Page 1 - Bunul_Econom_1902_26
P. 1
Anul III. Orăştie, 5 Iulie n. 1902. Nr. 26.
REYISTA PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului".
A B O N A M E N T E : ' A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) In fiecare Duminecă. se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. Abonamentele şi inserţiunile se, plătesc înainte.
O noiie bancă românească. acţiunilor, în care cas se garantează
Reuniunile subscriitorilor 5%, interese dela ratele
Primim spre publicare următorul solvite anticipativ.
Subscrierea acţiunilor se încheie
meseriaşilor noştri. prospect ceea-ce facem cu multă plă
Ia 31 Iulie 1903 st. n.
cere fiind vorba de d instituţiune ro
Membrii fundatori îşi reservă drep
mânească folositoare.
tul de a alege prima direcţiune pe cei
Avem o mulţime de reuniuni de Prospect
i
meseriaşi români, presărate aproape în dinteiu 3 ani în sensul §. 183 din
pentru înfiinţarea unei casse de îm legea comercială.
întreaga patrie locuită de naţionalitatea
prumut şi păstrare pe acţiuni în Cohalm, în 25 Maiu 1902 n.
noastră. Ele interesează mult, nu nu
opidul Cohalm (K ohalom -R eps).
mai pe oamenii de meserie ci şi pe C o m i t e t u l f u n d a t o r :
aceea cari urmăresc cu o vedită plă
Convinşi că un institut de bani, Iosif Lup, paroch Ştena; Ioan Brotea,
cere activitatea lor fie pe terenul so paroch Mateiaş; Ioan Ursu, înv. pens.
care se procure poporaţiunei noastre
cial fie în cele technice adecă cele ce Caţa; George Andron, înv. Ungra;
agricole creditele necesare şi se des-
să ţin de perfecţionarea în mânuirea Nicolae Buseo, eco. Cohalm; Ioan
voalte spiritul de economisare, a deve
uneltelor lor. Beuan, paroch Merchiaşa; Ioan Buzea,
nit pentru ţinutul nostru o necesitate asesor opidan Cohalm; Sotronin Roşea,
O fi rodnică munca lor însă cine
urgentă, subscrisă în urma unei înţele paroch Ungra; Ioan Serac, proprietar
le ştie? In cea mai mare parte numai
geri comune am decis înfiinţarea unei Cohalm; Ioan Grancea, propr. de moară
e’le singure. Marele public n’are nici Zsibert; Ieronim Buzea, preot.-capelan
casse de împrumut şi păstrare, ca
idee: câte sunt, unde sunt, ce fac ? Ici Stena.
societate pe acţiuni sub numele ,,Eco-
colea cetim prin ziare despre vre-o
nom ie“ în opidul Cohalm. [O listă de subscriere pentru acţiuni se
petrecere de-ale lor cu dans, declamaţii, află şi Ia Administraţia „Bunui Econom“ |.
Mărimea capitalului social am fixat-o
concert, teatru etc; ne mai este dat a
cu cor. 60.000 împărţit în 600 acţiuni
ceti şi câte o mulţumită publică pentru
pe nume, de câte cor. 100; rămâne
suprasolviri la intrarea la astfel de DIN LUME
însă în voia adunării generale consti
spectacole şi alte de asemenea, însă
tuante, ce se va conchema la timpul
despre activitatea lor ce priveşte mese Tripla alianţă. între Monarchia
său, să ridice capitalul fundamental sau
ria, industria ce o exercită rar, foarte noastră, Germania şi Italia, după cum
rar, avem ocasiunea a afla ceva. să-’l reducă până ia valoarea acţiunilor anunţă Agenţia Wolfl din Berlin s’au
Avem convingerea că multe din subscrise, ţinend cont de resultatul reînoit în formă neschimbată pe un nou
Reuniuni nu au nici cunoştinţă de toate apelului nostru. period de 12 ani.
reuniunile surori din patrie ce sunt în Societatea se înfiinţează pe timp
fiinţă. nedeterminat.
Regele Garol la Ischl. „Uni-
O astfel de stare este foarte dău La subscrierea acţiunilor sunt a versul“ din Bucureşti publică ştirea, că
nătoare în prima linie lor însuşi şi ar se plăti 10% din valoarea nominală Regele Carol al României va merge
adecă câte .io cor. de acţiune şi 2
fi de dorit ca iniţiativa luată în confe în August la Ischl, unde va petrece
rinţa a opt reuniuni de meseriaşi ţinută cor. de fiecare acţiune, odată pentru mai multe zile, ca oaspe al Majestâţii
la Iulie 1901 în Sebeşul-Săsesc pentru toteauna, ca contribuire spre acoperi Sale monarchului Francisc Iosif.
a lega o solidaritate între toate reu rea speselor de fondare.
niunile româneşti de acest fel, să ea Terminele pentru solvirea celor Boala regelui Eduard. După
fiinţă cât mai neîntârziat. Un exem lalte 90%, adecă 90 cor. de acţiune ultimul buletin medical *«gele Angliei
plu bătător la ochi n’il oferă băncile se vor fixa de adunarea generală con a trecut peste ori-ce pericol mai serios.
noastre care se ştie cât de folositoare stituantă şi anume tot în rate de câte Regele, deşi a trecut peste pericol, va
este pentru ele legăturile ce întreţin 10% şi la intervale de cel puţin 30 fi legat încă mult timp de pat.
între dînsele. zile. Se pot însă plăti de-odată mai
multe rate eventual întreagă valoare a
