Page 4 - Bunul_Econom_1902_31
P. 4

Pag.  4                                            BUNUL     ECONOM                                                   '..Nr,.  31
               Fânul  pe  care  timpul  umfid  nu  ne                                            cură  generală  vom  da  vacei  câfva timp
          lasă  ca  să-’l  uscăm  în  de-ajuns,  se  poate                                       mâncare  puţină  şi  uşoară, * beuturi  ră­
          ţinea  timp  mai  îndelungat,  ba  putem  face   Cafeaua   — barometru.  Un  englez  coritoare,  săruri  purgative  cu  salitră  şi

          din  el  nutreţul  cel  mai  bun,  dacă'’!  vom   afirmă  că  din  o  ceaşcă  de  cafeauă  neagră   sare  amară.
          săra.  Aceasta  se  face  în  chipul  următor ;   se  poate şti ce timp vom ave.  Această descope­
          Când  se  pune  astfel  de  ten  în  pod sau claie,   rire  englezul  a  dat-o  publicităţii  numai după-
          tot  la  o jumetate  metru  înălţime,  se preseără   ce  prin  îndelungate  experimente  s’a  convins   Boala,  durerea  de  gură
          o  mână,  două  |jje  sare  măruntă.  Avem  încă   despre  exactitatea  ei.  Anume:  dacă  zăharul   şi picioare la  vite  mari cornute,
          se  fim  cu  băgare  de  seamă,  ca  în  păturile   pus  în  cafeauă,  în  cursul  disolvări,  sale  face
          fânului  să  nu  rămână  locuri  goale,  deoare-ce   spumă  şi  această  spumă  se  adună  la  mijloc,   la  porci  şi  oi.
          numai  fânul  bine  călcat  stă  în  chipul  acesta   putem  să  contăm  la  timp  senin  şi  durabil;
          Sarea  impedecâ  mucezirea,  înmoaie  şi  face   dacă  însă  spuma  se  întinde  jur-împregiur  la
          gustos  fânul  plouat.                      la  marginile  ceştii,  înseamnă că va urma ploaie   Boala  aceasta  a  ajuns  să  fie  foarte
                                                      âbundantă;  când  spuma  hesitează  între  mij­  cunoscută  deaproape  toţi  aceia  ce  au
               Purecii  de  pe  legumi  se  prăpădesc,   loc  şi  margini,  — înseamnă timp schimbăcios,  vite  cornute.  Este  adevărat,  că  vitele
          dacă  vom  uda  legiunile  cu  apă  în  care  arp   ear’  când  fără  a  se  desface  tinde  spre  un   nu  mor  de  boala  aceasta,  decât  poate
          pus  puţin* var  stîns.  Varul în loc se impedece,   singur  punct  al  marginei  ceştii,  — e sigur  că   1  la  1000,  şi  mai  ales  vara,  dar’  aduce
          încă  ajutorează  creşterea  plantelor.     Va  urma  ploaie  moderată.  —  Cei  cari  cer­
                                                                                                 pagube  destul  de  mari  proprietarului
                                                      cetează  cafenelele  pot  să facă  probă.
                                                                                                 şi  bieţilor  ţărani.  In  adevăr,  ce  pagubă
               Semenţe  pentru  năpăstuiţii  din  Mara­                                          mai  mare  poate fi,  decât,  când  proprie­
          mureş.  Ministrul  a  hotărît,  ca  cei-ce  au    Mulsul  cu  sânge.                   tarul  sau  ţăranul,  vrea  să  înceapă  ara­
          rămas  fără  bucate  din  causa  vărsărilor  de
                                                             (Ca  răspuns  abonentului  nr.  794.)  tul,  căratul;  etc.,  şi  de-odată  se  pome­
          apă  să  capete  grăunţe  de  sămânţă  pentru
                                                                                                 neşte,  că  boii  nu  mănâncă  deloc  şi
          sămânăturile  de  toamnă  şi  pentru  cele  de   Laptele amestecat cu sânge  provine
          primăvara.                                 sau  din  ruperea  păreţilor  celor  subţiri   şchioapătă  rău.  Care  sunt  mai  norocoşi,
                                                     ale  vaselor,  cari  poartă  sângele  prin   stau  fără  să  poată  munci  10-—12  zile,
                                                     uger sau  din causa excreţiunei (asudarea)   şi  în  acest  timp  vitele se  înzdrevenesc;

          A dvo catul  poporului.                    lor!  Amândouă  sunt  provocate  sau  cel   alţii  însă  aşteaptă  chiar  2  luni  şi  atunci
                                                     puţin favorisate de iritaţiuni (sgândărituri)   încă  vai  de  vite,  sunt  slabe,  şi  n’au pu­
                                                     şi  congestiuni  adecă  îngrămădiri  de
                                                                                                 tere  deloc.
                                                     sânge  în  uger  şi  ţîţe.
               De câştig  comun  se poate privi acela,                                                Eată  dar’  că  deşi  vitele  nu  mor
          ce  ambii  soţi  de  căsătorie  au  câştigat  pe   Căuşele  pot  li  diferite  şi  anume:   dar’  boala  asta  causează  pagube  destul
          timpul  cât  a  fost  împreună;  'dar’  din acesta   mulgere  brutală,  sugere aprigă,  (repede)   de  mari.
          trebue  să  se  substragă  afară  preţul  averii   a  viţelului,  congestiuni  de sânge  la  uger
          moştenite,  ceea-ce  a  depus  unul  ori altul  soţ   In  timpul  căldurilor  vitei,  se  mai  ivesc   Semnele  boalei  sunt  lesne  de  cu­
          de  căsătorie  pentru  a  câştiga  avere  comună.   apoi  scurt  după  fătat  cu  deosebire  la   noscut:  vita  care e să se  îmbolnăvească
          Spre  exemplu:  la  moartea bărbatului  rămâne   mulgători  buni  şi  în  fitie  când  casa   devine  mai  tristă,  stă  sgrebulită;  dacă
          o  avere  de  800  cor.  dar’  bărbatul a  moştenit   întârzie  a  să  ivi.  Tot  cause  ale  acestei   e  vacă  atunci  incepe  a  da  lapte  mai
          dela  părinţi  200  cor.,  femeia  asemenea  200   boale  poate  fi  trecerea  repede  la  un   puţin  şi  mai  apos,  nu mai  mănâncă, are
          cor.,  ambii  ’i-au  depus  în  comun,  aceste  400   nutrement  gras, care  produce mult  lapte
          cor.  fiind  avere  moştenită  se  substrage  din   cu  deosebire  păşuni  îmbelşugate  de   gura  caldă  şi  din  când în  când  scutură
          câştigul  comr.n  de  800  cor.;  deci  femeia   trifoişte  sau  lucernişte,  câte-odată  mai   piciorul  sau  picioarele,  care  au  să  se
          capătă  în  lipsa  de  testament  600  cor.  din   poate  fi  causa  păşunele  de  pădure, cari   îmbolnăvească.  Starea  asta  însă  nu  du­
          care  se  socotesc  200  cor. averea ei  moştenită   produc  multe  ierburi  aromatice  (cu   rează  decât  o  zi  sau  două,  căci  pe  urmă
          dela părinţi, ear’ cele 400 coroane  sunt câştigul   mirosuri  şi  gusturi  grele).    în  gură  adecă  pe  buze,  gingii,  limbă,
          comun,  în fine cele 200 por.  le capătă rudeniile   Boala  se  cunoaşte pe  aceea,  că  de   une-ori  chiar  şi  în  nas,  se  ivesc  nişte
          bărbatului.  Aceasta  numai  la  cas  dacă  după  regulă  deja  la  începutul  mulsului  obser­
                                                                                                 beşici,  cât  alunele  şi  mai  mari  chiar,
          bărbat  nu  rămân  copii  ori  nepoţi.  Aceasta  văm,  că  laptele  se  roşeşte  sau  să
                                                                                                 beşică  de  o  coloare  gălbue,  care  ples­
          împregiurare  se  referesce şi la câştigul  comun   iveşte  în  el  dungi  roşii,  sau  observăm
          nemişcător,  aflându-se  acela  scris  chiar  şi   abia  la  terminarea mulsului că  pe fundul   nesc  şi  atunci  din gura  vitei  curg  un fel
          numai  pe  numele  unuia  dintre  soţii  de  căsă­  vasului  s’a  aşezat  părticele  de  sânge,   de  bale  lipicioase,  ear’  în  locul  beşice-
          torie.  Câştigul  comun,  în  lipsa  de  rudenii   cari  la  fiert  se  colorează  brun.  Mai  lor rămâne  nişte  răni  roşiatice  acoperite
          de  primul  grad,  compete  soţului de căsătorie  des  observăm  aceasta  la  vacile  cari   une-ori  cu  o  materie  cam  gălbue.  Odată
          rămas  în  vieaţă.  (Confer,  jud.  de ţeară §.  13).  alăptează  şi  a căror viţei schimbă  mereu
                                                                                                 ce  beşicele  au  plesnit,  vitele  numai  au
                                                     ţîţele.  Când viţelul la/Supt scutură mereu   căldură  şi  devin  ceva  mai  vesele  ba
               La  compunerea  inventarului  (în     din  cap  şi  gura  îi  este  plină  de  sânge
          causă  de  lâsământ)  toţi  moştenitorii  pot  fi  trebue  să  cercetăm  dacă sângele  acesta   chiar  încep  a  mânca  iarbă  sau  tărâţe
          de  faţă  şi îti  interesul lor este, că toată  averea   nu  cumva  provine  din  vre-o  rană  în   muiate  cu  apă  şi  puţină  sare.  Cam  în
         ce  a  fost  proprietatea  testatorului  la  moarte  gura  viţelului  şi  nici-decum  din  vre-o  acelaşi  timp  cu  eşirea  beşicelor  în gură,
          să  se  înscrie  în  inventar  precum  şi  avârea  boală  â  ugerului.                 une-ori  după  o zi  sau  două,  încep  a  se
         aceea  sau  unele lucruri  ce  sunt  ale  dânsului)   Tratamentul  (căutarea).  De  regulă   ivi  asemenea  beşici  şi  între  unghii  sus
         dar’  se  află  la  alţii.  Asemenea  este  a  să   mulgerea  cu  sânge  trece dela sine  după   la  cunună;  atunci  durerile  sunt  foarte
         spune  în  interesul  lor  toată  datoria  ce  a   4— 8  zile.  In  tot  caşul  vom  căuta  a
         rămas  după  răposat  precum  şi  spesele de  în­  înlătura  şi  căuşele  care  a   provocat   mari  şi  vitele  nu  se  mai  pot  scula,  mai
         mormântare.  (Art.  de  lege  XVI.  §. .39,  43                                         ales  j|acă  s’au  îmbolnăvit  la  mai  multe
                                                     această  boală,  vom  îngriji  de  un  muls
         din  anul  1894).                           domol  şi  îngrijite  spălături  a  ugerului   picioare;  dacă  însă  e  numai  la  un  pi­
                                                     şi  ţîţelor  —  cu  apă  rece  sau  apă     cior  sau  două,  atunci  silind  boul  să  se
                                                     amestecată cu oţet ;  apă de plumb etc., ca  scoale  şi  punăndu-’l  în mişcare,  se vede»
   1   2   3   4   5   6   7   8