Page 4 - Bunul_Econom_1902_39
P. 4
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 39
lăsa cu cozile laolaltă opt sau şi mai multe este suficient contingentul stabil de ar Dar cu toate astea, Ignatieff e la
zile înainte de a începe cu tescuitul. Când mată. Ear în timpul aeesta, Ignatieff Şipka, Ţntre amicii săi.
strugurii nu s’au putut coace din causa fostul ministru dl Rusiei :1a Constanti-
verii reci din acest an, îi vom pune în nopol înainte isie isbucnîrea răboiului - B oflia . Intre trupele concentrate
teasc cu cozi cu tot, fiindcă boabele ne oriental, e oaspele Bulgariei, care ser Ia manevrele din Curse s’a distribuit o
coapte şi tari resistă apăsăt ii presei. bează. mulţime de broşuri întitulate »Ţarul
înainte de a începe culesul vom în O depeşe sosită din Salonichi cu cel nou«. In ele se provoacă soldaţii
griji de vasele trebuincioase, ca să fie în datul de 27 Septemvrie anunţă, că în să nu' dee ascultare Ţarului şi genera
vilaietul Monastir toate satele bulgâ-
bună stare şi curăţite cât se poate de lilor săi, căci in curănd se va urca pe
bine. In cursul culesului în fiecare seară reşi sunt în plină revoltă. Bandele fa tron un Ţar nou. In regimentele com
natice ale bulgarilor împresoară şi aprinde
vor fi deasemenea spălate. Tot asemenea puse numai din Ruşi se lăţeşte spiritul
vom îngriji, ca pentru cules să avem lu satele turceşti: zilnice sunt conflictele revoluţionar tot mai tare, aşa că la
sângeroase.
crători de nădejde la disposiţie şi în nu menevrele, acestea a fost înlocuit regi
măr îndestulitor. Numai puţin îngrijitor simptom este mentul rusesc, care făcea serviciul în,
mişcarea Albanezilor din Stara-Serbia.
jurul Ţarului, cu unul din Basarabia
Albanezii cu nici un chip nu vor să
DIN LUME permită introducerea în Mitroviţ a con (românesc).
sulului rusesc, deşi instituirea aceluia a Consiliul comunal din Chieff a ce
rut dela guvern să expulzeze pe toţi
Orientul se mişcă. Sub acest fost aprobată de sultan; o cucerire pacî- Evreii din guvernamentul Chieffului.
titlu scrie »Trib. Pop.« un articol in nică este acest consulat, a Rusiei, pen
tru favoriţii săi de-’i mai de curănd în
teresant din care extragem următoarele:
drăgiţi, a Săbilor, a cărora propagandă
Bulgarii serbează. Atentat contra Ţarului. Nihî-
Serbează la Şipka aniversarea lup între Albanezi şt în contul Albanezilor, liştii ear au pus la cale atentat în con
tei pe care au dat-o Românii, pentru trebuia să fie cultivată. tra vieţii Ţarului. Şi au plănuit anume
a-’i elibera de sub jugul turcesc. Şi pe când Albanezii s’au postat - să-’l omoare pe împăratul când acesta
Şi împreună cu dînşii, golesc la într’o situaţie de resisţenţă viguroasă se va întoarce dela manevrele din Kursk.
pahare representanţii Rusiei, în onoa qontra disposiţiilor şi »ordinei« turceşti, Pe unde şi când pleacă Ţarul la ma
rea armelor bulgare şi ruseşti, în cins pe atunci bandele bulgare cutreieră nevre, s’a ţinut în mare taină. Nihiliştii
tea intimităţii dintre—- uriaş şi pitic. Macedonia. totuşi au aflat, fcă se va întoarce pe
Pe când la^Şipka se serbează un Turcia înarmează trupe şi le tri la Nicola ori Varşovia. D’aceea ei au
trecut de glorie pe care Bulgarii nu mite mereu în foc, pe când muscalii stricat calea ferată şi ici şi colo, ridi
l’au avut, în Macedonia bandele bul sărbătoresc la Şipka alături cu Bulga când dela loc şinele, ca să provoace
gare au pornit un adevărat răsboiu şi ria oficială, cu principatul lui Ferdinand, astfel deraliarea trenului în care este
jaf în lungul şi latul ţării. Bandele s’au şi în mijlocul zîngăniturilor de arme Ţarul, ear pe linia Nicola s’a observat
isbit cu trupele turceşti în nenumărate (şi de pahare) status-quo-ul, asigurarea isprava nihiliştilor şi astfel s’a pututîn-
rînduri; şi trupe noi se pregăteşte Poarta status-quo-ului în Balcani evoluează, sau cunjura catastrofa.
să trimită în Macedonia. mai bine zis, se revoluţionează, fără să Dintre nihilişti n’a fost încă prins
Reservele turceşti sunt chiemate se mişte vre-una din puterile garante nici unul.
sub arme, ceea-ce dovedeşte, că nu ale faimosului status-quo. * ■'
— Ci sâ caut ? Am vinit dîpâ trabâ. pere mărunţişuri. Şi ca să nu scape prilejul
F O I Ţ A Dacă a auzit vorbele «după treabă»,ce începu a-i vorbi de fel şi fel de lucruri,
s’a gândit ovreiul din Tîrgul-Ocna ?,.. «Dacă doar-doar de-1 va face pe ăla .să cumpere
are trabâ, va sâ zichi nigoţ; dacă este nigoţ ceva şi să câştige şi el câteva parale.
Câte eiasuri sunt? la mijloc, el nu cunoaşte pu nimeni aici; va Dar ăla nu cumpăra nimic, nimic.
să zichi iu pot sâ ’l duc acolă şi acolă, şi sâ
Ce dracu sâ facă, văzând că nu cum
chişlig şi iu ceva». -
Ci-că Ovreii când întâlnesc în oraşul pără nimic, ca să nu zică barim că nu s’a
Dupâ-ce judecă ovreiul aşa, îl întrebă
de unde sunt de fel, vre-un alt ovreu străin, folosit de pe urma lui cu ceva ?... Ai să-i
tare:
au obiceiu de-i dau ziua* bună zicându-i pe ceară o ţigară.
Poţi vrai sâ cumpăr ceva vite?
ovreeşte nişte vorbe care însemnează: — Dă-tni, mu rog, o ţigară dă tutun.
Străinul îi răspunse:
«Bună ziua, unchiule.» — Nu cumpâr vite. -— Nu fumez, îi răspunse străinul.
Intr’o zi un Ovreu din Tirgul-Ocna, Alâ'alt urmă : Nici aşa nu-i merse bietului ovreu. Hai
plimbându-se pe o stradă a oraşului care — Ceva bucăţi du pâstav, pot sâ ti să încerce cu tabac de tras pe nas.
ducea la tîrg, dă cu ochii de alt Ovreu din- duc sâ iei.. o matfă lucră mare, aşa sâ tră — Dacâ aşa, dă-mi niţel tabac, poţi
tr’un sat apropiat şi pe care, fireşte, nu-1 cu iesc iu... că ai.
noştea, nefiind de acolo. — Nu cumpâr pâstav... răspunse ovre — Nu trag iu pu nas al meu aşa o
Cum îl văzu, se duse drept la el şi iul străin. porcărie, îi răspunse# ear străinul.
îi zise: —- Or ceva haine vechi cu tuptan... dăr Ovreiul din Tîrgul-Ocna rămase pe gân
— Bună ziua, unchiule. ci haine, erezii.;, par’câ sunt noi, nu altă. duri de tot, în vreme-ce umblau alături unul
. — Bună ziua, îi răspunse ăla. — Nu cumpâr haine vechi. de altul pe o stradă murdară de noroaie. Se
Pe urmă începură pe româneşte: Ce se mai gândi ovreiul ?... Lucruri mari gândea el cum îşi perduse vremea de geaba,
— Ei, C< cauţi p’aici? nu cumpără ăsta, poate o fi venit să cum- cum nu putuse câştiga nimic după urma
