Page 2 - Bunul_Econom_1902_26
P. 2
fag- 2 B U N U L E C O N O M Nr. 26
Dela Reuniunile noastre. Muntean (Dobra); Petru P. Bariţiu, Advocatul poporului.
Adam Cristea, Ioan Lăzâroiu, pantofarul,
Dumitru Martin şi Mihaiu Gref, (ceşti Vitele rătăcite,
Reuniunea Economică din Orăştie. diti urmă cinci ca representanţi ai trebue mânate în
comună şi predate antistiei comunale sau
secţiei industriale a Reuniunii).
D u m i n e c ă Reuniunea Economică unui păzitor de hotar. Dacă în termin de
din Orăştie şi-a ţinut adunarea generală După acestea adunarea s’a încheiat. 8 zile pentru aceasta vită nu se presentează
a 2-a, în o sală a şcpalei din loc, fiind nimenea deşi sau ştirit pe cale obicinuită
Dela Dobra a venit şi a participat
de faţă vre-o 35 membri. A presidat’o aflarea ei, antistia comunală vinde vita pe
la adunare şi la desbateri, zelosul
vice-preşedintele A. P. Barcianu, S’a cale de licitaţiune publică şi din preţul ace
protopresbiter Iosif Morariu, care a şi
cetit raportul comitetului despre activi leia plăteşte sau acopere cheltuelile şi paguba
fost ales de vice-preşedinte al Reuni
tatea din anul trecut, apoi socotelile unii, luându-sâ în comitet încă doi sau dauna căşunată. Suma ce mai rămâne
anului trecut, şi luându-să la cunoştinţă, din preţul vînzârii în termin de un an se
dobreni ce să interesează viu de
s’a dat comitetului şi cassarului abso predă proprietarului care se va insinua ca
Reuniune, ca se lucreze acolo ea în
lutoriul. păgubit; ear după acest termin se împarte
credinţaţi ai Reuniunii.
D1C. Baicu a ţinut apoi o prelegere între comuna şi oare-care fondaţiune econo
*
economică stăruind pentru a se întinde mică. (Art. de lege XII. §. 105 din anul 1894).
şi poporul nostru după uneltele şi jReuniunea de înmormântare *
maşinile perfecţionate, în lucrarea eco din Orăştie. In şedinţa adunării generale Pentru licenţa vînzerii de vin
trebuie înaintată cerere direcţiunii finanţiare,
nomiei sale ca având pe urma lor ţinută la 16/29 a hoţărît urcarea numărului
în care trebue să se spună desluşit numele,
mare folos, şi peste tot pentru lucrarea membrilor dela 300, la 360 în ambele secţii
locuinţa, ocupaţiunea sa precum şi beuturile
mai raţională a întregei economii. din motiv, că membrii primiţi de comitetul
ce Voeşte a vinde, mai trebue încă să arate
S’a statorit apoi budgetul pentru aceleia pentru înfiinţarea secţii a treia în dacă el însuşi vinde sau prin cine voeşte
anul curent, cifrându-se la intrate cu număr de 300 nu ’şi-a achitat toţi până la a vinde, şi că cere licenţa pe timp hotărît
1442 cor., ia eşite cu 1140, râmânend acest timp taxele de înscriere ca membri, sau nehotărît. La cceasta cerere se aclude:
un escedent de vre-o 300 cor. ear’ cei-ce a plătit s’a împărţit în număr egal
la fostele secţii de până acum I. şi II. cartea de botez, atestat de moralitate, şi
A urmat reconstituirea comitetului dacă e încă minorean învoirea autorităţii pu-
pe un nou period de 3 ani. Au fost * pilare. Pe rugare trebue a se pune un tim
aleşi: O nouă reuniu/ne în Orăştie. Două- bru de 1 fi., dar afară de aceasta mai tre
Preşedinte Dr. Ioan Mihu, vice zeci-şi-cinci fruntaşi din Orăştie şi giur (advo bue aclus încă un; timbru de 1 fl. care tre
preşedinţi: A. P. Barcianu şi Iosif caţi, preoţi, învăţători, proprietari, etc., în frunte bue a se lipi pe licenţa ce se va estrada.
Morariu (protopopul Dobrei), secretar cu Dr. Ioan Mihu) au hotărît să înfiinţeze o [Ord. ministrului de finanţe Nr. 33450 §.
Ioan Moţa, cassar Valeriu Orbonaş, «reuniune pentru ajutorarea economilor la 5 din anul 1889].
econom : Ioan Fleşeriu. pagube în vite». In scopul acesta au con
Membri în comitet: Constantin vocat pe 7 Iulie st. n., la Orăştie, o adu
Barcianu, profesor de agricultură în nare generală de constituire, în care membrii Medicul casei.
retragere, Dr. A. Vlad, Constantin Baicu, salutarei reuniuni vor ave să vOttze statutăle
Nic. Vlad, Iosif Indrieş, Ion Lazaroi şi pe basa acelora să aleagă apoi comitetul Mijloc pentru, a, vindeca rosatu
comerciantul, Daniil David, Dumitru Rob, reuniunii. rile dela picioare. De multeori, din causă
Nicolau Trif, Nicolau Andrei, N. Mihăilă, că mulţi oameni poartă încălţăminte prea
IrimieBoca, Nicolau Herbai (Dobra), Aron strimtă şi ciorapi groşi, se jupoaie pelea şi
II.
F O I T A aceasta deja dela şese oare cu încordare
9
Multiplul milionar Gould, concurentul extremă. Acum erau 12 oare, începea timpul
direct a bogatului Vanderbilt şedea în con- de audienţă pentru oamenii, cari aveau să
Glumă americană. toarul său şi calcula, ca şi când ar fi vieaţa vorbească cu el în afaceri de negoţ sau în
în joc. Milioanele sale erau elocate în căi afaceri publice, precum alegeri comunali, sau
fierate, mine, fabrici, case şi pământuri. Ca de stat, sau disposiţii publice, la cari era
— Ulr. Mycrs. — părtaş şi Gould.
pitalul lucra în negoţ cu petroleu, bucate, oleu,
spirt, acţii şi hârtii de stat. Deşi avea Gould- Punctuos pe rninută aduse servitorul
(Urmare). mulţime de impiegaţi, totuşi supra-inspecţiunea, prima anunţare.
care o conducea el însuşi, recerea o muncă
Price scutură din cap. »Ajutor nu mai de şese până în opt oare pe zi. Pe o tavă de aur era un mic şi de
este I Eu mi-am dat de cap cu speculatul şi Şi nu totdeauna mergeau lucrurile aşa licat bilet de visită. «Mis Dolly Price, Chicago»,
nici un om nu va fi atât de nebun, să-mi de neted. Concurenta si la un milionar de sta pe el.
»
•
sară înt’rajutor. Eu am oferit spre cumpărare sute de milioane îi face traiul amar. când
cu un preţ ieftin trenul meu bogatului Gould, vine dela un concurent tare. Vanderbilt şi «Price — Price« murmură Gould. «Nu
dar’ şi acesta m’a râspins. Trenul Nickel- Gould erau astfel de contrari şi din con e acesta micul speculant ruinat ? Ce are
Plate e o întreprindere greşită». curenţa în afaceri de negoţ se desvoltase femeea cu mine? Aceste nobile cerşitoare
sunt cele mai rele; şi nu poate scăpa omul
«Atunci dară vom trăi în sărăcie şi între ei şi o dujmănie privată.* Cu mijloace de ele, pentru-că trebue să le tractezi ca
miserie, numai susţine-te pentru mine şi co iertate şi neiertate îşi făceau unul altuia pe dame».
piii noştri 1 Eu voiu sta fidel în ajutorul tău, stricăciune, cât numai puteau şi cercau a se
ear’ copiii sunt încă prea tineri spre a simţi năcăji unul pe altul, chiar şi când se în «Cu cerşitoare nu s’ar părea doamna»,
tare schimbarea împregiurărilor. Reculege-te tâmpla aceasta prin publicaţiuni de articoli zise servitorul, care în afaceri de negoţ şi
George, te implor pentru aceasta». maliţioşi prin ziare. tot deodată şi private era încrezutul lui
Părăsind dna Dolly după miezul nopţii Pe masa lui Gould zăceau cel puţin Gould.
chilia de lucru a bărbatului său, acesta într’u trei-sute de epistoale, cari Ie deschisese el
Gould se mai socoti un moment. «Pe
atâta se întărise, cât jurase pe capetele co însuşi. Cele mai multe erau epistole cerşi- o Lady nu o pot ofensa respingându-o, fără
piilor, că va ţine la ai săi până în stîrşit. toresci. Nu poate crede omul, câtă spuză „de
Dna Dolly ştiuse aduce lucrul acolo, cât epistole cerşitoreşti se grămădesc pe masa se ştiu ce vrea. Lasâ-o să între».
speranţa de tot perdută a bărbatului său să unui milionar, când ziarele se ocupă tot numai Gould întimpină pe tinâra şi frumoasa
redeşteptă, dar’ nu numai speranţa, ci şi earăşi de acest CrSsps. doamnă, care era îmbrăcată simplu, dar* *
energia şi puterea de lucru. Aşa se ocupase Gould în dimineaţa elegant, şi o conduse la un fotei.
