Page 5 - Bunul_Econom_1902_15
P. 5
Nr 15___________ BUN UI ECONOM __ Pag- 5
Curăţenia locuinţelor. nici o primejdie. Vine poliţia, ajutor medi se vorbeau în* * Oradea. Odată fusese gene
cal, spital, scrieri în ziare cu ştiri de sărăcie ralul Grancy în inspecţie la Oradea. După
mare, vin apoi marinimoşi cu daruri de bani inspecţie, stând de vorbă în faţa casinei Cu
«In; casă curată nu-ţi întră docto şi starea e scăpată. Zilele acestea a comis a mai mulţi oficeri, generalul voia sâ-’şi aprindă
rul şi medicamente», este o zicetoare 40-a încercare de sinucidere. De astă-dată ţigara. Nimenea n’avea ţigară aprinsă, nici
însâ şi-a greşit măsura veninului, căci a luat chibrituri la sine. Kompf era în balconul
foarte adevărată şi recunoscută şi de
prea mult. I a ars maţele, încât nu mai este casinei şi de acolo a sărit jos, sâ dea ge
popoarele mai puţin civilis&te.
speranţă de o altă încercare mai norocoasă. neralului foc. Altă-dată a mers călare, din
Curăţenia în casa de locuit, în că rămăşag, înaintea trenului până la Komâdi;
mară, în pivniţă, în pod, in grânare, în Tragedie familiară. Intr'o localitate din ear până la Dobriţin sa dus din Oradea în
Italia, femeia Mativi, părăsită de câteva zile 3i/2 ore. Ultimul său act de bravură a fost;
grajduri, coteţe, in curte, în grădină,
de bărbatul ei, după-ce şi-a spânzurat cele când a sărit de pe podul de fer de peste
înaintea casei etc. este o comoară pen
2 fete, una de 4 ani şi alta de şese luni, Criş pe ghiaţă, dela o înălţime de 12 metri.
tru sănătatea oamenilor şi a anima
s’a spânzurat şi ea la mijloc, între ele. A- Atunci şi-a frânt amândouă picioarele. După-
lelor lor. ceastă oribilă tragedie a impresionat adânc ce s’a însănătoşat, a fost permutat în Bosnia,
Iarna din causa frigului şi a zăpezii tot orăşelul. de unde earăşi I au adus în Oradea^qunde
*
nu putem face curăţenie cum se cade. a murit acum.
Colonisare de Ciangăi. Din comuna bu
Acuma revenind timpul frumos, este
covineană (locuită de Ciangăi) Istensegits se — Falsiflcători de bani prinşi. Gen-
datoria fiecărui bun creştin şi creştină,
anunţă, că zilele trecute au plecat 30 familii darmeria a descoperit în Vinga un atelier
mai ales în ajunul sfintelor sărbători, a cu scăp de a fi colonisate în Bacşa, comi bine organisat de falsificări de bani, unde a
vedea şi de curăţenia locuinţelor noastre. tatul Caraş-Severin. Guvernul le-a dat pă cuprins material însemnat şi recuisite. Capiii
mânt, al cărui preţ trebue să-'l plătească nu falsificatorilor este Romanov Mihâly, care a
In prima linie vom îndepărta sau
mai în timp de 10 ani şi în condiţiunile recunoscut a fi fabricat până acum peste 2
arde gunoaiele de prin curte, băltoa
cele mai favorabile. mii bucăţii a 20 fii. puşi deja în circulaţie.
cele le vom umplea cu păment, năsip
Banda are ortaci şi în Timişoara.
sau petris, ce avem la îndemână, zidu Furt CU spargere. In noaptea de Sâm *
rile clădirilor le vom spoi cu var (uci- bătă spre Duminecă, făptuitori necunoscuţi — Bancnote de 30 coroane. Lucră
zătorul tuturor boalelor molipsitoare), au pătruns în prăvălia lui Teodor Simion rile pregătitoare pentru începerea plăţilor
vom mătura, spăla şi curăţi în general din piaţa Prundului (Braşov) şi au furat reale au înaintat deja aşa de mult, încât în
130 coroane bani, un ceasornic de aur, un luna Maiu va putea fi începută retragerea
toate lucrurile şi unghiurile clădirilor
ceasornic de argint şi unul de nikel. Poliţia din circulaţie a bancnotelor de 10 şi 20 co
noastre. In modul acesta ne facem tra
caută pe făptuitorii îndrăsneţi. roane (puse în circulaţie numai interminal)
iul mai ticnit şi dobândim mai multă * şi emiterea bancnotelor de 50 coroane, cari
plăcere de vieaţă şi lucrul cel mai de întunecime de lună. In 22 Aprile n. vor fi apoi cele mai mici bancnote ale va
căpetenie este, că prin o curăţenie te va fi prima întunecime de lună din anul lutei de coroane. Acestea vor fi de coloare
meinică Ucidem milioane de cuiburi de acesta. întunecimea se va începe la 6 ore albastră-verzie.
17 minute seara şi se va termina la 8 ore
boale, care ne-ar putea încerca la ivi
şi 52 minute. Această întunecime se va — Catastrofă pe D unăre. Luni di
rea căldurilor de vară. mineaţa pe la Mohâcs era mare viscol şi
vedea şi în Europa. La noi se va începe la
ploae. Mulţime de oameni având însă să
6 ore 50 minute.
treacă Dunărea pentru a întră în lucru pe
NOUTĂŢI Călcat de tren. Intre staţiunile Teiuş şi insula Mohaciului, n’au luat în seamă vis
Blaj Joia trecută b călcat trennl pe încăr colul, ci au plecat cu brodul peste Dunăre,
cătorul de marfa Szabo Mozes, căruia i-a încărcat cu trăsuri şi oameni. Isbit de vânt,
Distincţii. Aflăm cu plăcere, că între tăiat amândouă picioarele. Nenorocitul are- brodul a rupt funia şi s’a răsturnat. Cinci
cei distinşi de curând cu ordul , «Coroana mas în vieaţă şi a fost transportat în spita sprezece oameni au fost scoşi din apă încă
României» de cătră M. S. Regele C a r o 1 sunt lul din Sigişoara. vii, dar’ vr’o zece inşi, împreună cu trăsurile
şi câţiva Ardeleni de ai noştri. Dlui Olimpiu * şi caii, au pierit în valuri.
Boiu, şeful domeniilor Coroanei din Bicaz *
„Convorbiri Literare", nr. 4 are urmă
(jfid- Neamţu), i-s'a conferit ordul «Coroana
torul cuprins: I. A. Ră du le seu. Din poe- Bietul Jian. Băiatul de 6 ani Alex. Jian,
României» în gradul de cavaler.
siile inedite ale lui Mihail Eminescu. I. Sla din Braşov care-’şi câştigă Creiţarii cu vân
Dl Solomon Halită, inspector al învă vici. Pesimismul lui Eminescu. P. D u 1 fu. zarea de flori pe stradă şi prin localuri, era
ţământului primar, profesor de şcoala nor Ifigenia în Taurtda, act. I. (traducere în ver cât pe aci să-’şi peardă vieaţa. Mititelul vân
mală din Galaţi (originar din districtul Na- suri după Euripide). N. Iorga. Istoria lui zător de flori voind Să treacă Duminecă dru
seudului) a primit «Coroana României» în Mihaiu Viteazu. Cap. 2: Schimparea lui Mihnea mul în parcul Rudolf, s’a împedecat dă şi
gradul de oficer; dl Leonte Moldovan, pro Vodă. împrejurările la Poartă. Legăturile nele tramvaiului şi a căzut. Tocmai atunci
fesor la liceul din Brăila (originar din Şinca- noastre cu Turcii. I. A t h a n a s i u . Conside- trecea o trăsură privată şi vizitiul neputând
veche, Făgăraş) şi dl Cornel Guşăilă, pro raţ uni generale asupra funcţiunilor sistemu oprii caii, Jianu ajunse sub picioarele cailor.
fesor la liceul din Brăila (originar din Po- lui nervos, act reflex, act, instinctiv şi act Nişte binevoitori l’au ridicat îndată şi l’au
şorta, Făgăraş), amândoi aceşti din urmă intelectual. P. V. Haneş. Corespondenţă dus la spital, unde s’a constatat, că lesi-
«Coroanei României» în gradul de cavaleri. din tinereţe alui Mihail Cogâlniceanu. G. unile sunt uşoare.
* B o g d a n - D u i c ă . Rătăcire. Roman de Ioan *
A 40-a sinucidere. Ar crede cineva că-i Adam (recesiune). N. I o rg a. Cronică şi. Un câne turbat în Cluj a muşcat 2
poveste, dar nu e. încă trăeşte şi acum în bibliografie. persoane, cari au fost trimise la institutul
*
Viena o femeie, o chiamă Fani Holzbauer, antirabic din Budapesta.
*
care din timp în timp se omoară, adecă îş Un căpitan curagios din reg. 37 din
face poultul, căci de, a aflat că i-se ren Oradca-mare a murit zilele trecute în etate Un cutremur de pământ îngrozitor s’a
tează. Bea o cantitate oare-care de soluţie de 37 ani: Numele căpitanului era Rubert produs la Irkusck în Siberia. Sguduiturile
veninoasă, dar aşa, ca să nu i-se întâmple Kompf şi despre faptele lui îndrăsheţe multe au fost numeroase. Multe case au suferit
