Page 2 - Bunul_Econom_1902_39
P. 2

Pag.  2                                            BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  39


       lăsa ca cozile laolaltă opt sau şi mai multe   este  suficient  contingentaţl  stabil  de ar­  Dar  cu  toate  astea,  Ignatieff  e  la
       zile înaintede a Ihcepe cu tescuitul  Când   mată.   Ear  în  timpul  acesta,  Ignatie'ff  Şipka,  între  amicii  săi.
       strugurii nu  s’au  putut  coace  din  causa   fostul  ministru  bl  Rusiei  la  Constantă
       verii  reci din  acest  an,  îi  vom  pune în   nopol  înainte  de  isbud&irea  răboiului
                                                                                                   U n eia.  Intre  trupele  concentrate
       teasc  cu  cozi  cu tot,  fiindcă  boabele  ne­  oriental,  e  oaspeje  Bulgariei,  care  ser­  la  manevrele  din  Curse  s’a  distribuit  o
       coapte şi  tari  resistă  apăsăiii  presei.  bează.                                    mulţime  de  broşuri  întitulate  »Ţarul
            înainte de  a  începe  culesul  vom  în­    O  depeşe  sosită  din  Salonichi  cu   cel  nou*.  In  ele  se  provoacă  soldaţii
       griji  de  vasele trebuincioase,  ca să  fie în   datul  de  27  Septemvrie  anunţă,  că  în   să  nu  dee  ascultare  Ţarului  şi  genera­
       bună  stare şi  curăţite  cât  se  poate  de   vilaietul  Monastir  toate  satele  bulgâ-   lilor  săi,  căci  în  curând  se  va  urca  pe
       bine.  In  cursul  culesului în fiecare  seară   reşi  sunt  în  plină  revoltă.   Bandele fa­  tron  un  Ţar  nou.  In  regimentele  com­
       vor fi  deasemenea spălate.  Tot asemenea   natice ale bulgarilor împresoară şi aprinde   puse  numai  din  Ruşi  se  lăţeşte  spiritul
       vom îngriji, ca pentru  cules  să  avem  lu­  satele  turceşti:  zilnice  sunt  conflictele
                                                                                              revoluţionar  tot  mai  tare,  aşa  că  la
       crători  de  nădejde la  disposiţie  şi  în  nu­  sângeroase.                          menevrele.acestea  a  fost  înlocuit  regi­
       măr îndestulitor.                                Numai puţin îngrijitor simptom  este   mentul  rusesc,  care  făcea  serviciul  în,
                                                   mişcarea  Albanezilor  din  Stara-Serbia.
                                                                                              jurul  Ţarului,  cu  unul  din  Basarabia
                                                   Albanezii  cu  nici- un  chip  nu  vor  să
                 DIN  LUME                         permită  introducerea  în  Mitroviţ  a con­  (românesc).
                                                   sulului  rusesc,  deşi  instituirea  aceluia  a   Consiliul  comunal  din  Chieff  a ce­
                                                                                              rut  dela  guvern  să  expulzeze  pe  toţi
            Orientul  se  mişcă.      Sub  acest   fost  aprobată  de sultan; o  cucerire pad-   Evreii  din  guvernamentul  Chiefîului.
       titlu  scrie  »Trib.  Pop.*  un  articol  in­  nică  este  acest  consulat,  a  Rusiei,  pen­
       teresant  din  care extragem următoarele:  tru  favoriţii  săi  de-’i  mai  de  curând în­
                                                  drăgiţi,  a  Sebilor,  a  cărora  propagandă
            Bulgarii  serbează.                                                                    Atentat  eontra  Ţarului.  Nihi-
            Serbează  la  Şipka aniversarea  lup­  între  Albanezi  şi  în  contul  Albanezilor,   liştii  ear  au  pus  la  cale  atentat în con­
       tei  pe  care  au  dat-o  Românii,  pentru   trebuia  să  fie  cultivată,              tra  vieţii  Ţarului.  Şi  au  plănuit  anume
       a-’i  elibera  de  sub  jugul  turcesc.          Şi  pe  când  Albanezii  s’au  postat   să-’l  omoare  pe  împăratul  când  acesta
            Şi  împreună  cu  dînşii,  golesc  la   într’o  situaţie  de  resistenţâ  viguroasă   se  va întoarce dela manevrele din Kursk.
       pahare  representanţii  Rusiei,  în  onoa­  pontra  dispoşiţiilor  şi  »ordinei«  turceşti,   Pe  unde  şi  când  pleacă  Ţarul  la  ma­
       rea  armelor  bulgare  şi  ruseşti,  în  cins­  pe  atunci  bandele  bulgare  cutreieră   nevre,  s’a  ţinut  in  mare  taină.  Nihiliştii
       tea  intimităţii  dintre-----uriaş  şi  pitic.  Macedonia.                             totuşi  au  aflat,  Că  se  va  întoarce  pe
            Pe  când  la «Şipka  se  serbează  un      Turcia  înarmează  trupe  şi  le  tri­  la  Nicola  ori  Varşovia.  D’aceea  ei  au
       trecQt  de  glorie  pe  care  Bulgarii  nu   mite  mereu  în  foc,  pe  când  muscalii   stricat  calea  ferată  şî  ici  şi  colo,  ridi­
       l’au  avut,  în  Macedonia  bandele  bul­  sărbătoresc  la  Şipka  alături  cu  Bulga­  când  dela  loc  şinele,  ca  să  provoace
       gare  au  pornit  un  adevărat  răsboiu  şi   ria  oficială,  cu  principatul lui Ferdinand,   astfel  deraliarea  trenului  în  care  este
      jaf  în  lungul  şi  latul  ţârii.  Bandele  s’au   şi  în  mijlocul  zîngăniturilor  de  arme   Ţarul,  ear  pe  linia  Nicola  s’a  observat
       isbit  cu  trupele  turceşti  în  nenumărate   (şi  de  pahare)  status-quo-ul,  asigurarea   isprava  nihiliştilor  şi  astfel  s’a  putut în-
       fînduri; şi trupe noi se pregăteşte Poarta   status-quo-ului  în  Balcani  evoluează,  sau   cunjura  catastrofa.
       să  trimită  în  Macedonia.                mai  bine  zis,  se  revoluţionează,  fără  să   Dintre  nihilişti  n’a  fost  încă  prins
            Reservele  turceşti  sunt  chiemate   se  mişte  vre-una  din  puterile  garante
                                                                                              nici  unul.
       sub  arme,  ceea-ce  dovedeşte,  că  nu    ale  faimosului  status-quo.                                    *


                                                       —   Ci  sâ  caut?  Am  vinit  dipâ  trabâ.   pere  mărunţişuri.  Şi  ca  să  nu  scape  prilejul
                  F O I Ţ A                             Dacă  a  auzit  vorbele  «după  treabă»,ce  începu  a-i  vorbi  de  fel  şi  fel  de  lucruri,
                                                  s’a  gândit  ovreiul  din  Tîrgul-Ocna ?...  «Dacă   doar-doar  de-1  va  face  pe  ăla  să  cumpere
                                                  are  trabâ,  va  sâ  zichi  nigoţ;  dacă  este  nigoţ   ceva  şi  să  câştige  şi  el  câteva  parale.
           Câte  eiasuri  sunt?                   la  mijloc,  el  nu  cunoaşte  pu  nimeni  aici;  va
                                                                                                   Dar  ăla  nu  cumpăia  nimic,  nimic.
                                                  să  zichi  iu  pot  sâ  ’l  duc  acolă  şi  acolă,  şi sâ
                                                                                                   Ce  dracu  să  tacă,  văzend  că  nu  cum­
                                                  chişlig  şi  iu  ceva».   -
            Ci-că  Ovreii  când  întâlnesq  în  oraşul                                        pără  nimic,  Ca  să  nu  zică  barim  că  nu  s’a
                                                       După-ce  judecă  ovreiul  aşa,  îl  întrebă
       de  unde  sunt  de  fel,  vre-un  alt  ovreu străin,                                   folosit  de  pe  urma  lui  cu  ceva?...  Ai  să-i
                                                  tare:
       au  obiceiu  de-i  dau  ziua  bună  zicându-i  pe                                      ceară  o  ţigară.
                                                       Potr  vrai  sâ  cumpâr  ceva  vite?
       ovreeşte  nişte  vorbe  care  însemnează:                                                   —   Dă-mi,  mu  rog,  o  ţigară  dă  tutun.
                                                       Străinul  îi  răspunse:
            «Bună  ziua,  unchiule.»                   —  Nu  cumpâr  vite.                        —   Nu  fumez,  îi  răspunse  străinul.
            Intr’o  zi  un  Ovreu  din  TirguI-Ocna,   Alâlalt  urmă:                              Nici  aşa  nu-i  merse bietului  ovreu.  Hai
       piimbându-se  pe  o  stradă  a  oraşului  care   —   Ceva  bucăţi  du  pâstav,  pot  sâ  ti   să  încerce  cu  tabac  de  tras  pe  nas.
       ducea  la  tîrg,  dă  cu  ochii  de  alt  Ovreu  din-   duc  sâ  iei ..  o  marfă  lucră  mare,  aşa  sâ  tră­  —   Dacâ  aşa,  dă-mi  niţel  tabac,  poţi
      tr’un  sat  apropiat  şi  pe  care,  fireşte,  nu-1 cu­  iesc  iu...                    că  ai.
       noştea,  nefiind  de  acolo.                    —   Nu  cumpâr  pâstav...  răspunse  Ovre­  —  Nu  trag  iu  pu  nas  al  meu  aşa  o
            Cum  îl  văzu,  se  duse  drept  la  el  şi   iul  străin.                        porcărie,  îi  răspunse!ear  străinul.
       îi  zise:                                       —   Or  ceva  haine vechi  cu toptan...  dar   Ovreiul  din Tîrgui-Ocna rămase  pe gân­
            —   Bună  ziua,  unchiule.            ci  haine,  erezii...  par’că  sunt  noi,  nu  altâ.  duri  de  tot,  în  vreme-ce  umblau  alături unul
          .  —   Bună  ziua,  îi  răspunse  ăla.       —   Nu  cumpâr  haine  vechi.          de  altul  pe  o  stradă  murdară de noroaie.  Se
            Pe  urmă  începură  pe  româneşte :        Ce  se  mai gândi  ovreiul ?.,.  Lucruri mari   gândea  el  cum  îşi  perduse  vremea  de geaba,
            —  Ei,  ci  cauţi  p’aici?            nu  cumpără  ăsta,  poate  o  fi  venit  să  cum­  cum  nu  putuse  câştiga  nimic  după  urma
   1   2   3   4   5   6   7