Page 4 - Bunul_Econom_1902_06
P. 4

Pag.  4                                             B O N U L  E C O N O M                                             Nr.  6


                                                                         (pedecă).  In  cas  când  mielul  apare învelit  încă  în  aşa  nu­
                                                                         mita  casă,  trebue  să  o  spargem  imediat  (îndată),  alt-cum
                        Prăsirea  oilor.                                 mielul  să  înăduşe  şi  moare.
                                                       (Retipărirea  interzisă).
                                                                              îngrijirile  ce  trebue  să  dăm  atât  mieilor  cât  şi  oilor
                                  (Urmare).
                                                                         în  primele  zile  după fătat, sunt tot  aceleaşi  ca şi la celelalte
                                                                         animale  domestice.  După  2  sau  3  săptămâni  mieii  încep
            Impârecherea.  Prin  împârechere  ne  putem  ameliora
                                                                         a  mânca  şi  a  bea  apă,  deci  trebue  se  ne  îngrijim  şi  de
       (îmbunătăţi)  turmele  noastre  fie  pentru  îmbunătăţirea  lânei,
                                                                         nutrirea  lor  potrivit  anotimpului.  Dacă  avem  păşune  la
       fie  pentru  a  da  o  desvoltare  mai  mare  a  corpului  potrivit
                                                                         disposiţiune,  ei  ies  cu  mamele  lor  se  pască  iarbă,  ear
       scopului  ce  urmărim.   Vom  alege  deci  anume  oile  şi  ber­
                                                                         dacă  nu  avem  păşune,  ne  vom  îngriji  a  le  da  un  fen
       becii  de  prăsilă  şl  în  cas  de  lipsă  vom  proceda  chiar  la
                                                                         mai  moale  şi  de-o  bună  calitate.
       încrucişare.
                                                                              înţărcatul  se  poate  face  deja  la  10  săptămâni  şi  în
            Prima  împârechere  vom  face-o  când  oaia  a  împlinit
                                                                         caşuri  eventuale  la  16  săptămâni.  Bine  înţeles,  că  aceasta
       l 1.2—2 1  2  ani.  Dacă  folosim  berbeci  tineri,  de  abea  1V2
                                                                         se  va  face  numai  treptat.  Berbecii  care  nu  voim  a-i  ţinea
       ani,  trebue  să-’i  cruţăm  foarte  mult  în  anul  dintâi,  lăsân-
                                                                         de  prăsilă,  îi  castrăm .(curăţim)  între  6  şi 8  săptămâni.
       du-i  se  sară  cel mult  30—40  oi,  altcum  mieii  vor  fi foarte
       slabi  şi  degeneraţi.

            Timpul  împărecherei  va  fi  diferit  după  timpul  în  care
       voim  ca  se  fete  oile.  In  apropiere  de  oraşe  mari  şi  unde
       vindem  miei  pentru  măcelărie,  vom  întocmi  ca  fătatul  se
       cadă  iarna,  căci  atuncea  mieii  au  preţul  cel  mai  mare.                    Nutrirea  oilor.
       Unde  nu  dispunem  de  grajduri  sau  unde  nu  producem
       miei  pentru  măcelărie,  vom  face  ca  oile  se  fete  ceva  mai
       ţârziu,  adecă  prin  Martie  şi  Aprilie,  când  îndată  pot  eşi  la
       păşune.  Durata  gestaţiurtei  (cât  poartă)  la: oi,  este  câteva    La  noi  în  ţeară  toate  oile  se  nutresc  în  cursul  verii
       zile  peste  21  săptămâni  sau  în  termin  mediu  150  zile.    la  păşune  şi  numai  în  caşuri  excepţionale  la  grajduri.
            Impârecherea  se  face  în  două  moduri:  1,  introducem         Păşunile  păscute  de  oi  sunt  cele  naturale  şi  apoi
       berbeci  în  turmă  calculând  câte  un  bercece  la  25  oi  şi   miriştile  ca  păşune  trecătoare.  O  condiţiune  esenţială
       îi  lăsăm  acolo  o  săptămână  până  la  10  zile.  Acest  metod   (de  căpetenie)  a  păşunilor  destinate  pentru  oi,  este  ca
       de  împârechere  are  neajunsul,  că  nu  se poate evita  (încun-   locăl  să  fie  sventat,  şe  nu  fie  băltoace şi  bălţi  pe ele  şi  să
       giura)  ca  berbecii  se  se  bată  între  ei  şi  prin  urmare  cei   producă  o  iarbă  scurtă  şi  subţire  şi  nici  de  cum  burueni
       mai  slabi  de  puteri  sunt  cu  cotul  înlăturiţi  dela  împăre-   groase.  Umezeala  strică  mai  mult  oilor  şi  produce  boale,
       chere.  Deosebit  de  aceasta  întrebuinţând  acest  metod,       ca  gălbeaza,  durere de  picioare  şi  altele,  de  asemenea  şi
       avem  lipsă  de  mai  mulţi  berbeci  decât  dacă  ne  folosim    plante  prea  grase,  care pioduc  uşor  meteorisaţie  (umflarea
       de  metodul  al:                                                  pântecelui).  Pe  un  jugăr  de  păşune  de  prima  calitate,  pre­
                                                                         cum  şi  pe  păşunile  artificiale,  putem  nutri  11—15  oi  în
            2.  Adecă  de  impârecherea  din  mână,  cum  se  nu­
                                                                         cursul  anului,  ear  pe  păşunile  obicinuite,  care  la  noi  de
       meşte.  Aci  fiecare  oaie,  care  are  călduri  se închide sepa­
                                                                         regulă  sunt  cele  mai  proaste  v?i  cele  mai  neîngrijite,  nu
       rat  (deosebit)  cu  berbecele,'  până  după:ce  s’a  efectuat
                                                                         putem  calcula  mai  mult  decât  2—3  oi  pe  un  jugăr.
       împărecherea.  Acest  metod  are  foloasele,  că  fiecare  oaie
       se  se sară  numai odată  şi  astfel  se  cruţă  mult  din  puterile   Nutreţul  verde  fiind  şi  ud  produce  toarte  adesea
       berbecului,  aşa  încât  pe  un  berbec  se  calculează  o  sută   metiprisaţie  şi  la  noi  pe. lângă  aceasta  şi  diaree  (urdinare,
      oi.  Afară  de  aceasta  s’a  mai  observat,  că  în  urma  îm­    cutureală);  nu  vom  scoate  deci  oile  şi  cu  deosebire  mieii
       părecherei  din  mână,  rămân  mai  puţine  oi  sterpe.      '    la  păşune  în  timp ploios  şi  până-ce  rouă  sau  bruma  nu

            Durata  căldurilor  la  oi  este  1— D/a  zile,  şi  dacă    s’a  uscat  de  pe  plante.  In timp  ploios,   dacă  avem  mij­
       oaia  nu  s’a  sărit  cu  succes,  aceste  călduri  revin  după   loace  şi  ne  este  posibil, vom  prefera  a  le  ţinea  la  adăpost
       12—16  zile.                                                      şi  a  le  nutri  cu  un  nutreţ  uscat,  fie  chiar  şi  numai  paie
                                                                         sau  frunzări.  Tot  asemenea  vom  căuta  a  adăposti  oile  la
            Este  lucru  natural,  că  în  timpul  gestaţiunii,  oile  vor
                                                                         umbră  contra  arşiţei  soarelui  dela  ameazi.
       căpăta  un  nutreţ  hrănitor  şi  într’o  cantitate  mai  mare  ca
       de  obiceiu,  ear  când  se  apropie  timpul  fătatului,  trebue       Durata  nutrirei  de  iarnă  a  oilor  depinde  dela  climă,
       se  ne  îngrijim  de  un  adăpost  potrivit  şi  aşternut îndestuli-   dela  durata  iernei  şi  dela rasele  oilor  care  le  ţinem.
       tor,  mai  ales  când  fătatul  cade  în  lunile  reci  sau  ploioase   In  tot  caşul  rasele  mai  jingaşe  se  vor ţinea  mai  mult
       ale  anului.  Rare-oii  trebue  se dăm    ajutor  oilor  când     timp  la  adăpost  ca  cele  rustice,  obicinuite  cu  vremurile
      fată,  deoare-ce  acest  act  merge la  ele  foarte uşor; trebue   rele.  Ar  fi  de  dorit,  ca  şi  la  noi  în  ţeară  se  se  dea  oilor
      adecă  se  ştim  că:  cele  2  oase  care  compun  şoldurile  şi   un  adăpost  acoperit  şi  bine  închis  în  cursul  iernei,  ear  nu
       basenul  (vasul)  din  scheletul  oii  şi  prin  a  cărui  deschiză­  a  le  lăsa  expuse  sub  cerul liber, tuturor influenţilor vătămă­
      tură  trebue  să  treacă  fătul,   nu sunt  concrescute  ca  de    toare,  făcendu-le  ca  adăpost  numai  o  aşa  numită  perdea,
       ex.  la  vaci  şi  la  iepe  şi  ele să  pot  îndepărta  unul  de  care  le  apără  contra  vânturilor  reci,  ear’  contra  zăpezii,
       celalalt  ori  cât,  pentru-ca  fătul  să  treacă  fără  obstacol  ploilor  şi  a  frigului  nici  de  cum.
   1   2   3   4   5   6   7   8