Page 1 - Bunul_Econom_1902_28
P. 1

Anul  III.                                    Orăstie,  19  Iulie  n.  1902.                                       Nr.  29.














                    REVISTA         PENTRU          ACRICULTURA,              INDUSTRIE           Şl   COMERCIU

        ORGAN AL:  „Renainnii  Economice  din  Orăstie"  şi  „RemiiMii  române de  agricaltnră din comitatul  Sibiiului“.


                    A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
                                                                                               se  socotesc  dupâ  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jum ătate  an  2  cor.  (1  fi.)   în  fiecare  Duminecă.
               Pentru  R o m â n i a   15  franci  pe  an.                                         Abonamentele  si  insertiunile  se  plătesc  înainte.

                                                    noştri  înzadar  au  încercat  se concureze
        Morile  ungureşti  în                       făina  germană  fabricată  cu  grâu  din  Scoală economică românească în Orăstie.
                                                                                                \                                   i
                 pericol  a  fi  închise.           România
                                                         Memoriul  stăruie  încă  asupra  in-
                                                                                                    Ce  poate  produce  o  fantazie  bol­
                                                    pregiurării  că  nu  atât  eftinătâtea  făinei
             Nu  de  multă  vreme  consulul  Au-                                               navă  putem  judeca  dintr’un  articol  sub
                                                    joacă  un  rol  în  piaţa  Londrei  cât  mai
        stro-Ungar  din  Berlin  a  comunicat                                                  titlul de  mai  sus,  apărut  în  Nr.  27  dela
                                                    ales  calitatea  (bunătatea)  ei.  Este  deja
        guvernului  nostru  că  făina  germană                                                 6  Iulie  a.  c.  al  foii  agricole  „Erdelyi
                                                    constatat  că  făina  fabricată  din  grâu
        fabricată  cu  grâu  din  România  este                                                Gazda11  din  Cluj.  Ea  ne  amuzează  cu
                                                    de  România  amestecată  cu  grâu  de
        mult  căutată  atât  în  Englitera  cât  şi                                            următoarea  noutaţ'  vSe  raportează din
                                                    alte  ţări  este  superioară  (mai  bună)
        Olanda,  pentru  calitatea  sa  superioară                                             Sibiiu,  că „Associaţiunea11  sibiană,  socie­
                                                    tuturor  făinurilor,  şi  avend  în  vedere
        şi  pentru  eftinitatea  ei  în  comparaţiune                                          tatea  culturală  a românimei,  a  decis  în
                                                    şi  eftinătatea  grâului  de  România,  este
        cu  făina  de  prima  calitate  a  noastră                                             ultima sa  şedinţă  ca  să-’şi  extindă activi­
                                                    natural  că  morile  din  Germania  bat  pe
        din  Ungaria,  care  făcea  un  însemnat                                               tatea şi pe terenul economic. In locul prim
                                                    tot  locul  morile  noastre  din Budapesta.
        export  de  faină  în  aceste  ţări.                                                   înfiinţează  o  şcoală  economică  româ­
                                                         Mai  întristător  pentru  aceste  este
             Trebue  se  ştim  că  importul  la noi                                            nească  în,Orăstie.  Pregătirile  în  scopul
                                                    însă  faptul  că  morile  noastre  ungureşti
        a  grâului  din  România  este  aproape                                                acesteia  au  înaintat  astfel,  că  noul  in­
                                                    încep  se  peardă  dej?>. şi  pieţele  din
        imposibil  din  causa  taxelor  vamale  la                                             stitut  de  învăţământ  îşi  începe  activi­
                                                    Austria  prin faptul că morile din  Boemia
        care  este  impus  pentru  a proteja preţul                                            tatea  în  anul  viitor  şcolar.  Natural  e
                                                    au  ştiut  se-’şi  procure  o cantitate  oare­
        grâului  nostru,  căci  altcum  grâul  din                                             de  dorit,  ca  agricultorii  de  limbă  va-
                                                    care  de  grâu  din  România.
        România  din  causa  efdnătăţii  sale  ar                                              lachă  din  aceste  părţi  ale  patriei  sâ-’şi
                                                         Memoriul  închee,  că dacă guvernul
        face  celui  dela  noi  o  concurenţă foarte                                           cultive  mai  bine  şi  mai  înţelepţeşte  pă­
                                                    nostru  nu  va  scădea  taxa  vamală  cea
        simţitoare.  Germania  însă  nu  are  taxe                                             mânturile;  dar  primind  vestea  despre
                                                    mare    asupra  grâului  din  România,
        aşa  mari  de  vamă  şi  prin  urmare grâul                                            înfiinţarea  unui  institut  de  învăţământ
                                                    industria  morăritului  din  Budapesta,
        românesc  are  acolo  trecere foarte mare.                                             agricol  românesc,  involuntar  ni-se  im­
                                                    care  era  renumită  în  toată  Europa
             Astfel  stând  lucrurile,  morilor  din                                           pune  întrebarea:  oare  se  ţinteşte  prin
                                                    până  acum  3  ani,  se  va  distruge  cu
        Budapesta  li-s’a creat o  situaţiune foarte                                           aceasta  numai  ameliorarea  economiei
                                                    desăvîrşire  până  la  finea  anului  curent,
        critică  dupâ-cum  resultă din  ştirile  date                                          poporului  valach?  Oare  prin  aceasta
                                                    fără  să  se  mai  poată  ridica  cândva.
        de  «Budapesti  Hirlap»,  că în  întrunirea                                            agitatorii  valachi  nu  voesc  numai  a  se
                                                         Atât  închiderea  morilor  cât  şi
        ţinută  de  Associaţiunea  morarilor  din                                              apropia  de  validitarea  chimerelor  lor
                                                    ultimul  memoriu  al  morarilor au  produs
        Budapesta  s’a  decis  ca  şease  din  cele                                            naţional-politice?  Credem,  că  înainte
                                                    o impresie enormă în  cercurile interesate
        douăsprezece  mari  mori  să  se  închidă                                              de  a-şi  începe  noul  institut  de  învăţă­
                                                    din  Budapesta.
        deoare-ce  neputend  importa  grâu  din                                                mânt  activitatea  sa,  vom  putea  pă­
                                                         Acţiunile  celor  12  mori,  —  toate
        România  nu  mai  pot  subsista,  ear’                                                 trunde  în  organisaţia  lui  şi  guvernul
                                                    aceste  sunt  înfiinţate  de  societăţi  pe
        celelalte  şease  mori  vor  reduee  pro-                                              maghiar  va  lua  disposiţii  pentru  îm-
                                                    acţiuni  —-  au  scăzut  deodată  dela
        ducţiunea  fainei  la  jumătate  lucrând                                               pedecarea  edificării  acestui  nou  cuib
                                                    235  cor. la  184 cot.  (valoarea  nominală
        numai  15  zile  pe  lună.                                                             plănuit  pentru  agitaţiuni11.
                                                    al  acţiunilor  este  250  cor)  şi  precum
             Deosebit  de  aceasta  Associaţiunea                                                   La  aceste  insanităţi  „Revista  Eco­
                                                    să  prevede  vor  scădea  mereu,  deşi
        morarilor  a  întocmit  şi  un  memoriu,                                               nomică11  din  Sibiiu  în  Nr.  său  de  12
                                                    acum  trei  ani  se  cumpărau  şi  vindeau
        pe  care  I’au  înaintat  guvernului  nostru,                                          Iulie  a.  c.  face  următoarele  reflesiuni:
                                                    cu  940—960  cor.
        în  care  se  arată  că  morile  din  Buda­                                                 »Câtă  ignoranţă  şi  răutate!!
                                                         In  ambele  caşuri  ori  se  deschid
        pesta  de  unde  până  acum  trei  ani                                                      înainte  de  toate  trebue  să  se ştie,
                                                    graniţele  dinspre  România pentru  grâul
        exportau  făină  în  Londra  în  sumă  de                                              că  în  statutele  Asociaţiunii  aprobate
                                                    de acolo  sau  nu,  consumătorii din patria
        peste  30  milioane  cor.  în  primele  6                                              de  guvern  este  prevăzut  un  teren  ex­
                                                    noastră  nu  vor  perde,  ci  din  contra că
        luni  ale  anului  acesta  au  exportat  abia                                          tins  pentru  activitate  în  direcţia  eco­
                                                    pânea  se  va  eftini.  Vor  perde  însă
        pentru  6  mii.  cor.  Dar’  şi acest  export                                          nomică.  In  cadrul  acestor  disposiţii
                                                    producătorii  noştri de grâu şi speculanţii.
        s’a făcut  cu pagubă şi  deoare-ce morarii                                             cade  şi  înfiinţarea  de  şcoale  agricole.
   1   2   3   4   5   6