Page 4 - Bunul_Econom_1902_42
P. 4

P»g-  4.                                            B U N U L   E C O N O M                                            Nr.  42

                                                                         lui  Maiu,  apoi  în  Iulie  şi  în  Septemvrie.  La  culegerea  şi
                                                                         păstrarea  penelor  vom  observa următoarele:  penele  dobân­
                         IV.  GÂSCĂ                                      dite  dela  gâşte  vii  îşi  păstrează  elasticitatea,  moliciunea  şi
                                                                         afânarea  şi  un  veac  de om,  pe  când cele dela gâşte  moarte
                                                                         nu,  de  aceea  acestea  şi  sunt  mai  ieftine  ca  cele  dintâi  şi
                                                                         totdeauna  când  tăiem  vre-o  gâscă  o  jumulim  de  pene
                                 (Urmare.)
                                                   (R*produo»r«a intarnaft).  până-ce  este  încă  caldă;  penele  albe  sunt  preferate  celor
                                                                         de  alte  colori;  acele  provenite  dela  gâşte  slabe  sunt  mai
                        Ingr&şarea  g&ştelor.
                                                                         fine  decât  dela  cele  îngrăşate,. prin  urmare  mai  scumpe
                                                                         nu  vom  jumuli  nici  când  gâştele  până-ce  penele  lor  nu
           Cea  mai  bună  mâncare  pentru  îngrăşatul gâştelor este
                                                                         sunt  pe  deplin  desvoltate,  adecă'  când  ele  nu  mai  sunt
      cucuruzul  (porumbul),  care,  pentru  a  fi  mai  uşor  de  mis­
                                                                         sângeroase  la  basa  ţevei  lor,  altcum  se  strică  uşor  şi  dau
      tuit,  se  moaie  mai  întâiu  în  apă  sau  lapte.  In  lipsa  de
                                                                         o  marfă  mai  ieftină;  penele  culese  le  vom  usca  mai  Întâiu
      cucuruz  se  mai  poate  folosi  şi  făina  de  orz  şi  hrişcă  şi
                                                                         bine,  apoi  le  vom  păstra  până  la  întrebuinţare  într’un  loc
      cartofi  ferţij  deasemenea  muiate  în  apă  sau  lapte.  îndopa­
                                                                         bine  aerisit  şi  pe  deplin  uscat,  altcum  mucezesc,  se  fac
      tul  încă  se  practică  şi  chiar  şi  pe  la  noi,  folosind  în acest
                                                                         bulgări  şi  se  strică.  Nu  vom  amesteca  nici-odată  toate pe­
      scop  cu  deosebire  cucuruzul  muiat.  Gâştele  ce  se  îndoapă
                                                                         nele  laolaltă,  ci  le  vom  sorta  după  soiuri,  cum  am  arătat
      se  ţin  închise  într’un  loc  strimt  şi  mai  întunecos.  Apă  de
                                                                         mai  sus.
      beut  nu  este  permis  a  le  lipsi  nici  când,  nici  aşternutul
                                                                              Jumulitul  de  pene  a  gâştelor  se  va  face  totdeauna
      de  pae,  care  se  schimbă  cât  de  des  spre  întreţinerea  cu­
                                                                         pe  un  timp  liniştit  şi  călduros,  altfel  se  îmbolnăvesc  uşor.
      răţeniei.
                                                                         Deasemenea- trebue  să  le  hrănim  pe  acest  timp  mai  bine
           In  Pomerania  îngrăşarea  gâştelor  se  face  de  regulă
                                                                         ca  de  obiceiu,  altcum  slăbesc  prea  tare  şi penele  nu cresc
      prin  Octomvrie.  Gâştele  sunt  închise  în  coteţe  strîmte  şi
                                                                         de  grabă  la  loc.
      li-se  dă  de  mâncare  în  curs  de  câteva  săptămâni  atâta
      ovăs  cât  pot  consuma.  In  Francia  de  Sud  gâştele  se  în­
                                                                                                   Boatele.
      doapă  de  două-ori  pe  zi  cu  cucuruz muiat  în  apă.  In 3— 4
      săptămâni  ele  consumă  fiecare  câte  30  litri  boabe.  Gâştele      Gâştele,  putem  zice,  că  sufer  puţin  de  boale,  deşi ele
      acestea  se  ţin  într’un  coteţ  mai  larg  spre  a  putea  face   încă  sunt  bântuite  aproape  de  toate  boalele,  de  care  sunt
      mişcare  şi  aşternutul  de  paie  li-se  schimbă  tot  a  doua  zi.   atinse  şi  găinile.  Aci  nu  vom  avea  de  adaugat,  decât  că
      Prin  alte  localităţi  gâştele  pentru  îngrăşat  se  nutresc  mai   atât  căuşele  care  le  produc,  precum  şi  modul  de  tratare
      întâiu  câtăva  vreme  cu  ovăs,  apoi  sunt  îndopate  cu  gă­   pentru  vindecarea  lor  sunt  tot  aceleaşi  ca  şi  la  celelalte
      luşte  de  făină  necernută  şi  cu  mazăre.                       paseri  de  casă.
           Pentru  a  dobândi ficaţi  mari  dela  gâşte,  ele  se  în­
      doapă  cu  găluşte  din  făină  de  cucuruz,  la  care  se  adaugă
      ceva  antimoniu  (germ.  Spiessglanz),  piper  şi  alte  materii,
      care  provoacă  sete.  In  apa  de  beut,  care  se  reînoeşte  de
      trei-ori  pe  zi,  se  pune  cărbuni  de  lemne  şi  năsip.  Aci  fie­                 Y.  RATA
      care  gâscă  se  separă  de  cealaltă  în  câte  o  despărţitură  a                                   t
      ooteţului  în  aşa  mod,  ca  ele  să  nu  se  poată  mişca. Aceste
      cutii  vor  fi  ceva  ridicate  deja  păment  şi  provezute  pe  po­    Raţa  îşi  are  originea  dela  raţele  noastre  sălbatice,  cu
      deala  de  jos  în  partea  dindărăt  cu  câte  o  deschizătură,   care  se  şi  împărechează.  Ea  a  fost  domesticită  de  timpuri
      ca  excrementele  lor  să  poată  cădea  afară,  ear  în  partea   imemorabile.  Ea  deasemenea  este  o pasere  foarte preţioasă
      dinainte  a  lor  se  va  afla  vasul  cu  apa  de  beut.         pentru  noi,  dând  o  carne  destul  de  bună,  deşi  nu  aşa
           Comerciu  însemnat  se  face  cu  ficaţi  de  gâscă  prepa­  gustoasă  ca  a  gâştei.  Penele  lor,  de  care  le  jumulim  de
      raţi  ca  pastete,  cu  deosebire  în  Francia.  Localităţi  cu  re­  doue-ori  pe  an,  încă  se folosesc  ca cele  ale gâştelor.  Fulgii
      nume  în  această  privinţă  sunt  Strassburg,  Colman  şi  Tou-   de  raţă  încă  sunt  mult  mai  fine,  prin  urmare  mai  preţi­
      lousa.  Vestiţi  mai  sunt  pepţii  afumaţi  de  gâscă  şi  anume   oase  ca  ale  gâştelor.  întreţinerea  raţelor  costă  foarte puţin,
      cei  de  Pomerania,  Westfalia  şi  Alsacia,  toate în  Germania.  mai  ales  vara,  însă  numai  acolo  unde  avem  ape  şi  bălţi

                                                                        la  disposiţie,  în  care  îşi  caută  singure  mâncarea  în  cea
                          Penele  de  gâscă.
                                                                        mai  mare  parte.  Ele  preferă  apele  stătătoare  celor  curgă­
           Noi  deosebim  trei  soiuri  de  pene  la  gâscă:  fulgi  sau   toare.  Greutatea  unei  raţe  este  3— 4 1/*  chilograme,  ale
                                                                        răţoiului  4— 5  chlg.  Pentru  8— 10  raţe  ajunge  un  răţoiu.
      puf  de  pe  pântece,  şi  pept,  apoi  pene  groase  cu  toc  sau
      ţeavă  din  vîrfurile  aripilor  şi  în  fine  pene  cu  ţeavă  mai   Pentru  prăsire  nu  le  vom  ţinea  mai  mult  decât  3— 4 ani.
      mică  pe  Testul  corpului.  O  gâscă  tăiată  ne  dă  cam  140                              Rasse.
      grame  pene  cu  toc  şi  35  grame  fulgi  sau  puf.  Cu  toate
                                                                              Avem  o  mulţime  de  rasse  de  raţe,  dintre  care  me­
      acestea  noi  putem  dobândi  dela  o  gâscă  viie,  bine  hră­
                                                                        rită  a  fi  amintite:  Raţele  de  Rouen,  cele  de  Aylesburg  cu
      nită,  pe  fiecare  an  şi  câte  400  grame,  ceea-ce  ne  dă  un
                                                                        penele  albe  de  tot  şi  ciocul  roşu,  cele  de  Penking,  rassa
      venit  destul  de  frumos.  Noi  adecă  le  jupulim  de  pene, de
                                                                        noastră  comună,  etc.
      regulă  de  trei-ori  pe  an  şi  de  regulă  numai  de  fulgi  şi de
                                                                                                   (Va  urma).
      penele  cu  toc  mai  mărunte.  Aceasta  o  facem  la  începutul
   1   2   3   4   5   6   7   8