două state  înainteze,  cererile  până  cel  mult  la  r
         îngrozitor  printre  ei  cu  toate ajutoarele   a  merge  pe  calea  progresului.     Martie  n.  c,  subscrimlui comitet central.
                                                                        *                            Membrii  împărtăşiţi  în  anii  trecuţi
         ce  li se  dau.
                                                         Caraghiuloff,  fost  învăţător,  în  de­  cu  seminţe,  cu  altoi,  cu  pădureţi,  cu
              Se  sperăm, că  soartea muncitorilor   cursul  audienţei  ce  i-se acordase, â scos  galiţe,  ouă  etc.  să  binevoiască a ne face
         sO  va  îmbunătăţi,  mai  ales  avend  în   revolverul  şi  a  tras  de  două-ori  în  mi­  raport  cât  mai  amănunţit despre modul
         vedere,  că  şi’ guvernul  îşi  dă  toată  si­  nistrul  de  şcoală  Canceff,  care  a  murit  de  purcedere  şi  despre  resultatele  ob­
         linţa  de  a  procura,  pe  cât  îi  este  po­  îndată.  A  tras  apoi  şi  s’a  omorît  şi  ţinute.
        sibil,  lucru  pentru  meseriaşii  lipsiţi  de   pe  sine.   ,                              Sibiiu,  5  Februarie  n.  1902.
        lucru  şi  ajutoare  pentru  ridicarea  agri-              Resboiul.                    Comitetul  central  al  »Reuniunei  ro­
        culturei  noastre.
                                                         Ştirile  ce  sosesc  de  pe  câmpul  de  mâne de agricultură din  corn.  Sibiiului«.
                                                    luptă  vestesc,  că  Burii  au  sub  arme
                                                                                                  Dem.  Comşa,       V.  Tordăşianu,
                                                    20.000  ostaşi  şi  că  locuitorii  din  Cap-      preşed.   1        secretar.’


                                           »Ce-i  tu,  soro ?  »Ce  să  fie   Până  ’n  noapte  tot  veniră  Ear  prin  cuhnii  sfat  şi  vorbă,
              F  O  I  Ţ  A               N’ai  văzut  tu  veselie         Ear  în  zori  se  răscoliră,   Prepreliţa  face  ciorbă,
                                                Nuntă:mare  ’n  crâng!
                                                                                                                Asta  s’o  vedeţi!
                                                                                Şi  prin  crengi  âu  mas.
                                           De  Când  eşti  şi  porţi  un  nume.   Şi  'n  gorun  aveau  altarul  —  Presurile  fac  friptură,
                                          Şi-am,  plecat.. trimeasă  ’n  lume,   ,,Ia  ’nchinaţi-mi  cu  păharul   Vin  sticleţii  şi  le-o  fură,
                                               Oaspeţii  să-’i  strîng».,      Să-mi  mai  vie  glas".          Dracii  de  sticleţi!
                                           »Dar,  pe  mire  cum' îl  chiamă,  Me  ’nţrebaţi  de  nun ?  Ei,  nunul,   ,  Şoimii  repezi  scot  în  ghi^e
                                           .    Cine-i  el,  şi-al  cui?»       Soare  ’ntradever:              Carnea  din  căldări,
                                           •N’auzişi  de  sturz,  bag-sama!  Dumnealui,  mă  rog,  păunul!   *  Corbul  cel  cu  ciocul  tare ‘
                                          Până  şi  ’ftiperatul  ştie  — *  Nună,  mare-a  fost  gaiţa;    Dumicată  ’n  blide-o  lasă,
                                           »Şi-i  bogat ?»  —  „Ce-i  pe  câmpie,   Stete-acasă  păun iţa  :  Cintiţoii  duc  la  masă
                                                „Tot  ce  vezi,  a  lui!“       Că-i  murise-un  văr.         Rîndul  de  mâncări.
          Ce  mai  chiu  şi  chef prin  rairiuri                   •  t  .
               Se  ’ncinsese  atunci!     „Ear  mireasa!  Din  cosiţă      „Pop'aveau?  ,,Tu  maică  sfântă!  Şi  cu  şorţ  de  jupâneasă  .
          Nunta;  fraţi  şi  veri  şi  neamuri   Numai  flori  îi  cad.   ■     Stai  să mai  vorbeşti ?   ,    Rândunele  vin
          De-ar  fi  fost,  umpleau  o  ţearâ!   Mierla  e.  Şi  e  pestriţă,  Ştii  pe  ciocârlan  cum  cântă?   Şi  deretică  prin  casă,
          Dar, aşa,  că  s’adunară        Şi  gătită  ca  o  cruce:        Dumnezeu  să-’i  ţie  firea!   ,  Ear  pe  mese  aştern  prosoape,
               Şi  streini, din  luhci!   . •  Cisme  galbene'şi-aduce     A  'nvăţat  trei  veri  psaltirea   Şi, dau  laviţele-aproâpe,
                                               Ţ ot  din  Ţarigrad."         ,  La  Vlădici  sârbeşti.          Cane-aduc  cu  vin.
          De  me  ’ntrebi  eu  nu  ştiu  bine  —
               Alţii  poate  ştiu  - -    ,,Ei,  atunci  se  ştii,  vecino,  Drusce-aveau  6  coţofană     Dar  te  miri  tu,  prin  păhare
          Ce  si  ’ntrebi  calici  ca  mine !  Cam  să  viu  şi  du“.           Şi-un  cârsteiu  bălţat.        Cine  le  turna ?
          Ştiu  că  lumea  dintr'odată    „Păi,  de  bună-samă,  vino!"    Pitpalacul,  nene,  ’n  strană!  Cucul  sur,  că-i  meşter  măre
                                                                                                           La  urat  şi  ’nchinădune
          S’a  trezit  că-’i  adunată     Tot  aşa,  cu  voe  bună         Ear  cădelniţa  de  aur
               Şi  c’6  duce  ’n  chiu.   Prepeliţa-tot  adună             O  ţinea  jupânul  graur        Şi  'nainte-ti  ştie  spune
                                               Pe  nuiitaşi  mereu.             Dascălu  'nvăţat.   •           Ţoală,  soartea  ta.
          Că  ’ntr’o  zi  purtând  în  mână   Şi  s’a  strîns  din  zare-naltă   Dar  se  vezi!  la  socrul  mare   Cântă  ’n  cobz  acum  buhaiul,
               Un  colac  ş’un  băţ,           Neamu  ’ntraripat,               Sgomote,  din  zori  —          Cel  cu  gâtul  strimb.
          Prepeliţa ’cea  bătrână         Şi  din  crâng  şi  dela  baltă   Piţigoiu  ’ntr’una  sare,  ’   Mierla  şueră  cu  naiul,
          S’a  pornit  şi  ’n  deal  şi  ’n  vale,  Şi  din  şesuri  de  prin  grâne;  Steag  pe  casă  şoimul  sue,   Cu  cimpoiul  cântă  cioara,
          Şi  chiema  ’ntâlnind  pe  bale   Ba  şi  vrăbii  mai  bătrâne,  Gheunoaia  bate  cuie           Pitulicea  cu  vioara,
               Lumea  la  ospăţ.               Musafiri  din  sat.              Ca  s’anine  flori.   •  ,      Bufniţa  c’un  drîmb.
   1   2   3   4   5   6   7