Page 1 - Bunul_Econom_1902_42
P. 1

Anul  IU.                                 Orăştie,  26  Ootomvrie  n.  1902.                                       Nr.  42.















                   REY1STA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  Şl  COMERCIU
       ORGAN AL:  „R en ii  Economice  Gin  Or ii şt ie"  şi  „Reuniunii  române de  agriculturi  din comitatul  Sil) ii ului".


                   A B O N A M E N T E :                          A P A R E :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socoteau   wuîi;i,  .;u   . t ..   ferate
              Pentru  Români a  15  franci  pe  an.  In  flecare  Duminecă.                       Abonamentele  şi inserţiunile  se plătesc  înainte.

                                                   cători  de  vin  bun  şi curat.  Mai  ales re­
                        de abonament               numele  acesta  valorează  foarte  mult.     Dela exposiţia din SiMiu.
                                                   Dovada  cea  mai  bună  o  au  producă­
                                                   torii  de  vinuri  din  părţile  Transilvaniei,
                                                   de  pe  valea  Mureşulu.  şi  a  Ternavelor.
        „B U N U L   E C O N O M 11                Câţiva  ani  de  belşug  în  vin  bun  dela     Ziua  de  Duminecă  în  19  1.  c.  a
                                                                                              fost  pentru  Românii  aflaţi  în  Sibiiu  zi
                                                   natură  i-au  făcut  prea  încrezători.  Co­
       Cea  mai  eftină  şi  totodată  unica foaie                                            de  sărbătoare.  S’a  inaugurat  earăşi  o
                                                   mercianţi  de  vinuri  au  ; inundat  locali­
               românească  în  felu t  ei.         tăţile  de  a  cumpăra  vinurile  acestea   verigă  din  lanţul  muncii  noastre  naţio­
                                                                                              nale  pe  terenul  economic.  S’a  predat
                                                  bune  şi  totodată  ieftine.  Au  venit  însă
                       S o s t ă :                ani,  în  care  s’a  făcut  vin  mai  puţin.   vederilor  şi  aprecierii  publicului  expo-
         pe  anul  în t r e g ................  . 4  coroane,  Producătorii  dedaţi  la  recolte  mari,  au   siţia  română  industrială,  al  cărei  pro­
         pe  jumătate  an  .  .   .  . .2    II   procedat  în  mod  incorect,  înmulţind  şi   gram  l-am  publicat  în  nrul  trecut.
         pe  un  pătrar  dean»  .  .  .  . .  1  1»  dregănd  vinurile  mai  inferioare  şi  ur­   Numeros  public  aştepta  solemni­
                                                  marea  a  fost,  că  atât  particularii  ca  şi   tatea  deschiderii  exposiţiei,  care  a  în­
            Abonamentele  se  plătesc înainte
                                                  regiuni  întregi  s’au  compromis  şi  cum­  ceput  la  orele  11  a.  ni.  Dintre  persoa­
       fi  se pot face  cu prim a  &i a  ori-câ-
       rei  luni.                                 părătorii  de  vinuri  au  fugit  de  ele  şi   nele  distinse  au  fost  presente  şi  I.  P.
                              Administraţia.      nu  mai  vin.  Inzadar  sunt  acuma  văetă-   S.  Archiepiscopul  şi  Metropolitul  Ioan
                                                  turile  şi asigurările producătorilor noştri.   Metianu,  precum  şi  Exc.  Sa  comandan­
                                                  O  clientelă  perdută  este  greu  de  re­  tul  de  corp  Probst,  comitele-suprem,
            R ecolta  vinului.                    câştigat.  Greutatea  aceasta  însă  trebue   vice-corniţele,  primarul  oraşului  şi  alţii.
                                                  învinsă  şi  cu  stăruinţă  vom  trece  şi       Preşedintele  comitetului  exposiţiei,
                                                  peste  ea.
            Recolta  vinului  va  fi  anul  acesta,                                           dl  prof,  D.  Comşa  rosteşte  discursul de
                                                       In  prima  linie  trebue  să  cultivăm
       prin  părţile  noastre,  mai  mult  rea  de                                            deschidere,  în  care  spune  că  prilegiu
                                                  viia  noastră  în  mod  raţional.  La  cules
       cât  bună.  In  urma  timpului nefavorabil,                                            nemijlocit  la  această  exposiţie  a  dat
                                                  vom  procede  cu  cea  mai  mare  riguro­
      ce  a  bântuit  aproape  întreaga  vară viile                                           «Reuniunea  sodalilor români din  Sibiiu»,
                                                  şi tate  la  separarea  strugurilor  copţi  de
      noastre  a  făcut  ca  strugurii  să  nu  se                                            care  în  frunte  cu  zelosul  ei  preşedinte
                                                  Cei  necopţi  şi  în  fine  ne  vom  da  toată
      poată  desvolta  şi  coace  îndeajuns.  S’a                                             arangiază  acum  după  zece  ani  a  doua
                                                  silinţa  ca  fabricarea,  tratarea  şi  îngriji­
      mai  adaugat  la  aceasta  brumele  prea                                                exposiţie,  cu  care  ocasiune  economi  şi
                                                  rea  vinurilor  să  se  facă  cât  mai  cores­
      timpurii  de  toamnă,  aşa  că  unde  mai                                               meseriaşi  dând  mâna, umăr  la  umăr, au
                                                  punzătoare  cerinţelor  ştiinţei.  In  acest
      era  ceva  speranţă,  că totuşi  situaţiunea                                            aranjat  o  exposiţie  comună,  întrunind
                                                  scop  trebue  să  ne  instruim.  Trebue  să
      viilor  se  va îmbunătăţi întrucâtva,  a fost                                           astfel  într’un  singur  mânunchiu  roadele
                                                  învăţăm  dela  alţii  mai  pricepători.  Tre­
       nimicită  cu  desăvîrşire.  Urmarea  va  fi,                                           muncii  şi  priceperii.  Făcând  laude juste
                                                  bue  să  cetim,  căci  totuşi  avem  tratate
      Că  vinul  produs  va  fi  acru.  Cu  toate                                             portului românesc  original,  arată  impor­
                                                  şi  despre  acest  ram  al  economiei  noa­
      acestea  acela,  care  a  urmat sfaturile  ce                                           tanţa  menţinerii  lui,  ca  păstrător  al ca­
                                                  stre.  Cărţile  acestea  nu  s’au  scris  şi  ti­
      lise  dă  de  ani  de  zile  şi a  făcut  o ale­                                        racterului  poporului  nostru.  Pentru păs­
      gere  4n  struguri  la  culesul viilor,  a  pu­  părit  pentru  a  îmbogăţi  pe  librar  şi   trarea  desenurilor  de  cusături  s’au  an­
                                                  autor,  căci  dacă  ar  fi  ele  edate  pentru
      tut  salva  (scăpa)  o  bună  .parte  din  re­                                          gajat  mai  multe  femei  iscusite,  precum
                                                  ca  să  tragă  ei  foloase  din  ele,  ar  fi vai
      coltă  şi  va  putea  produce  un  vin  de                                             şi  Un  fotograf-pictor  pentru  copiarea
                                                  de  ei,  căci  ar  muri  literalmente  de
      valoare.  Trebue  să  înţelegem  odată,                                                lor,  care  formează  şi  se va  completa un
                                                  foame  din  produsul  lor,  ci-sunt  scrise
      că  nu  trebue  să  ne bucurăm  nici  când                                             album  deja  început  în  acest  scop.  A
                                                  pentru  neamul  din  care  fac  parte  şi
      la  marfă  produsă  multă  şi  rea,  ci  mai                                           pus  în  prevedere  expunerea  uttui  răs-
                                                  spre  folosul  lui.  Cetiţi  şi  urmaţi  sfatu­
      bine  la  puţin  şi  bun.  Puţinul  acesta ne                                          boiu  mecanic  de  ţesut  menit  a  fi  in­
                                                  rile  care  ni-se  dau  de  cătră  cărturari.
      dă  foloase  duble :  întâiu  ne asigură des­                                          trodus  la  ţerancele  noastre,  fiind  foarte
      facerea  cu  preţ  bun  a vinului  şi  al doi­                                         spornic.  Un  modest  început  s’a  făcut
      lea  ne  păstrează  renumele  de  produ­                                               prin  îmbrăcarea  a  douăsprezece  păpuşi
   1   2   3   4   5   6