Page 1 - Bunul_Econom_1902_31

Anul III. Orăştie, 9 August n. 1902. Nr. 31.

REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricnltură din comitatnl Sibiului".

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) în fiecare Duminecă se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.

etc. Mai trebue încă vânturate şi în­ buşilor, cari sunt dujmanii cei mai în­
IDoui sfaturi pentru îngrijirea toarse necontenit ca să nu se încingă verşunaţi ai pomilor roditori. şi ai ver­
şi trebue ţinute resfirate la început deţurilor, a căror sădire am făcut-o cu
si
t
căci altcum se strică, ocupându-ne foarte destulă muncă?
rensarea recoltelor.
mult loc din magazie. Pentru-ce prigonim cu atâta în­
îndată după recoltă agricultorul verşunare şopârla cea nevinovată şi
Să fac o mulţime de greşeli fie are mare lipsă de bani şi trebue mai guşterul cel verzui şi pe nedrept învinuit
din neştiinţă, fie din nepăsare şi ne­ întâiu să-’şi plătească grabnic datoriile de a fi veninos, când aceste mici tîritoare
glijenţă din partea agricultorilor noştri, ce a făcut de multe-ori încă de cu ne sunt de mare folos prin aceea, că
când este vorba de îngrijirea recoltelor iarnă, altcum carnetele banilor se urcă distrug vermişorii cei mai lacomi de
până la vânzarea lor. Din multe vom peste carnete, întârziind cu achitarea plante, musculiţele cele mai nesuferite
areta aci numai unele, cari s’ar putea lor. Cea dintâiu preocupare a lui va şi gărgăriţele cele mai stricătoare, ce
uşor încungiura dacă ne-am faCe o fi a-’şi plăti dările restante cătră stat se ascund printre frunzişoarele ierburilor
socoteală cât de mică. O recoltă de şi comună, apoi împrumuturile făcute de pe câmp sau ale plantelor cultivate
grâne d. ex. are totdeauna un preţ pe la bănci; ear’prisosul să-’l folosească de noi spre a le roade?
mai mic dacă nu se presentă cumpără­ numai pentru astfel de,/jieltueli cari Pentru-ce stricăm cuibul ciocăni-
torului în stare curăţită şi liberă de sunt aducătoare de foios şi cari îi toarei şi al pitulicei, când ele ne fac
semente streine si tot felul de necurăţenii. asigură traiul până la anul viitor cu cea mai mare slujbă mâncând ure-
> » j
Pe grâne bine curăţite vom dobândi cele trebuincioase lui şi familiei sale. chelniţele, vermuşii de sub scoarţele
totdeauna un preţ de mai mare folos, Doue înveţături demne de imitat copacilor şi ale pomilor şi tot felul de
fiind-că cumpărătorul îşi detrage din putem avea de aci: întâiu, du grânele gângănii stricătoare, pe cari noi fără
preţul olerit şi cheltuiala ce trebue să totdeauna bine curăţite la tîrg spre ajutorul lor, cu toată ştiinţa noastră nu
facă cu curăţitul lor şi deosebit de venzare si al doilea, îndată ce ţi-se le-am putea stîrpi?
aceasta osteneală şi plata ostenelei sale; oferă un preţ potrivit pentru ele vinde-le Pentru-ce să împuşcăm graurul,
pe când grânele venind curăţite la fără întârziere. In acest mod totdeauna care îşi petrece vieaţa purecând pielea
venzare pe lângă că sunt de o în­ vei fi folosit de rodul pământului teu. animalelor domestice din cirezi sau
făţişare mai frumoasă şi mai plăcută turme, de toate gângăniile, cari le sug
se plătesc totdeauna cu un preţ mai sângele, sau Ie chinuesc cu neîndurare?
ridicat. «Revista Viticolă». p
Fiinţe pe care le omorîm şi ele
O altă regulă generală ce trebue
să păzim este, ca se nu ţinem grânele ne fac bine.
destinate pentru venzare multă vreme DIN LUME
în speranţă (nădejde), că preţurile au Pentru-ce să omorîm păianjenii,
să se urce. In ziua de astăzi urcarea dacă îi găsim alt undeva de cât în
şi scăderea preţurilor nu se face repede camerile de locuit, când ei ne fac un Incompatibilitatea membrilor
şi ţinând grânele mai mult timp chiar mare bine, că urmăresc, prind şi pră­ din Casa Magnaţilor. După-cum
cu urcarea într’u câtva a preţurilor de pădesc tot felul de muşte, cari nu se anunţă: guvernul, încă la începutul
venzare nu câştigăm nimica şi se poate numai că ne supără prin bîzîiturile lor, sesiunei va supune desbaterii parla­
chiar întâmpla să mai avem şi ceva dar’ pot să molipsească pe cei sănătoşi, mentului proiectul de lege despre in­
pagubă. Pe cât s’ar părea cele sus de boalele molipsitoare, cari ar bântui compatibilitatea membrilor din Casa
zise ca neadeverate, totuşi aşa este şi prin vecinătate? Magnaţilor. Cu redactarea proiectului
eată pentru-ce: la început grânele con­ Pentru-ce să strivim eu piciorul este însărcinat o autoritate bine cunoscută
ţinând multă apă ele scad prin evapo- pe frumosul greeraş auriu, pe care-’l în materie de drept constituţional.
risaţiune (abureală) atât la cântar cât întâlnim prin grădinile noastre, când
şi lă mâsură. Mai scad grânele păstrate duce răsboiul cel mai înverşunat în Autonomia catolică. Ziarul
în magazin prin gărgăriţe, şoareci, paseri contra omidelor, melcişorilor şi cără­ «Magyar Âllam» e înformat, că guvernul