Page 1 - Bunul_Econom_1902_10

Anul III. Orăştie, 15 Martie n. 1902 Nr. 10.

REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „Rcranii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul SiMinlui",

A B O N A M E N T E : A P A R E : IN SE R ŢIU NI:
se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor, (1 fl.) în fiecare Duminecă.
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. Abonamentele p inserţiunile se plătesc înainte.

nurilor ideale, cum sunt limba şi naţio­ şi mai ales a conducătorilor poporului
nalitatea, s’ar putea adauge, că pro­ nostru spre gloria şi mulţumirea lor şi
Voci autorisate. grama noastră pretinde: a neamului din care fac parte.

a) scutirea unui minim. de avere
de sub contribuţie, de sub execuţie şi Dela Reuniunile noastre.
Rar ni-se dâ ocasiunea a înregis­
vindere;
tra ştiri, că bărbaţi cu durere de inimă Secţiunea econom ică a Asociatiunii
»
pentru poporul nostru se gândesc la b) reducerea serviciului militar la pentru literatura română şi cultura poporului
doi ani;
nevoile lui şi prin posiţiunea lor so­ român în şedinţa ţinută la Sibiiu la 19
cială şi culturală, prin sfat şi fapte se c) contribuţia progresivă; Februarie n. 1902 a decis a lua între
agendele sale proxime şi următoarele lucrări:
îndrume la mijloacele potrivite de a d) ajutorarea lucrătorilor la timp
a) Culegerea datelor statistice cu. privire
scoate poporul din lâncezala care bân- de nevoie, etc. — cred că nu trebue la starea economică a Românilor din patiie.
tue între noi. Fără o bunăstare mate­ expus mai pe larg, me mărginesc deci b) Iniţiarea de scrieri poporale din do­
a accentua, că pe această cale ne-am
rială şi fără cunoştinţe îndestulitoare meniul feluritelor rame ale economiei na­
apropia mai uşor de inimă poporului,
spre a şti cum se agoniseşte în mod ţionale,
am trezi în el interes faţă de causă şi
cinstit şi iară de spiritul de asociaţie i-am întări conştienţa sa naţională; tot c) Urmărirea literaturei economice, mai
ales a celei publicate în limba română.
pentru tot ce este înălţător pentru el, atâtea lucruri de cea mai mare însem­
precum este la noi biserica şi şcoala, nătate pentru viitorul nostru mai bun. d) Iniţiarea înfiinţării unei scoale agro­
nomice româneşti.
poporul este perdut. înţelegem aci nu In fine nu poate lipsi din program Cu studiul pregătitor al acestor lucrări
numai şcoala propriu zisă, ci şi şcoala datorinţa expresă a membrilor sei, a sau ales din sinul secţiunii referenţi, cari
vieţii. .sprigini în mai mare măsură şi cu mai vor veni cu propuneri definitive în şedinţa
mult interes: viitoare a ei.
Unul dintre cunoscuţii apostoli de
a) biserica noastră naţională şi
frunte ai acestei idei este şi dl Dr. Ioan D esbatere economică,.
şcoalele noastre confesionale, fortăreţe
Mihu din Orăştie. . Duminecă d, a. a avut loc în sala
nebiruite a naţionalităţii noastre;
Ne-a fost dat se putem spicui şi b) instiluţiunile noastre culturale şcoalelor române gr.-or. din Lugoj o
noi dintr'o scrisoare a d-sale publicată si economice: prea interesantă desbatere economică,
} 3 sub conducerea dlui Titu Haţieg. Afară
în ziarul «Libertatea» unele idei emise,
c) productele noastre literare şi mai de obiectele abordate prin prelegerile
care trebue se fie. fiecărui bun Român ales ziaristica noastră, destul de mo­ economice anterioare, s’a pus în des­
o călăuză, ce are menirea ridicarea po­ destă ; batere eventualitatea înfiinţării unei
porului nostru pe teren economic, cul­ d) vieaţa socială românească pre- lucrătoare comune pentru argăsitori şi
tural şi social. ste tot. provederea acesteia cu maşinăriile şi
uneltele necesare, în sensul unui res-
Lăsăm se urmeze aci partea scri­ Fiind programa astfel statorită şi cript recent al ministrului de comerciu.
sorii ce special ne interesează: punăndu-ne cu toţii la lucru, aşa pre­ Au luat parte de astădatâ în număr
cum se recere, realisarea postulatelor
«Programul trebue întregit cu pos­ politice din programă, poate întârzia un mai mare la desbatere şi maeştrii,
tulatele social-politice, agrare şi econo­ timp oare-care, pentru-că depinde şi ceea-ce denotă un progres îmbucurător.
Desbaterea aceasta se va continua,
mice, probleme ce preocupă astăzi în­ dela factorii streini, cărora avem a ne
treg apusul cult, şi tot atâtea postu­ impune avend a se decide în una din conve­
late, chemate a asigura bunăstarea şi In ce priveşte însă postulatele na- nirile viitoare asupra meritului chestiunii.
prosperarea existenţelor mici, marea ma­ ţionale-culturale, indicate în urmă, rea­ R eu n iu n ea rom . de lectură d in
joritate din care se formează partidul lisarea acelora nu depinde, decât dela R eşiţa-m ont. îşi va ţinea adunarea sa
nostru. generală Duminecă în 16 Martie n. la
hărnicia şi însufleţirea noastră şi nu su­
Lupte politice fără însufleţire de fere îndoială, că dacă în acest respect 3 ore d. a. în localităţile proprii. Obiec­
causă, nu se pot da! ne-am pune la lucru bărbătesc, în scurt tele: 1. Raportul general. 2. Raportul
Ear noi numai atunci vom putea timp am putea face minuni....» cassarului. 3. Raportul archivarului. 4.
însufleţi poporul nostru, când îi vom Atâta pentru astă-dată. Alegerea funcţionarilor. 5. Staverirea
vorbi la înţelesul lui. bugetului. 6. Primirea de membrii. 7.
Ge efect ar avea în această pri­ Dee bunul D-zeu ca aceste cuvinte Alegerea comisiunei verificâtoare. 8.
vinţă, dacă pe lângă accentuarea bu­ se pătrundă în toate inimile româneşti Propuneri.