Page 2 - Bunul_Econom_1902_28
P. 2
Pag. 2 B U N U L EC O N O M ___________________ Nr. 28
Şi ne-am bucura din adâncul sufletului, care suntem în parmanentă atingere, lui din partea Mohamedanilor. Ca ur
dacă îu toamna viitoare Asociaţiunea nu se ştie absolut nemica de proectul maş al lui Kâllay este amintit banul
ar putea deschide o şcoală agricolă în inventat de „Erd. Gazda". Croaţiei, contele Khuen-Hâdervâry.
Orăştie. Durere însă, că suntem încă Ceea-ce priveşte temerea numitei
departe de realisarea ei. Abia în şe foi că o şcoală de agricultură româ Catalog român de localităţi.
dinţa sa din 19 Februarie a. c. secţiu nească, dacă s’ar înfiinţa ea, va fi în «Budapesti Hirlap», scrie sub acest
nea economică a Asociaţiunii a luat prima linie un cuib de agitaţiuni, titlu următoarele: «Aşa se vede, că
între agendele sale proxime şi „iniţiârea ne provoacă mila pentru starea mintală naţionalităţile îşi vor termina mai iute
înfiinţării unei şcoale agronomice ro a bietului corespondent şi al conducă catalogul localităţilor lor decât comi-
mâneşti". Revista noastră s’a ocupat torului foii amintite. siunea, care redigează catalogul pentru
cu această temă în Nr. 17 dela 26 statorirea în mod oficios a numirilor
Aprilie a. c. şi secţiunea economică de localităţi. Am amintit, câ foaia
a Asoc. posibil să raporteze în chestie DIN LUME periodică slovacă «Hlâsz» ce apare în
adunării plenare a secţiunilor ce se Szakolcza, a publicat deja în luna trecută
ţine în 13 şi 14 Iulie n. a. c. în Sibiiu. numirile localităţilor slovace — Szlo-
Atât e tot. In urmare corespondentul întărirea părintelui vicar venzske Okolie, aşa precum trebue să
foii „Erd. Gazda" s’a prea grăbit cu Mangra ca episcop. „Fiigetlen Ma- le folosească nn Slovac adevărat».
gyarorszâg" este informat din isvor
informaţia şi, se vede că, datele sunt
luate din vânt. Reutatea lui înse e şi autentic că întărirea părintelui vicar Regularea emigrărilor şi a
mai mare decât ignoranţa, când stărue Mangra în scaunul episcopal s’a hotă- imigrărilor. Prim-mi nistrul Szell Kâl-
a presenta Asociaţiunea şi instituţiu- rît deja la locul competent. mân, ca ministru de interne, va con
nile înfiinţate de ea ca cuibare de voca pe luna Septemvrie o mare an
agitaţiuni. In timp de 40 de ani Aso Francisc Ferdinand în Fosen. chetă, care va avea să discute chestiu
ciaţiunea a stăruit numai pentru cul împăratul Wilhelm II. va călători în 2 nea emigrărilor şi a imigrărilor. Pe
tura şi literatura poporului român în Septemvrie n. în Posen, unde cu basa acestor consfătuiri se va pregăti
cel mai nobil înţeles al cuvântului, fără aceasta ocasiune se vor arangia mari apoi un proiect de lege pentru regula
a jigni interesele altor naţionalităţi şi serbări militare. La aceste serbări- va rea acestor arzătoare chestiuni.
fără de a veni vr’odată în colisiune cu participa ca oaspe şi principele moş
interesele statului. Tot aşa are să tenitor Francitc Ferdinand. Maghiarisaria la honvezime.
lucre ea şi pe viitor în direcţia eco Ministrul de honvezi br. Fejervary a
nomică, culturală, literară şi pe alte Abzicerea. lui Kâllay. După dat un ordin confidenţial cătră eoman-
terene indicate în statute.« cum este informat ziarul kossuthist dele tuturor districtelor honvezeşti, în
Noi din parte-ne aprobând co „Fiiggetlen Magyarorszâg" ministrul co care dispune, ca — afară de Croaţia
mentând „Revistei Econ.“ nu avem alta mun de finanţe, Kâllay Benjamin, în — la honvezime atât limba de serviciu,
de adăugat, decât, că şi noi ne am scurtă vreme va abzice din postul seu cât şi de instrucţie să fie esclusiv cea
dat părerea în revista noastră Nr. 24 de guvernor al Bosniei şi Herţegovinei. maghiară şi interzice sever de a-se
din 21 Iunie a. c. asupra organisării Retragerea lui Kâllay, • se zice, că ar vorbi în altă limbă, decât în limba
şcoalei plănuite şi că, până acuma în fi resultatul memorandului presentat maghiară.
cercurile conducătoare din Orăştie cu nu de mult Maiestăţii Sale Monarchu- Ceea-ce nu poate să facă Wlassics
Intr’o sfântă zi de sărbătoare, eată că — Vai de mine, cumetre ! da de ce
F O I Ţ Ă
Românul cu nevasta se duc la tîrg, ca să-’şi nu primeşti slănina mea să se afume în pod,
cumpere cele trebuitoare pentru casă. ca şi a D-tale?
Tot ţiganul la mal se îneacă. Ţiganul cum află de plecarea lor, în — Ha;de fugi de aici Ţ gane, cu
dată amandeo, câtră seară la podul cumetruiui. slănina ta, şi lasă-mă în pace, că am eu
*"* ‘ — Poveste. —
Pândind ca să nu-’l vadă nimeni, ţuşti destule griji, n’am să mai îngrijesc acum şi
în pod, şterpeleşte o slănină de cele mari, şi de slănina ta«.
Un ţigan avea de cumătru pe un
tiva se iasă repede pe poartă cu slănina Bietul ţigan nu mai putea de bucurie
Român foarte bogat şi fără copii.
în" spate. şi n’aşteaptă ca să-’i mai zică odată, ci o
Românul avea în pod o mulţime de Dar' când la poartă, numai eată că şi tuli repede spre casă cu slănina în spate.
slănini, parte afumate, ear’ o parte numai cumetru soseşte dela tîrg.
puţin svântate. Ţiganul încremeni deodată cu slănina Până s’ajungâ însă la bordeile Ţiganilor,
trebuia să treacă o gârlă mare repede, tulbure
Ţiganul, fiind nevoiaş se puse pe în spate. şi furioasă, pe o punte înaltă şi cam îngustă.
gânduri, cum ar putea să mănânce barem o Insă iute făcându-’şi planul, eşi în
aintea Românului zicând. Până acolo se înoptase de tot.
slănină din podul cumetruiui.
• Auleo cumetre! te. rog' primeşte-’mi Din nişte nori mari, negri; şi foarte
Planul fiind gata, ţiganul dete din ce groşi fulgera, trăsnia şi tună îngrozitor, ba
slănina aceasta ca să se afume în podul
în ce tot mai des cu dragostea pela casa începuse încă şi a ploua.
D-tale şi pe urmă mi-i da-o eârâ ; căci la
cumetruiui, uhe-ori prefăcendu-să că îi dă EI întâiu stătu puţin la capătul punţii
ajutor în trebile gospodăriei, une-ori căutând bordeul meu o mănâncă dancii toată şi apoi
nu am unde s’o afum, că bordeiul meu nu şi se gândi, temăndu-să să nu cadă cu slănina
de vite, alte-ori de păsări.
are pod precum are casa D-tale. în baltă.
Numai atât îi trebuia ţiganului până- Românul însă fiind supărat dela tîrg, Dar’ ori de câte-ori fulgeră, el socoteală
când cânii Românului îl cunoşteau şi nu mai zise; »Haide, pleacă de aici cu slănină-’ţi 'şi făcea: «Dumnezeu va lumina şi eu voiu
dădeau la el. cu tot U scăpa».
