Page 1 - Bunul_Econom_1902_39
P. 1
Anul III. O răştie, 5 O ctom vrie n. 1 9 02 . N r. 3 9 .
REVISTA PENTRU AGRICULTURA,HIDUSTRIE $1 C0MERC1U
ORGAN AL: „Reiuiiiuii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricnitură din comitatul Sibiinioi".
A B O N A M E N T E : A P A RE: I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fi.] se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România 15 franci pe an. In flecare Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
pregătirii lor în ştiinţele economice ce de codiţă; 5. simburii sunt cafenii. Ex
o primesc în şcoalele pedagogice. Se^ perienţa a dovedit, că un cules mai
pune prea puţin temeiu de câtră orga târziu dă un vin mai de valoare ca u-
nele competente pe un ram de învăţă tiul de vreme. Sunt unele soiuri însă,
iu. mânt de cea mai mare importanţă pen că putrezesc uşor şi acestea vor trebui
tru poporul nostru, care se îndeletniceşte culese mai curând. Strugurii pe deplin
Dacă deia preotul nostru nu putem numai cu agricultura. In privinţa acea copţi nu sufer de un ger uşor, ci nu
cere mult pentru a fi instruitorul direct sta am putea să ne luăm exemplu dela mai cei necopţi şi aceasta nu este pa
al poporului nostru în instrucţiunea a- vecinul nostru regat: România, unde în gubă mare, fiindcă ar strica numai şi
gricolâ, după* cum am arătat în nrul tre învăţământul primar^ apdi cel seminaiial strugurii cei buni.
cut al foii noastre, nu putem zice tot ast şi pedagogic, o foarte mare parte a pro O regulă principală este, că sepa
fel "despre învăţătorul şcoalei populare. gramului de învăţământ este consacrat răm totdeauna strugurii necopţi de cei
Menirea lui naturală este: a instrui e- agriculturii şi ramurilor ei. Ba, ce e mai copţi şi să nu aruncam tot ce culegem
levii sei în tot ce este şi poate deveni mult: chiar în gimnasiile superioare s’au în aceeaşi putină, căci un singur stru
folositor pentru fiitorul cetăţean. El fiind creat eatedre de agricultură pentru cei gur necopt strică vinul dela alţi trei
în contact zilnic cu prhncii, într’o etate doritori, ca odată terminând gimnasiul copţi. De aceea vom culege mai întâi
o*
când sunt mai impresionabili şi primesc să aibă şi cunoştinţe maintemeinice asu numai strugurii copţi şi mai târziu şi
mai uşor ori-ce învăţătură, a lui este pra acestor ştiinţe. rîndul al doilea, după ce au ajuns şi
datoria a insufla dragostea pentru na Şcoalele de repetiţie economice, care ceialalţi la deplină coacere. In multe
tură şi tainele ei, în astfel de mod, ca sunt decretate la noi, pe lângă că, după regiuni se comite mereu greşala, că se
această dragoste să se restrângă şi asu părerea noastră, nu corăspund menirii amestecă strugurii copţi cu cei necopţi
pra ştiinţelor agricole basate pe aceste lor, fiindcă se face mai mult agricultură şi oamenii se bucură că au făcut mult
legi. învăţătorul are întrucâtva şi mij teoretică (numai din carte) şi prea puţină must. Şi mai mare greşalâ se face la
loace a propaga aceste ştiinţe, având o practică, — ele sunt prea puţine, încât plantarea viiei, unde se amestecă dife
grădină la disposiţie, apoi plimbările cu dispar în massa poporului nostru doritor rite soiuri laolaltă şi resultatul va fi
elevii pe câmp, livezi, în pădure; poate de progres. totdeauna, că întimpinăm greutăţi la
cerceta cu ei gospodării mai bine in cules şi alegerea strugurilor.
stalate, cu vite bine întreţinute, stupării, Culesul să nu se facă nici-odată
vii, grădini de pomi etc. etc., unde ^ Culesul viilor. pe timp de ploaie mare, nici des-de-
poate da explicaţiuni elevilor sei şi a dimineaţă, până-ce zace rouă pe stru
face asemănări între lucrări bine exe Deşi nu au rodit în belşug viile guri ; fiindcă apa de ploaie şi cea de
cutate şi cele rău făcute. Cu alte cu în toate părţile ţerii noastre, totuşi nu rouă face vinul cu 4— 5 grade mai reu;
vinte : el are la îndemână cel mai pu ne putem plânge în- general de o re cu alte cuvinte: dacă culegem pe rouâ
ternic mijloc de a demonstra înaintea coltă rea. Vin mult şi totodată şi bun sau ploaie, căpătăm mult vin, înse un
ochilor elevilor sei cum trebue înţelese nu vom avea. Cu atât mai vîrtos ni-se vin reu. Nu se recomandă a culege des-
învăţăturile date lor între cei patru pă impune, ca mult-puţinul ce avem, să-l de-dimineaţă, din causa răcelii, care în
reţi ai salei de învăţământ. recoltăm în condiţiunile cele mai bune, târzie ferberea mustului. Strugurii ne
Este lucru natural, că nu se poate ca să nu păgubim şi mai mult prin noi copţi, cari au suferit de ger, se vor cu
cere dela un învăţător explicâţiuni de înşine. Vom începe culesul strugurilor lege înaintea strugurilor copţi şi se folo
înaltă ştiinţă de agricultură, ci potri numai atunci, când sunt pe deplin copţi, sesc mai bine pentru a face rachiu din ei.
vite minţii copiilor, ceea-ce de altcum ceea-ce cunoaştem pe următoarele semne: Pentru a ridica bunătatea vinului e
este mult mai anevo^»asâ decât a vorbi 1. Lemnul şi codiţa ciorchinei sunt ca recomandabil a tescui (pressa) numai
unor persoane cu o instrucţiune mai fenii; 2 peljţa ce îmbracă bobul este boabele, fără cozile lor, cari dau vinului
înaltă. Este grea misiunea învăţătorului transparentă (străvăzătoare) şi roşcată un gust aspru, astringent (adstrîngător)
şi în direcţiunea aceasta, fiindcă şi aci de soare; 3. sucul din bob e dulce şi şi acru. Iry acest scop ne folosim de o
ne lovim în prima linie de insuficienţa lipicios; 4. boabele se deslipesc uşor aşa numită morişcă. Strugurii îi putem
