Page 3 - Bunul_Econom_1902_26

Nr. 26 BUNUL ECON OM Pag 3-

să fac răni foarte dureroase. Un mijloc foarte marin, 5 grame uloiu de cariofile şi 5 gr. să se coacă. Dar’ în acest timp se formează
bun, lesnicios şi sigur de vindecare este anilină să disoalvă în 21/'a litre alcohol. Ma­ mugurii pentru anul următor şi desvoltarea
următorul: teriile se înpregnează cu această soluţiune lor sufere din lipsa de hrană, care este
Se ia un ou, care după-ce se sparg.; cu ajutorul unui aşa numit p u l veri s a tor. cheltuită de fructe pentru-ca să se coacă.
în două ’i-se scoate gălbinuşul şi albuşul, Dacă se aşează în dulapuri bine închise, Din pricina aceasta mugurii fiind slăbiţi nu
având însă deosebită băgare de samă ca să este destul a le impregna odată pentru vara se desvoaltă şi în anul ce urmează nu fac
rămâe intactă peliţa aceea, care desparte întreagă. Postavuri, cari stau în magazine fructe. Causa răului fiind cunoscută, putem
coaja oului de gălbenuş şi albuş ; aceasta se trebue să fie înpregnate de două ori. se sfătuim pe economii noştri şi cultivatorii
ia şi se , aplică pe locul unde este rana cu * de poame, ca un mijloc bun pentru-ca pomii
partea interioară, care este umedă. Aci ea Pentru postovari. Spre a face ma­ se producă fructe şi în anul ce urmează, este
se lasă până se uscă, după care se poate teriile i m p e r m e a b i l e p e n t r u apă se gunoirea cât mai din belşug a pomilor în­
trage ciorapul, Efectul este plăcut, fiind re- disoalvă o parte cauciuc şi tot atâta parafină cărcaţi cu fructe. Urmând acest sfat vom
coritor, şi peliţa stă lipită până la vindecarea sau stearină în 2 părţi de benzină; se sub­ vedea că nu numai că încetează nefructificarea
totală a rănii. De s’ar întâmpla să cază ţiază această masă în mod potrivit şi se în anul următor, dar’ chiar capătă fructe
înainte de vindecare, set repetă tratamentul ung materiile cu un pămătuf sau se înmoaie mult mai frumoase şi mai gustoase decât
cu un alt ou. în această soluţiune. în cel trecut.
*
■Medicament bun pentru ador­
mire. Adese ori se întâmplă, că unii oa­
meni nu pot adurmi, aşa încât au lipsă de DIVERSE Biblioteca „Bunul Econom".
ceva ajutor, care se dee repausul de lipsă
corpului ; spre acest scop putem pregăti un Au eşit de sub tipar până acum
medicament foarte ieftin.
Luăm câteva fire de sălată [lăptucă], Mijloc de-a pustii ţinţarii. Pen­ broşurelc:
fie chiar in floare, care le scoatem din pă­ tru a ne feri de împunsăturile dureroase a le 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
mânt cu rădăcini cu tot, de pe care se ţinţarilor, punem în odaia în care voim, ca ţele) prepararea fânului şi păşunile.
spală pământul, apoi se dumică mărunţel: ei se nu ne supere, un felinar aprins a le
frunze, cotor şi florile ; după asta se aşează 2 . Economia porcilor, oilor şi caprelor.
într’o sticlă pe care turnăm rachiu. Peste cărui geamuri le ungem cu miere. Toţi ţin­ 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
câteva zile amestecătura trecând prin fer- ţarii şi celelalte insecte de noapte atrase fiind natul lor.
mentaţiune se poate întrebuinţa. Din aceasta de lumină şi dulceaţa mierei, se lipesc de 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
amestecătură înainte de culcare se bea 1 —2 geamuri şi pier. vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
linguri sau un păhărel mai mic, după care *
se poate comptâ la somn de cel puţin 5 Cum să se păstreze aroma cafelei 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
ore. Leacul este de totului bun, n’are nici trirea şi îngrijirea animalelor domestice),
o urmare stricâcioasă ca opiul sau morfiul, bune. In momentul când cafeaua se prăjeşte, 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
care folosindu-să de mai multe ori provoacă turnăm peste ea zăhar pisat şi o scuturăm agricole).
alte boale şi slăbiri. bine. Zăharul lipindu-să de firele de cafea,
Preţul unei broşuri este 30 filări (pen­
îi dă un fel de înveliş, care păstrează aroma
tru România 50 bani).
în fiecare bob. Se pot comanda la administraţia „Bunul
- *
Econom11, la librăria W. Krafft în Sibiiu şi
Obiecte de posţav se pot feri de De ce în unii ani se fac fructe, a administraţia »Tribuna Poporului» în Arad.
molii, dacă folosim următoarea soluţiune: şi de ce în alţii nu? Când pomul este Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
45 de grame acid feniq (carbolic) pur, 30 încărcat cu fructe, are lipsă de toată hrana,
grame de camfor, 30 grame uloiu de ros- ce îi stă la îndemână, pentru-ca ele se ajungă

»Cu ce pot servi ?< întreabă el scurt, derbilt ar avea în prospect o luptă de con­ »Nimenea«.
după-cum este obiceiul la visitele americane. curenţă pe vieaţă, pe moarte, pentru trenul »Aceasta îmi place. Ei, să nu mi-se
său de pe malul Michiganului, care-’l va costa poată zice dară, că aşi fi refusat unei dame
»Eu vin, să te rog de o plăcere», zise mai mult de cât dacă ar cumpăra trenul o rugare, care sta în puterea mea de a o
dna Dolly. »Da, de ajutorul D-tale, care Nickel-Plate, fie cu ori-cât de mare preţ. îmlini. Pentru bărbatul D-tale, Mis Price
însă nu are să consiste în bani sau în preţ
Simţind Vanderbilt, că D-ta stai in tîrgueaiă n’aşi fi făcut-o, pentru-că el s’a înfundat în­
de bani. Poate şti, că bărbatul meu a clădit pentru cumpărarea trenului, că te-ai şi decis tr’o speculaţiune tare nebună şi oamenii, cari
calea Nickel-Plate. Aceasta e terminată şi deja lâ o călătorie de inspecţiune, atunci de speculează aşa de prost, nu merită să fie
bărbatul meu e ruinat», sigur cumpără el trenul şi noi suntem ajutaţi. ajutaţi. Dar’ pentru D-ta şi pentru copii D-
»O ştiu zise Gould. »E1 şi mie mi-a D-ta Mister Gould, ai pe glumeţi în partea tale'îţi Voiu împlini dorinţa. Bărbatului D-tale
oferit-o spre cumpărare, dar’ aceea e absolut D-tale şi Vanderbilt e tras pe sfoară». îi dau răstimp de opt zile, ca să răspândească
fără nici un preţ». ' prin ziare, că eu aşi voi să cumpăr trenul.
Gould surise. Femeea ave dreptate.
»Durere, aşa se pare, şi noi stăm în Se simţia tare măgulit, de a îi se oferi oca- La întrebări şi intervivi ai pressei voiu răs­
faţa ruinei, dacă nu ne ajuţi. Bărbatul meu siune, spre a juca o festă contrariul său- şi punde evasiv. De astăzi în ppt zile tac
voeşte să-şi iee vieaţa şi numai cu cea mai a’l expune la rîsul lumei. Ceea-ce se cerea călătoria de inspecţiune pe tren. Ii voiu
mare osteneală Tâm putut mişca de a se dela ej, nu era mult. El pierdea singur o zi trimite şi o epistoală, în care îi voiu spune
abate dela acel propus groaznic. Desperarea, de lucru, dar’ apoi aceasta se putea repara expres, că voesc să visitez calea ferată. Aceasta
frica pentru vieaţa lui şi pentru venitorul earăşi. o poate folosi în publicitate după plac».
copiilor mei mi-a insuflat idea de a cerca D-na Price se ridică cu lacrimile în
ajutor la D-ta». »Planul vine dela dl soţul D-tale, nu-’i ochi şi întinse lui Gould amândouă mânile,
aşa ? Se pare dar’, că el tot ar fi un cam > Mulţumită mea cea mai călduroasă. Mister
»Numai dacă mi-ai spuner cum să vă rafinat speculant».
ajut», întrerupse Gould pe femeea. Gould. D-ta mântueşti o familie şi copii mei
»Nu Mister Gould, planul a plesnit din te vor binecuvânta toată vieaţa».
»Foarte simplu» declară aceasta, »e de capul meu propriu. Bărbatul meu nu ştie
ajuns, să întreprinzi o călătorie de inspec- »D-ta te întorci eară la Chicago» ? în­
nimic de aceasta, ’l-am spus, că am să treabă milionarul, fără a lua în seamă emo-
ţiune pe noul tren. Vanderbilt a refusat cercetez rudenii în New-York. El nici nu ţiunea aceasta.
cumpărarea trenului, pentru-că e sigur de a ’mi-ar fi permis a veni la D-ta, ca nu cumva
pute ruina pe bărbatul meu în timp scurt. prin răspingerea probabilă a rugării mele, »Cu trenul cel mai de aproape».
Având însă să se teamă, că D-tâ Mister să-’mi contrag o umilire». »Poftesc călătorie fericită!»
Gould, ai voi să cumperi noua cale ferată,
va cânta dintr’alte coarde. Pentru-că aflân- >Aşadară nimenea nu ştie de plan,
du-se calea ferată în mftnile D-tale. Van- de cât D-ta şi eu Mis Price».