Page 4 - Bunul_Econom_1902_28

Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 28

Când însă voim a îngrăşa locul prin depunerea nă­
molului din apă ne va trebui, cu atât mai multă cu cât
Irigaţiunile este mai puţin tulbure.

Apa trebuincioasă irigaţiunelor ne o procurăm din
sau rîurile şi păraele învecinate locului nostru şi ea se o putem

Udarea pământurilor. rîdica la nivel pentru a o conduce la locul distinat ne
folosim de iazuri. Aceste iazuri trebue construite tot­
(Reproducerea interzisă.)
deauna perpendicular pe axa (direcţia) rîului, alt cum sun­
tem expuşi ca apa să mănânce malurile unde el ar forma
Ştim că pentru ca o plantă să poată vegeta pe lângă cu iazul un unghiu ascuţit.
materii nutritoare mai cere şi aer, căldură şi apă.
Materialul din care se construesc iazurile sunt diferite;
Aceasta din urmă în măsură şi la timp potrivit poate
ele pot fi de lemn sau peatrâ sau combinate una cu alta.
chiar îndoi recoltele. Dovadă cât de stricâcioasă este
Apa ridiantă prin iaz se conduce la locul destinat prin-
lipsa de apă îr^ pământ ne-o dovedeşte mai bine anii tr’un canal numit canalul de alimentaţiune. Pentru a
secetoşi. distribui apa din canalul acesta de alimentaţiune ne folo­
Partea ţării noastre locuită de noi este mai mult sim de stavilare.
deluroasă şi străbătută de o mulţime de părae şi rîuri a Prin ajutorul stavilarelor apa trece prin canalele de
căror apă folosind’o pentru udarea culturilor ne-ar aduce
distribuţiune, de aci peste locul de irigat (udat) şi priso­
foloase necalculabile. sul se strînge în canalul de scurgere care trece earăş
In ţări cu o agricultură mai înaintată s’au recunoscut în pârău. '
acest adever şi guvernele lor în tovărăşie cu proprietarii
pământurilor au cheltuit milioane pentru conducte de apă
pentru irigaţiuni. Până ce se va face şi la noi aşa ceva
ne vom mărgini a-ne ajuta ni înşine folosindune de apa , Sisteme de irigaţiuni.
ce o avem la îndemână şi chibzuind în ce mod se exe­
cutăm aceste lucrări ne vom călăuzi de îndrumările ce
urmează mai jos. Deosebim mai multe sisteme de irigaţiuni.
Irigaţiunile se folosesc în prima linie pentru cosituri 1, Irigaţiuni prin inundaţiune. Inundaţiunea o în­
(fenaţe, livezi) şi la grădini de legume, se poate însă aplica trebuinţăm unde terenul este foârte puţin înclinat adecă
şi la pometuri, vii şi chiar şi pentru arături. aproape orisontal şi unde pământul este de o calitate mai
Unde şi cum trebue se facem acestea ne indică tere­ nisipoasă ca apa să se poată strecura în pământ. Spre
nul şi modul de a ne procura apa. scopul acesta ridicăm la punctele mai joase un parapet
destul de înalt ca se ţie apa pe cositurâ.
Scopul şi foloasele ce avem dela irigaţiuni sunt mul­
tiple şi anume: Rămâne la chibzuinţă agricultorului ca se afle locu­
1. A da pământului umezală potrivită care lipseşte; rile pe unde să se tragă parapetele şi dacă tot terenul
se formeze un singur bazen sau mai multe.
2. Apa disolvând (topind) multe materii nutritoare
Irigaţiunile prin inundaţiune ne presintă următoa­
fertilisăm pământul în mod indirect;
rele foloase:
3. Dacă apa ce folosim pentru irigaţiuni poartă nămol,
aceasta se depune pe locurile irigate şi fertilisăm în mod a) Prin acest metod avem lipsa de cea mai mică
direct pământul; cantitate de apă;
4. Prin irigaţiuni înecăm o mulţime de şoareci şi b) întreţinerea irigaţiunei costă puţin;
insecte vătămătoare plantelor noastre; ' c) Animalele vătămătoare se distrug cu desăvârşire;
5. In general prin irigaţiuni ridicăm producţiunea d) Părţile de nămol suspendate în apă se aşează pe
pământurilor noastre. teren şi îngraşe locul;
Nu ori-eare apă este bună pentru a se folosi la e) Muşchiul şi alte plante vătămătoare se distrug.
irigaţiuni. Apa nurilor şi părailor care trec prin oraşe şi Neajunsurile acestui sistem sunt:
sate, precum şi acele care sunt mai mult tulbure, sunt a) Multe din erburile bune per din causa că nu su­
cele mai bune. Apele reci de izvoare precum şi acele fere o inundaţiune îndelungată;
care provin din locuri turboase, apoi care trec prin pă­ b) Cositurile inundate dau multă earbâ însă de o
duri de stejar precum şi acele care conţin mult calcar calitate mai inferioără (mai rea);
(var) nu se pot folosi direct (deadreptul) pentru irigaţiuni, c) Terenurile argiloase nu se pot inunda deoare-ce
fiind că conţin materii vătămătoare plantelor. sar forma bălţi pe loc;
Pentru a le folosi le vom strînge mai întâi îh reser- d) Dacă earba s’a ridicat deja pe cosituri nu se mai
voare (gropi) mari, unde rămân expuse mai mult timp la pote iriga prin inundaţiune deoare-ce sar nămoli, şi
aer şi soare şi numai după aceea le vom conduce pe e) Din această causâ nu putem inunda decât numai
locurile de udat. Cantitatea de apă trebuincioasă diferă primăvară de timpuriu sau toamna după recolta fânului.
după loc şi cultură.
. . i ■ . • (Va urm a).-
Când scopul nostru este numai de a uda locul vom
avea lipsă de mai puţină apă.