Page 2 - Bunul_Econom_1902_31
P. 2

-    -   - ^   —


             P*g.  2                                            B U N U L  ECO N O M                                              Nr.  31
                                         *   ■                                           '■"  ">
           a  hiat  hotărîre  sâ  nu  propună  spre  coroane,  cari  se  împart  în  cea  mai  *       Pentru  stabilirea  reformelor  să  va
           întărire  Maiestăţii  Sale  Monarchului  mare  parte  învăţătorilor  confesionali,  /ţine  în  curend  la  Constantinopol  o
           proiectul  de  statut  organic  votat  din  ca  întregire  de  salar  şi  cuincuenal  conferinţă,  Ia  care  vor  lua  parte  şi
           partea  congresului  autonom  al  bisericei  (gradaţie).  Cu  tot  ajutorul  acesta  însă  ambasadorii  Rusiei  şi  Astro-Ungariei.
           catolice  şi  anume  din  motivul,  că  în  în  numitele  şcoale  nu  se  observă  nici
           statut se dă prea  mare  cerc  de activitate  progresul  general,  la  care  se  poate      Revoluţia în Macedonia.  Peste
           bisericei  catolice  în  ce  priveşte  con­  aştepta,  dar’  nici  progresul  special  cu   o  sută  de  Bulgari,  cari  veniau  din
           ducerea  şi  supravegherea  şcoalelor  ei  privire la interesele legitime ale «statului   Smirna  şi  ajte  localităţi  şi  voiau  să
           confesionale,  ear’  prin  aceasta  se  împe-  naţional  maghiar  unitar».  In  consecinţă   între  în  Macedonia  pentru  a  se  alipi
           decă  unitatea  instrucţiunei  în  şcoalele  inspectorii  să  bage  bine  de  seamă  în   de  trupele  revoluţionare  ale  colonelului
           medii..                                    viitor  şi  să  facă  rapoartele  necesare,   Iancoff  au fost arestaţi  la Constantinopol
                                                      pentru-ea  ministrul  să  poată  lila măsuri   de  poliţia  otomană.   Vice-preşedintele
                Regele  Carol  In  Viena.  In         faţă  cu  şcolile,  cari  nu  vor  corespunde   comitetului  revoluţionar.   Tonceff,  a
           călătoria  Sa din străinătate M.  S.  Regele  aşteptărilor.                            declarat  prin  ziarul  „Information“  că  o
           Carol  s’a  oprit  mai  întâiu  în  Viena,                                             revoluţie  s'a  pregătit  şi  va  ave  loc  în
           unde  în  3  1.  c.,  a  conferat  timp  mai    România  la  conferinţa  in-  Macedonia.  In  urma  acesteia  agenţii
           lung  cu  contele  Goluchowski,  referitor   terparlamentară.  Oonferenţa  inter­      diplomatici  ai  Austriei  şi Rusiei au făcut
           la  chestii  politice,  ce  privesc  România   parlamentară  pentru  pace  va  ave  loc   observaţiuni  guvernului  bulgar.
           şi  Balcanul.                              —-  la  Viena  în  zilele  de  27,  28,  29  şi                 ™'        n
                                                      30  August  a.  c.                               Sărbătorirea  lui  Kitohener.
                Visita  Regelui  Carol  la  Viena  şi
                                                                                                  Din  Londra  se  anunţă,  că  lordmajorul
           Ischl -— după-cum afirmă ziarele germane
                                                           încoronarea  regelui "Angliei.         Londrei cuocasia seratei festive arangiată
           în  cercurile Apolitice  din  Germania  este
                                                      încoronarea  Regelui  Edward  e  definitiv   în  onoarea  lui  Kitchener  ’i-a  predat
           primită  foarte  simpatic.
                                                      fixată  pentru  ziua  de  9  August  st.  n.   acestuia  pe  lângă  o  frumoasă  vorbire,
                Regele  Carol  se  află  de  present   Ziarele  din  Londra  publică  un  splen­  sabia  de  onoare  donată  din  partea
           în  Ischl,  unde  va  rămâne  trei  zile.  did   program  al  încoronării  Regelui     oraşului  Cap.  Kitchener  s’a  declarat
                                                      Edward.  Ceremonia  va  dura  2  ore.       cu  ocasia  aceasta  că  este  convins,  că
                Convenţia de extrădare, legată  Se  speră,  că  Regele  Edward  va  pută          Englezii  nu  vor  mai  fi  siliţi  să  tragă
           între  România  şi  Austro-Ungară,      a   să  între  pe  jos  în  mănăstirea  West-   sabia  în  Africa-sudică.
           devenit  perfectă  şi  executorie  cu  în­  minster.  Vor  lua  parte  la  sărbarea
           cepere  dela  13  Iulie  v.  c.            încoronării  24  mii  de  soldaţi,   1400        Turcia.  La  Constantinopol  con­
                                                      oficeri  şi  2080  de  musicanţi.           tinuă  să  se  aresteze  toţi  acei  ce  sunt
                Un  non  ordin  al  d-lui Wlas-                                                   bănuiţi  că  s’ar  afla  în  relaţiuni  cu
           aics.   Ministrul  instrucţiunei  publice,      Chestia  macedoneană.            Din   tinerii  Turci.  Zilele  aceste  chiar  a  fost
           dl  Wlassics,  a  dat  zilele  aceste  un  nou   Viena  să  anunţă,  că  guvernul  ottoman   arestat  marele  bancher  armean  Serkis
           ordin  cătră  inspectorii  şcolari.   Acest  a  decis  a  Introduce  reformele  de  lipsă  Effendi  Tasdrehiao,  apoi  comerciantul
           ordin  şe  referă  la  şcoalele  comunale  şi  în  Macedonia.  In  chestia  aceasta  am­  Ananiadis,  fost  în  serviciul  lui  Damad-
           confesionale,  cărora  s’â  acordat  ajutor  basadorul  turcesc  din  Viena  a  avut   Paşa.  Chiar  şi  moştenitorul  de  tron,
           de  stat.  Ministrul  spune în  ordinul  său,  mai  multe  consfătuiri  cu  contele  Go­  Resad e deţinut şi  internat în Jildizchiosc.
           că  budgetul  este  încărcat  cu  2 l/3  mii.  luchowski.


                                F O I T        A                             se  vadă  tot  împregiurul  ei,  să  rânduească  ţot,  cum  le  place
                                                                             femeilor  să  facă.
                        PIETRELE          DOAMNEI                                 Se  înfăşură  în  manta,  îşi  spălă  hainele  la  isvor  şi '  le  în­

                              de  Carmen  Sylva.                             tinse  pe  crăci  şi  le  uscS.  Intr’o  despărţire  mică  adunară  crăci  să
                                                                             le  aibă  uscate  ca  se  poată  aprinde  focul.  Lipsa  cea  mai  mare  pe
                                      (Urm are).                             care  o  simţeau  era  lipsa  pânei  Un  ştiulete  de potumb  cu  boabele
                Noroc  că  se  găsea  mult  venat  pe  înălţimile  acele  pustii,  căci
                                                                             aurite  li-s’ar  fi  părut  la  amândoi  mai  pe  jos  de  cât toate  comorile
          Ştefăniţâ  nu  îndrăsnea  să  se  depărteze  mult  de  peşteră.  Odată
                                                                             de  pe  lume.                                    ”•
           se  sui  pe  vîrful  cel  mai  înalt,  unde  nu  puteai  ajunge  decât  nu­
           mai  tirându-te  pe  mâni  şi  umblând  de  a  buşile.  D’acolo  putea   Ca  sâ  ia  niţică  pâne  şi  niţică  sare,  dar’  mai  mult  ca  se  mai
          vedea  foarte  departe.                                            afle  câte  ceva,  Ştefăniţă  cobori  într’o  zi  în  vale,  după-ce  îi  făcuse
                Moldova,  Transilvania  şi  Bucovina  se desfăşurau  jos,  pe  când   întâiu  Doamnei  focul  şi  o  rugase  cu  tot  din’adinsul;  ca  nu  cumva
           muntele  Căliman  se  înălţa  în  toată  mărimea  lui.            să  caute  scăpare  în  peşteră,  de  s’ar  întâmpla  să  o  ameninţe  vre-o
                Priveliştea  era  de  o  frumseţe  şi  de  o  măreţie  rară,  dar’   primejdie,  ci  în  pădure  sau  şi  mai  bine  pe  stânci.^
           omului  care  pândea  nu  îi  era  aminte  de  aceasta  şi  clătinind  din
                                                                                  —  Eu  nu me tem, şi  aşi vrea mult să mai aflu câte ceva, zise ea.
          cap  se  lăsa  earăşi  să  alunece  în  jos.
                Peste  tot,  cât  puteai  cbprinde  cu  ochiul,  era  aşa  de  mare   Până  să  se  întoarcă  Ştefăniţă,  adună fragi şi căpşuni  pentru-ca
          linişte  sub  strălucirea  razelor  soarelui  de  par’că  n’ar  fi  fost  nici   credinciosul  ei  păzitor  să  găsească  ceva  răcoritor  când  se  va  în­
          bătaie,  nici  grpază.  Cât  despre  fuga  primejdioasă  al  lui  Petru   toarce  din  drumul  cel  primejdios.  Deodată  auzi  un  sgomot  şi  o
           Rareş  nimeni  nu  putea  spune  nimic  şi  nici  stâncile,  cari  se  înălţau   mormăială  în  apropierea  ei  de  tot.  Mai  întâiu  se  speria  într’atât
                                                                             încât  ’i-se  păru  că  toate  alea  sclipeau  şi  se  învîrteau  dinaintea
          în  neclintita  lor  linişte.                     '
                Doamna  oftă.                                                ochilor  sau  că  se  întorcea  locul  cu  ea;  pe  urmă  vezu  desluşit  un
                Chiar  de  a  doua  zi  începfi  să  cureţe  prin  peşteră,  să  îm­  urs  puternic,  unuk dintre  aceia  cărora  le  zice  »gulerat«  adecă  cu
           podobească  păreţii  cei  umezi,  sâ  aştearnă  muşchi-  pe  jos.  Trebuia  guler  alb  pe blana  roşiaticăînchisă.
   1   2   3   4   5   6   7