Page 6 - Bunul_Econom_1902_10
P. 6

Pag.  4                               ,     i      B U N U L  E CO N OM                                               Nr.  10

                                                                           aceste  materii  să  sfîrşesc  înainte  de a  ajunge  cotorul  la
                                                                           lumină,  planta  tînârâ  piere,  volumul  sămenţei  hotăreşte
                       Modul  sămănării.                                   deci  încă  în  mare  parte,  adâncimea  la  care  să  se  aşeze.

                                                                                 Dacă  dorim  ca  toate  semânţele  să  răsară  de odată,
                                                         (Retipărirea  interzisă).
                                                                           vom  îngriji  ca  ele  se  fie  aşezate  la  aceeaşi  adâncime.
                                  (Urmare  şi  fine.)
                                                 *                         Această  lucrare  o  execută  sămănătoarea  în  rînduri,  care
              Afară  de  muiatul  semenţei  se  mai  obicinueşte  a  le    aşează  toată  sămânţa  la  o  adâncime  egală.  La  sămănatul
         învăli  cu  materii  diferite,  câte  odată chiar  şi  otrâvitore,  cu   prin  împrăştiere,  acoperitul  sămânţei  se  execută  mai  per­
         scop  de-a  împedeca  să  fie  mâncată  de  animale  stricătoare   fect  cu  grebla.  Grapa  nu  acopere  sămânţa  de  o  potrivă,
         şi  de  a  da  sămânţei  materii  nutritive  la  încolţire.  Primul   şi  lasă  multe  la  suprafaţa  pământului.  Pentru  sămânţe ce
         snop  îl  ajungem  câte  odată,  al  doilea  însă  nu.            trebuesc  aşezate  măi  afund,  ne  folosim  de  plugul  simplu
              Ce  priveşte  văruitul  sămânţelor  cu  scop  de  a  nimici   şi  cel  cu  2  şi  3  brasde.  Grânele  le  vom  acoperi  cu
         tăciunile  cerealelor,  se  va  vorbi  într’un  alt  capitul  despre   plugul,  numai  în  pământuri  uşoare  şi  într’o  climă  uscată.
         boabele  plantelor.                                               Pentru  sămânţe  foarte  mărunte  ne  folosim  pentru  acope­
                                                                           ritul  lor,  numai  de  tăvălug,  şi  de  grapa  de  spini.  Cu
                                                                           acest  instrument  se  acopere  semânţele  de  erburi,  trifoiu,
                   Cantitatea  semânţei.                                   mac  şi  câte  odată  şi  rapiţa  şi  cânepa.

                                                                                Cerealele  trebue  sămănate  mai  adânc, în termini  medii
                                                                           la  5  cm.;  pâstăioasele  (leguminoasele)  precum  mazărea,
              Cantitatea  sămenţei  necesară  pentru  sâmănat,  depinde
                                                                           fasolea,  bobul  le  putem  sămăna  până  la  8  cm.;  bulbii  de
         în  prima  linie  dela  volumul  ce  ocupă  fiecare  plantă,  în
                                                                           cartofi  10  cm.;  şi  într’un  pământ  năsipos  chiar  şi  până
         deplina  ei  desvoltare.  Din  numărul  grăunţelor ce cuprinde
                                                                           la  16  cm.
        o  măsură  anumită,  şi  din  volumul  ce  are  fiecare  plantă,
        se  poate  calcula  uşor  cantitatea  de  sămânţă  trebuincioasă
         pentru uh teritoriu  anumit.  Cantitatea  sămânţei  mai  variază
         şi  dela  calitatea  (bunătatea)  ei.                                                  G    a   p    r   a.
              Cu  cât  sămânţa  este  mai  bună  şi  mai  proaspătă,  cu
        atâta  vom  sămăna  mai  rar.  De  asemenea  la  sămănătură                           C'Capra  Hi raia  L.J
        mai  timpurie  de  primăvară  şi  toamnă,  vom  sămăna  mai
         puţin  des,  deoare-ce  plantele  au  timpul  necesar  de  a  se
                                                                                Capra  să găseşte astăzi aproape la toate popoarele, mai
        desvolta  şi  înfrăţi' mai  bine.  Sâmănând '  cu  maşina  prin
                                                                           ales  în  regiuni  muntoase  şi  ne  dă  un  câştig  destul  de  în­
        îinprăştiere  sau  chiar  în  rînduri,  vom  întrebuinţa  mai  pu-
                                                                           semnat, cu deosebire  unde cultura oilor nu mai este rentabilă.
        ţfnă  sămenţă  decât  sămănând  împrăştiat  cu  mâna.
                                                                           Ea  este  mai  prăsitoare,  dă mai mult lapte, şi se  mulţumeşte
              Scopul  culturii  încă  ne  face  se  sămănăm  mai  des      cu  mai  puţin  decât  oaia  şi  după  împrejurări  se  poate  în­
        sau  mai  rar,  cerealele  pentru  a  produce  mai  multe  paie    treţinea  cu  foarte  puţină  cheltueală,  pro vede  casa cu  lapte
        le  vom  sămăna  mai  des,  şi  în  scopul  de  a  le  cosi  ca    şi  produce  şi  gunoi  îndestul  pentru  o  mică  bucată  de  pă­
        nutreţ  des  de  tot.  Cânepa  pentru  fuior  vom  sămănao-  cu    mânt,  car’  părul  ei  încă  se  foloseşte  la  ţeseturî  mai  or­
        mult  mai  des  decât  cea  pentru  sămenţă.  In  fine  canti­     dinare. Cu drept cuvânt să zice, că capra  este  vaca  săracului.
        tatea  sămânţei  depinde  şi  dela  natura  şi  prepararea  pă­
                                                                                In  turme  mari  nu  e  posibil,  a  le  ţinea,  fiind-câ  nu  Ie
        mântului,  precum  şi  dela  clima  ce  domneşte  în  localitate.
                                                                           putem  ţinea  laolaltă  ca  oile;  ele  ar  putea  aduce  şi  mari
        In  general,  cu  cât  clima  va  fi  măi  favorabilă,  şi  cu  cât
                                                                           pagube  prin  păduri  tinere,  a  căror  lăstare şi  muguri le mă­
        pământul  va  fi  mai  fertil  (roditor),  mai  potrivit  plantei  şi
                                                                           nâncă  cu  multă  poftă.
        mai  bine  lucrat,  vom  întrebuinţa  o  cantitate  mai  mică  de
        sămânţă,  decât  in  caşuri  contrare.
                                                                                         Prăsirea  caprelor.

        Acoperirea  semenţei  cu păment.
                                                                                Masculul  se  numeşte  ţap,  femela  capră,  puiul  ied. Ţa­
                                                                           pul  trebue  se  fie  mare,  cu  gâtul  scurt,  capul  mare,  ure­
              Cele  mai  multe  sămânţe  a  diferitelor  plante  încolţesc   chile  să  atârne  în  jos,  barbă  lungă  şi  stufoasă, picioare pu­
        numai  atunci  în  câmpul  liber,  dacă  ele  sunt  acoperite  cu   ternice,  pulpele  voluminoase,  părul  des  însă  moalp  la  pi­
        pământ.  Afunzimea  la  care se  îngroapă - va  fi  însă  numai    păit.  Un  ţap  în  etate  de  2 —8  ani  este  suficient  pentru
        atât  de  mare,  cât  sămânţa  să  aibă  pe  de  o  parte  umidi­  100  capre.
        tatea  trebuincioasă,  ear’  pe de altă parte se  nu  să îrapedece      Capra  de  prăsilâ  să  fie  înaltă,  lată  în  şele şi  la cruce,
        intrarea  aerului  la  ea.  Din  acest  motiv,  cu  cât  timpul    pulpe  voluminoase  şi  toată  făptura  ei  să  fie  mai  delicată,
        este  mai  umed  şi  pământul  mai argilos, vom  aşeza sămânţa     ugerul să fie mare şi ţîţele lungi; părul scurt, însă des şi  moale.
        mai  în  faţă  şi  vice-versa,  într’un  pământ  năsipos  şi în  timp   ,*  Impărechierea  cade  prin  Septemvrie—Noem vrie;  căl­
        de  secetă,  vom  pune  sămânţa  mai  adânc.                       durile  durează  la  capră  24  ore  şi  revin  după  11  zile dela

             Mai  trebue  să  ştim,  că  germenile  (colţul)  până  ce  se   fătat.  Timpul  gestaţiunei  este  21—22  săptămâni  şi  fată
        naşte  la  suprafaţa  pământului  se  desvoaltă  numai  din        prin  Februarie—Martie-—April  1—2,  câte-odatâ  şi  3  şi  4
        materiile  de  reservă  (înmagazinate)  din  sămânţă.  Dacă        iezi. Pentru prăsilă vom folosi capra numai până la 9 —10 ani.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10